ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3454/2016

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta S.C. A. S.R.L. a contestat Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 23.01.2013 și înregistrat sub nr. x din 28 ianuarie 2013 și Decizia nr. 10783 din 10 aprilie 2013 de soluționare a contestației formulate împotriva acestui proces-verbal, privind proiectul "Ferma pentru cultivarea ciupercilor, specia agaricus, localitatea Lumina", Contract x din 02 mai 2006, în contradictoriu cu pârâții Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit și Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit - CRPDRP 2 Sud Est Constanța și a solicitat:

- în principal, admiterea contestației și anularea procesului-verbal atacat;

- în subsidiar, admiterea contestației și aplicarea prevederilor art. 11 alin. (1) din Contractul de finanțare, înlocuind sancțiunea rezilierii contractului și recuperarea sprijinului financiar nerambursabil cu rezilierea contractului fără a cere plata finanțării nerambursabile.

Totodată, a solicitat suspendarea actului administrativ contestat, în temeiul art. 15 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a prezentei cauze.

1.2. Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 5 din 8 ianuarie 2014, a respins excepția lipsei capacității de folosință a Centului Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 2 Sud Est Constanța și acțiunea formulată de reclamantă, ce nefondate.

2.1. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L., invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat.

În motivarea căii de atac, recurenta-reclamantă a susținut, în esență, că, în speță, prima instanță în mod greșit a reținut că împrejurarea care a condus la încetarea activității de producție nu se încadrează în cuprinsul noțiunii de situație excepțională menționată în art. 11 alin. (1) din Contractul de finanțare nr. x încheiat la data de 02.05.2006.

În opinia sa, problemele constatate la data efectuării controlului reprezintă o situație excepțională, care a împiedicat societatea să continue activitatea de producție din cauza lipsei mijloacelor bănești, iar o eventuală culpă în alegerea partenerilor comerciali nu-i poate fi imputată, întrucât a ales întotdeauna societăți cu experiență în domeniul în care activau, în momentul constatării prejudiciului a recurs la toate mijloacele legale posibile pentru recuperarea sumelor pierdute, purtând în acest sens procese cu debitorii, aproximativ 3 ani.

În cauză, nu a fost analizată situația excepțională în care se afla societatea la momentul efectuării controlului, ca pe un caz independent de forță majoră, prima instanță făcând o confuzie între "situație excepțională" și noțiunea de forță majoră, respingând de plano argumentele societății.

Prin urmare, s-au interpretat în mod eronat dispozițiile legale incidente în cauză și clauzele contractului de finanțare, hotărârea atacată fiind pronunțată astfel cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material.

În concluzie, a solicitat admiterea recursului și casarea sentinței atacate, cu consecința admiterea acțiunii.

2.2. Raportul întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru și comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 29 octombrie 2014, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Totodată, completul de filtru, prin încheierea de ședință din 3 decembrie 2014, a admis în principiu recursul formulat și, potrivit prevederilor art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., a fixat termen de judecată în ședința din data de 23 aprilie 2015, dispunând citarea părților.

3.1. Recursul formulat de societatea reclamantă este nefondat, fiind respins potrivit considerentelor care vor fi prezentate în continuare.

3.2. Așa cum s-a menționat la pct. 1.2. al prezentei decizii, instanța de fond a respins acțiunea formulată de societatea reclamantă, ca nefondată.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, că prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 23.01.2013 s-a stabilit în sarcina reclamantei un debit în cuantum de 163.270,07 RON, reținându-se că beneficiarul a încălcat prevederile contractului de finanțare x din 02 mai 2006 pentru investiția "Ferma pentru cultivarea ciupercilor, specia agaricus, localitatea Lumina", prin nerespectarea articolelor 1, 3 și 14 din contractul cadru și a criteriilor de eligibilitate înscrise în cererea de finanțare.

Contestația îndreptată în procedura administrativ jurisdicțională împotriva acestui proces-verbal de control a fost respinsă ca neîntemeiată prin Decizia nr. 10783 din 10 aprilie 2013 emisă de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, fiind menținute concluziile constatării inițiale, reținându-se, în esență, că beneficiarul S.C. A. S.R.L. a modificat substanțial proiectul în perioada de valabilitate a contractului, prin încetarea investiției prevăzute în cererea de finanțare.

