ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2959/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1 Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 16 aprilie 2014, reclamanta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Transporturilor - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Transport-Direcția Generală Relații Financiare Externe, anularea parțială a Actului administrativ nr. 40/DMF/CVD/27431 din 23 august 2013 înregistrat la CNADNR sub nr. 92/56290 din 26 august 2013, prin care s-a respins parțial cererea de rambursare nr. 4 privind suma de 2.082.600 RON în legătură cu Proiectul POST/2012/3/3/006 "Hărți topografice și baza de date tip GIS aferentă gestionării prin software-ul Sound Plan V6.5 a zgomotului generat de traficul rutier pe drumuri naționale", și anularea Raportului de verificare a eligibilității nr. I 0955 din 23 iulie 2013 ca act care a stat la baza respingerii parțiale a cererii de rambursare nr. 4.

Pentru termenul din 28 ianuarie 2015, Ministerul Transporturilor a solicitat introducerea în cauză a Ministerului Fondurilor Europene, care, potrivit art. 3 din O.U.G. nr. 85/2014, a preluat de la Ministerul Transporturilor activitatea, structura și personalul Direcției generale managementul fondurilor externe, care îndeplinește funcția de Autoritate de management pentru programul operațional sectorial Transport și Autoritate de Implementare a proiectelor Ex-ISPA.

1.2. Hotărârea instanței de fond

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 858 din 25 martie 2015, a respins excepția lipsei de interes invocată de pârât, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta CNADNR în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene și a anulat, în parte, Adresa nr. 40/DMF/CVD/37431 din 23 august 2013 și Raportul de verificare a eligibilității din 23 iulie 2013 în ceea ce privește respingerea de la rambursare a sumei de 2.082.600 RON, aferentă cererii de rambursare nr. 4, în legătură cu Proiectul POST/2012/3/3/006.

Împotriva acestei sentințe, pârâtul Ministerul Fondurilor Europene-prin Ministerul Finanțelor Publice a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate și, rejudecând, respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

A susținut recurentul-pârât, în esență, că instanța a interpretat eronat dispozițiile legale și contractuale în temeiul cărora AMPOST a respins la rambursare cererea privind suma de 2.082.600 RON aferentă proiectului.

3.1. Examinarea recursului în completul filtru

Prin raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., republicat, s-a apreciat ca fiind fundamentată soluția de anulare a recursului, reținându-se că acesta a fost motivat cu nerespectarea termenului de 15 zile de la comunicarea hotărârii de fond, prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Raportul a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 9 februarie 2017, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., republicat.

3.2. Punctul de vedere al recurentului-pârât asupra raportului

Recurentul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene prin Ministerul Finanțelor Publice a formulat punct de vedere asupra raportului, prin care a arătat că sentința de fond a fost comunicată Ministerului Finanțelor Publice, reprezentantul legal al Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, la data de 10 iunie 2015.

A apreciat că premisa complinirii comunicării hotărârii la sediul din B-dul C. în data de 28 mai 2015 nu poate fi pertinent reținută ca și reper de evaluare a conformității recursului, în condițiile în care opozabilitatea reprezentării litigioase a pârâtului era lipsită de tăgadă în speță. Astfel, dincolo de faptul că publicarea în M. Of. al României a O.U.G. nr. 6/2013 a expus public condițiile de exercițiu a drepturilor procesuale ale ministerului pârât în cauză, la dosarul cauzei au fost consolidate diligențe în vederea legitimării corespunzătoare a litisconsorțiului.

A precizat că organizarea logistică a fostului Ministerul al Fondurilor Europene, care a păstrat desfășurarea activității Autorității de Management a Programului Operațional Sectorial în Transporturi la sediul din B-dul D. a circumstanțiat formalismul inerent comunicării actelor de procedură în cauză către reprezentantul legal în instanță, identificarea cauzei impunând o serie de demersuri și corespondențe interdepartamentale, al căror flux a fost în mod evident perturbat de circuit.

3.3. În ședința din camera de consiliu din 27 aprilie 2017, Completul de filtru a apreciat că punctul de vedere asupra raportului depus de recurentul-pârât reprezintă o cerere de repunere în termenul de formulare a recursului astfel încât, pentru respectarea principiului dreptului la apărare și a principiului contradictorialității, a acordat termen cu citarea părților pentru discutarea cererii, în ședință publică.

