ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1944/2008

Ședința publică de la 4 iunie 2008

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

La data de 23 octombrie 2006, reclamanta N.F.

a chemat în judecată pârâta SC C. SA, solicitând instanței ca pe baza hotărârii

ce se va pronunța în cauză, să se dispună anularea hotărârii Adunării Generale

a Acționarilor din 27 ianuarie 2005, a actului adițional autentificat sub nr. 263

din 10 februarie 2005 de BNP P.E. și a încheierii de autentificare nr. 925 din 7

martie 2005, obligarea pârâtei la cheltuieli de judecată.

La data de 15 decembrie 2006, reclamanta

a formulat o precizare a acțiunii, solicitând și obligarea pârâtei la plata

dividendelor aferente anului 2002, respectiv suma de 41300,3 lei, precum și

dobânda aferentă acesteia, apreciind că această sumă i se cuvine în calitate de

moștenitoare a defunctului acționar N.Ș.

Urmare a cererii pârâtei, Tribunalul Dolj

a disjuns cererea în pretenții a reclamantei prin încheierea de ședință din 24

aprilie 2007.

Prin sentința nr. 18 din 5 iunie 2007,

Tribunalul Dolj, secția comercială, a respins excepțiile lipsei calității

procesuale active și a lipsei de interes invocate de pârâtă ca neîntemeiate, a

admis acțiunea, a constatat nulitatea absolută a hotărârii adunării generale a

acționarilor pârâtei din 27 ianuarie 2005, a actului adițional autentificat sub

nr. 263 din 10 februarie 2005 și a încheierii de rectificare nr. 925 din 7

martie 2005, întocmită de BNP P.E.

Apelul declarat de pârâta SC C. SA

Ișalnița a fost respins prin

decizia nr. 273 din 13 noiembrie 2007, pronunțată de Curtea

de Apel Craiova.

Pentru a se pronunța astfel, curtea de

apel a reținut că soluția pronunțată de instanța de fond este corectă atât în

ceea ce privește rezolvarea dată excepțiilor cât și pe fond.

Astfel, intimata reclamantă N.F.

justifică, ca soție supraviețuitoare a lui N.Ș., decedat la 7 august 2004 (care

era acționar la SC C. SA), atât calitatea procesuală activă cât și interesul

acesteia în promovarea unei astfel de acțiuni, fiind prejudiciată prin aceea că

i s-a micșorat cota de participare la capitalul social al SC C. SA și implicit și

cota din profitul ce i s-ar fi cuvenit.

Pe fond, este cert, că prin hotărârea

A.G.A. din 27 ianuarie 2007 a fost adoptată majorarea capitalului social de la SC

C. SA, fără să fie respectat dreptul de preferință al acționarilor, neavând

relevanță în acest context că instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art.

216, în loc de art. 211 din Legea nr. 31/1990 R.

Împotriva acestei hotărâri a formulat

recurs pârâta criticând-o pentru nelegalitate și a invocat motivele de recurs

reglementate de art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ.

A susținut, în principal că instanța de

apel a aplicat greșit dispozițiile art. 132 alin. (3) din Legea nr. 31/1990,

deoarece deși reține aspectul potrivit căruia reclamanta nu avea calitatea de

acționar la data adoptării hotărârii, admite totuși, că trebuie inclusă în

categoria persoanelor interesate față de motivul de nulitate absolută invocat

deși aceasta nu justifică un interes legitim, născut, direct și actual, ceea ce

o lipsește de calitatea de a promova cererea în anulare.

Astfel, potrivit convocatorului publicat

în Monitorul Oficial al României și în Cotidianul „Curierul Național” ordinea

de zi a propus spre dezbatere majorarea capitalului social, precizându-se

modalitatea în care operațiunea va avea loc, respectiv prin includerea în

capitalul social a dividendelor aferente anului 2005, după ce, în prealabil,

vor fi recuperate datoriile acționarilor către societate, prin emiterea de noi

acțiuni.

Participarea acționarilor la majorarea capitalului

social, prin încorporarea dividendelor, a fost consemnată la dispoziția societății,

conform foilor de vărsământ aflate la dosarul cauzei, după ce, în prealabil,

aceștia și-au achitat datoriile către societate, condiție fără îndeplinirea

căreia acționarii nu ar fi putut participa la majorarea de capital prin

încorporarea dividendelor, aspect comunicat prin convocator și însușit prin

validarea ordinii de zi, urmată de adoptarea hotărârii.

