ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3688/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul acțiunii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/32/2014, reclamanta A. a formulat în contradictoriu cu Agenția Națională de Integritate - Inspecția de Integritate, contestație împotriva Raportului de evaluare înregistrat sub nr. 39130/G/II din 07.10.2014 emis de pârâtă, prin care a solicitat admiterea contestației și anularea raportului de evaluare înregistrat sub nr. 39130/G/II din 07.10.2014 emis de pârâta Agenția Națională de Integritate - Inspecția de Integritate.

Prin sentința nr. 13/2015 din data de 10 februarie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, s-a respins contestația formulată de către contestatoarea A., în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de Integritate - Inspecția de Integritate, ca nefondată.

Recursul

Împotriva acestei sentințe reclamanta A. a formulat recurs, criticând soluția instanței de fond ca netemeinică și nelegală.

S-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței cu consecința admiterii acțiunii, arătându-se că sentința atacată a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material, respectiv a dispozițiilor art. 180 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 95/2006.

Procedura în fața instanței de recurs

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 29 noiembrie 2016, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., republicat.

Prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 26 aprilie 2017 s-a admis în principiu recursul declarat de A. împotriva sentinței nr. 13 din 10 februarie 2015 a Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

S-a fixat termen de judecată pentru soluționarea recursului sub rezerva achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 de RON.

Considerentele și soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând cu prioritate excepția netimbrării invocată din oficiu, Înalta Curte constată că recursul reclamantei A. nu îndeplinește cerințele prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ., întrucât nu s-a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru.

Potrivit art. 486 alin. (3) C. proc. civ., mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

În procedura de regularizare și de filtrare a recursului, prevăzută de art. 493 C. proc. civ., s-a pus în vedere recurentei - reclamante A. să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru conform O.U.G. nr. 80/2013, adresa instanței fiind comunicată recurentei - reclamante la data de 25 mai 2015, conform procesului-verbal de înmânare aflat la fila 12 din dosar.

Prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului s-a reținut raportat la dispozițiile art. 493 alin. (6) din C. proc. civ., republicat, că recursul este admisibil sub condiția depunerii la dosar a taxei de timbru datorată pentru soluționarea recursului formulat.

Raportul a fost comunicat recurentei - reclamante A. la data de 15 decembrie 2015, conform procesului-verbal de înmânare aflat la fila 26 din dosar, cu mențiunea de a formula punct de vedere asupra acestuia în termen de 10 zile de la comunicare.

Recurenta - reclamantă nu a formulat punct de vedere asupra raportului și nici nu a înțeles să acopere lipsa taxei judiciare de timbru.

Prin încheierea de admitere în principiu a recursului din data de 26 aprilie 2017 s-a dispus citarea recurentei - reclamante cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, până la termenul de judecată pe fond a recursului fixat pentru data de 21 noiembrie 2017, dovada de citare a acesteia aflându-se la fila 32 din dosar.

Potrivit art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru:

"(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON daca se invoca unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ.

(2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile in bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON."

Astfel, deși i s-a adus la cunoștință, atât prin adresa instanței, cât și prin raportul întocmit asupra admisibilității în principiu a recursului și prin citația pentru termenul de față, obligația achitării taxei judiciare de timbru conform prevederilor O.U.G. nr. 80/2013, sub sancțiunea anulării recursului, recurenta - reclamantă nu s-a conformat dispozițiilor instanței.

Potrivit art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, acestea se plătesc anticipat iar, conform art. 486 alin. (3) C. proc. civ., cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) teza finală coroborat cu art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., republicat, va anula recursul ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de A. împotriva sentinței nr. 13 din 10 februarie 2015 a Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 noiembrie 2017.