Analizând, cu prioritate, regularitatea învestirii sale cu recursul de față, Înalta Curte, în raport cu actele și lucrările dosarului și cu susținerile părților, constată că recurentul-pârât nu a exercitat calea de atac în termenul prevăzut de lege.

4.1. Preliminar, instanța reține că recurentul-pârât, după cum a precizat și în ședința publică din 12 octombrie 2017, prin punctul de vedere privind raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, nu a formulat cerere de repunere în termenul de recurs, astfel încât nu va reține incidența dispozițiilor art. 186 alin. (2) C. proc. civ., referitoare la termenul pentru formularea cererii de repunere în termen.

4.2. Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.

Înalta Curte constată, după cum s-a reținut și în raportul întocmit asupra admisibilității în principiu a recursului, că sentința de fond a fost comunicată pârâtului Ministerul Fondurilor Europene la sediul din București, B-dul C. la data de 28 mai 2015, conform dovezii de înmânare aflate la dosar de fond. Dovada de înmânare a fost semnată de funcționarul însărcinat cu primirea actelor, fiind aplicată ștampila Ministerului Fondurilor Europene-Registratura Generală.

De altfel, aspectul luării la cunoștință de sentința de fond la data de 28 mai 2015, de către recurentul Ministerul Fondurilor Europene, este confirmat prin Adresa nr. 68541 din 10 octombrie 2017 emisă de Ministerul Finanțelor Publice, menționându-se:

"

Conform extrasului din Registratura Generală 2015 a Ministerului Fondurilor Europene (atașat prezentei), la numărul de intrare 24581 corespondent datei de intrare 28 mai 2015, se regăsește Comunicarea de la Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, respectiv comunicarea Sentinței civile nr. 858 din 25 martie 2015, care confirmă așadar faptul că odată cu această dată de intrare Ministerul Fondurilor Europene a luat cunoștință de respectivul înscris."

În cererea de recurs, recurentul-pârât Ministerul Fondurilor Europene a indicat același sediu, din București, B-dul C. la care s-a efectuat și comunicarea Sentinței civile nr. 858 din 25 martie 2015 a Curții de Apel București.

Prin urmare, Înalta Curte constată că procedura de comunicare a hotărârii de fond a fost corect efectuată la sediul recurentului, conform normelor de procedură civilă, și nu la sediul din B-dul D. nr. 38, neavând relevanță susținerile recurentului, din punctul de vedere depus la dosar, în sensul că organizarea logistică a fostului Minister al Fondurilor Europene, care a păstrare desfășurarea activității AMPOS în Transporturi la sediul din B-dul D., a circumstanțiat formalismul inerent comunicării actelor de procedură în cauză.

4.3. De asemenea, în cuprinsul recursului, pentru stabilirea cadrului procesual, recurentul-pârât Ministerul Fondurilor Europene a invocat art. 3 din O.U.G. nr. 85/2014, privind preluarea drepturilor și obligațiilor de la Ministerul Transporturilor prin Direcția generală a managementului fondurilor externe, și a precizat faptul că reprezentarea sa se face de către Ministerul Finanțelor Publice, în baza mandatului legal acordat prin art. II alin. (4) din O.U.G. nr. 6/2013, potrivit completării aduse prin O.U.G. nr. 107/2013.

Înalta Curte constată că, potrivit art. (3) din O.U.G. nr. 85/2014,

"Art. 3. - Ministerul Fondurilor Europene preia toate drepturile și se subrogă în toate obligațiile care decurg din preluarea personalului, precum și din actele normative, contractele, convențiile, înțelegerile, protocoalele în care Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, în calitate de Autoritate de management pentru Programul operațional sectorial Mediu și prin organismele intermediare pentru acest program, respectiv Ministerul Transporturilor prin Direcția generală managementul fondurilor externe sunt părți, inclusiv în litigiile aferente activităților acestora."