Or, soțul defunct al reclamantei figura

la data adoptării hotărârii cu debite față de societate, în sumă de 640.909.204

lei și oricum majorarea s-ar fi realizat în limita dividendelor aferente anului

2005 și nu prin aporturi noi în numerar, pentru a se putea reține vătămarea

prin neexercitarea dreptului de preferință, iar potrivit interpretării art. 211

din Legea nr. 31/1990, invocat în acțiune și nu art. 216 din Legea nr. 31/1990,

rezultă că dreptul de preferință nu există în cazul majorării de capital, prin

încorporarea rezervelor, a beneficiilor, deoarece în asemenea situații

acțiunile noi se distribuie tot acționarilor existenți.

Dreptul de preferință se poate defini ca

un mijloc de protecție al intereselor acționarilor societății care, confruntați

cu posibilitatea subscrierii acțiunilor către terțe persoane, vor uza de

acesta, tocmai în considerarea faptului că au constituit societatea, or așa cum

s-a arătat deja, mărirea capitalului social s-a făcut prin încorporarea

dividendelor, procedura profitând exclusiv acționarilor care au înțeles să

dispună liber de propriile dividende aferente anului 2005 în sensul de a opta

între a le folosi la majorarea capitalului social sau a încasa contravaloarea

acestora.

În acest sens, s-au depus dovezi la dosar,

voința acționarilor fiind exprimată prin semnătură, corespunzător sumei

subscrise, diferențele fiind încasate.

Instanța de apel prin soluția dată a confundat

astfel, efectele exercitării unui eventual drept de preferință, cu manifestarea

de voință a oricărui acționar, de a fi sau nu de acord cu propunerea de

majorare a capitalului social în modalitatea arătată.

Intimata a formulat întâmpinare solicitând

respingerea recursului.

Recursul este fondat pentru considerentele

ce se vor arăta în continuare.

Potrivit art. 132 din Legea nr. 31/1990,

calitatea procesuală activă în acțiunea în anulare a hotărârilor AGA o pot avea

acționarii care nu au participat sau au votat împotrivă și au cerut să se

consemneze în procesul-verbal și administratorii, în anumite condiții, aceștia

fiind, în drept, subiecte calificate, dar și alte categorii de persoane

interesate pentru promovarea unui astfel de acțiuni, în cazul prevăzut de

alin.3, atunci când se invocă nulitatea absolută, calitate procesuală activă ce

trebuie, evident, raportată la momentul adoptării hotărârii AGA, deoarece

textul de lege face referire la exercitarea votului.

În privința părților interesate acestea

trebuie să justifice un interes real, legitim, personal și actual.

În cauză, la data adoptării hotărârii,

reclamanta nu era încă moștenitoarea acțiunilor soțului decedat, deci, nu era

titulara dreptului dar nu justifica nici legitimitatea și actualitatea

interesului, în condițiile în care, majorarea de capital s-a făcut prin

incorporarea dividendelor aferente anului 2003 și nu 2005, cum din eroare s-a

susținut, pe baza opțiunii fiecărui acționar de a subscrie sau de a încasa în

numerar creanță derivată din acest drept social, după deducerea datoriilor pe care

le avea fiecare față de societate, iar la data promovării acțiunii s-a dovedit

că reclamanta solicitase pronunțarea unei hotărâri de obligare la plata în

numerar a acestor dividende (sentința nr. 4435/2006 a Tribunalului Dolj).

Așa fiind, greșit instanțele au

considerat că reclamanta are calitate procesuală activă prin justificarea

interesului, atât timp cât acesta nu cumulează toate condițiile prevăzute de

lege.

Fiind întemeiat, deci, recursul, în baza

art. 312 alin. (1) și (2) C. proc. civ., raportat la art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., acesta va fi admis și hotărârea modificată prin admiterea apelului

pârâtei și schimbarea sentinței în sensul respingerii acțiunii ca fiind făcută

de o persoană fără calitate procesuală activă.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta SC C.

SA Ișalnița împotriva deciziei nr. 273 din 13 noiembrie 2007, pronunțată de

Curtea de Apel Craiova, secția comercială.

Modifică decizia, admite apelul formulat de

pârâtă împotriva sentinței nr. 18 din 5 iunie 2007, pronunțată de Tribunalul

Dolj, secția comercială, pe care o schimbă în sensul că respinge acțiunea în

anulare, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

Obligă intimata-reclamantă N.F. să

plătească recurentei-pârâte suma de 7116 lei cu titlu de cheltuieli de

judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi 4 iunie 2008.