Conform art. II din O.U.G. nr. 6/2013, invocat de recurent,

"Art. II. - (1) La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Ministerul Fondurilor Europene preia de la Ministerul Finanțelor Publice Autoritatea de management Ex-ISPA și Oficiul de Plăți și Contractare PHARE, structuri fără personalitate juridică, respectiv atribuțiile acestora, personalul și posturile aferente, precum și activitatea constând în derularea și gestionarea proiectelor de înfrățire instituțională finanțate de Uniunea Europeană în care România va avea rol de donator de asistență tehnică.

(2) Numărul de posturi al Ministerului Fondurilor Europene se majorează în mod corespunzător cu numărul posturilor preluate potrivit alin. (1).

(3) Ministerul Fondurilor Europene se substituie în toate drepturile și obligațiile decurgând din toate actele normative, contractele, convențiile, înțelegerile, protocoalele, memorandumurile și acordurile în care Ministerul Finanțelor Publice, prin Autoritatea de management Ex-ISPA și Oficiul de Plăți și Contractare PHARE, este parte, inclusiv în litigiile aferente activităților acestora.

(4) Reprezentarea Ministerului Fondurilor Europene în litigiile de pe rolul instanțelor judecătorești sau arbitrale din România, care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene ori din partea altor donatori internaționali și în care Ministerul Fondurilor Europene are calitatea de parte, reprezentarea Ministerului Fondurilor Europene se realizează prin intermediul Ministerului Finanțelor Publice, cu excepția situațiilor în care reprezentarea se asigură prin servicii de specialitate contractate de Ministerul Fondurilor Europene și decontate din fonduri europene nerambursabile, în condițiile legii.

(5) Drepturile și obligațiile rezultate din hotărârile judecătorești pronunțate în litigiile prevăzute la alin. (4) urmează a fi aduse la îndeplinire de către Ministerul Fondurilor Europene.

(6) Personalul de specialitate juridică din cadrul Direcției generale juridice a Ministerului Finanțelor Publice, care are în fișa postului atribuții în ceea ce privește acordarea asistenței juridice aferente activităților de gestionare a asistenței financiare comunitare nerambursabile, așa cum este aceasta definită de legislația privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, beneficiază de o majorare salarială de 25 de clase."

Deci, Ministerul Fondurilor Europene a preluat drepturile și s-a subrogat în obligațiile Ministerului Transporturilor-Direcția managementul fondurilor externe și aduce la îndeplinire obligațiile rezultate din hotărârile judecătorești pronunțate în litigiile în care este reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice.

4.4. Conform art. 10 - Obligațiile părților în desfășurarea procesului C. proc. civ.,

"(1) Părțile au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să-și probeze pretențiile și apărările, să contribuie la desfășurarea fără întârziere a procesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia."

Prin urmare, pârâtul Ministerul Fondurilor Europene avea obligația de a îndeplini actele de procedură în condițiile stabilite de lege și, de asemenea, să urmărească finalizarea procesului.

Potrivit art. 185 alin. (1) C. proc. civ., "Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate."

Or, în cauză, termenul de 15 zile de la comunicarea hotărârii de fond prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 s-a împlinit la data de 15 iunie 2015, iar cererea de recurs a fost înaintată instanței de fond la data de 26 iunie 2015 (după cum rezultă din ștampila poștei aplicată pe plicul prin care a fost comunicat recursul, aflat la dosar de recurs), recurentul-pârât nerespectând termenul stabilit de lege în exercitarea căii de atac.

4.5. În raport cu cele expuse anterior, instanța de control judiciar nu poate reține aspectele de ordin organizatoric și logistic, privind circuitul actelor între departamentele recurentului-pârât și ale reprezentantului legal al acestuia, invocate prin înscrisurile depuse la dosar.

De asemenea, se reține că nu sunt incidente dispozițiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., în sensul că nu există motive de casare de ordine publică ce pot fi ridicate din oficiu de către instanță.

4.6. Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 185 C. proc. civ. coroborat cu art. 489 alin. (1) C. proc. civ., republicat, va respinge recursul, ca tardiv formulat, decizia urmând a fi comunicată părților.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene prin Ministerul Finanțelor Publice împotriva Sentinței nr. 858 din 25 martie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 octombrie 2017.

Procesat de GGC - LM