A mai reținut că, dată fiind încetarea investiției de către societatea beneficiară, în lipsa dovedirii unei situații excepționale care să determine această încetare, echipa de control din cadrul APDRP a reținut corect că proiectul și-a pierdut caracterul eligibil, fapt pentru care au devenit aplicabile dispozițiile contractuale privind recuperarea sprijinului acordat pentru nefolosirea obiectivelor finanțate conform scopului destinat.

În ceea ce privește nerespectarea termenului de 90 de zile pentru emiterea procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, termen cuprins în dispozițiile art. 21, alin. (23) din O.U.G. nr. 66/2011, Curtea a reținut caracterul de recomandare al acestui termen, nefiind reglementată nicio sancțiune în ipoteza depășirii sale.

În esență, instanța de fond a reținut caracterul legal și temeinic al actelor administrative atacate, cât și al măsurii administrative de reziliere a contractului de finanțare.

3.3. În recursul formulat, societatea reclamantă a invocat motivul de recurs prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat și a susținut, în esență, că instanța de fond a interpretat în mod eronat dispozițiile legale incidente în cauză, cât și clauzele Contractului de finanțare nr. x din 02.05.2006.

Astfel, instanța de fond a interpretat în mod greșit clauza stipulată la art. 11 alin. (1) din Anexa la contractul de finanțare menționat, ceea ce a dus la respingerea acțiunii, fiind ignorate împrejurările în care s-a ajuns la încetarea activității, care nu au fost apreciate ca fiind o soluție excepțională.

Pe de altă parte, a mai susținut că, în realitate, situațiile survenite ca urmare a comportamentului imprevizibil și păgubitor al partenerilor cu care a trebuit să colaboreze pentru realizarea activității contractate, au condus la producerea situației excepționale care a determinat încetarea activității, situație care nu a fost apreciată corect de instanța de fond.

Totodată, instanța de fond nu a înțeles să analizeze situația excepțională în care s-a aflat societatea, ca pe un caz distinct de forță majoră, ci confundând noțiunea de "situație excepțională" cu noțiunea de "forță majoră".

În concluzie, societatea reclamantă a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii și rejudecarea cauzei, cu consecința admiterii acțiunii formulate.

3.4. Așa cum s-a menționat la pct. 3.1. al prezentei decizii, recursul formulat este nefondat, fiind respins ca atare, pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.

Din actele aflate la dosarul cauzei rezultă, fără să fie contestată, următoarea situație de fapt:

Conform Anexei B1 - Prognoza veniturilor și evoluția capacității de producție - varianta cu proiect, prezentată la cererea de finanțare au fost menționate următoarele niveluri ale vânzărilor valorice previzionate din valorificarea produselor, astfel: Anul 1: 364.000 RON, Anul 54.000 RON, Anul 3: 364.000 RON, Anul 4: 364.000 RON, Anul 5: 364.000 RON.

Conform Anexei B8 - Indicatori financiari parte integrantă a cererii de finanțare, nivelul profitului net pentru fiecare an previzionat după implementarea proiectului a fost stabilit pe următoarele niveluri valorice: Anul 1: 139.446,00 RON, Anul 2: 126.306,00 RON, Anul 3: 126.306,00 Anul 4: 126.306,00 RON, Anul 5: 126.306,00 RON.

Conform Anexei B8 - Indicatori financiari, parte integrantă a cererii de finanțare s-a evidențiat că Rata rentabilității capitalului investit (rRc) - trebuie să fie minim 5%, cu următoarele raportări: Anul 1: 43%, Anul 2: 39%, Anul 3: 39 %, Anul 4: 39 %, Anul 5: 39 %.

Contractul cadru C3.40603321400082 din 02 mai 2006 a avut o valoare eligibilă totală de 326.861,00 RON, din care finanțarea nerambursabilă de 50%, reprezentând 163.430,00 RON, perioada de realizare a proiectului inițială fiind de 6 luni, iar conform Actului Adițional nr. 2 din 11 octombrie 2007 a fost prelungită până la 15.01.2008.

Investiția realizată prin Programul SAPARD a fost plătită în trei tranșe, conform documentelor anexate în dosarele cererilor de plată, suma nerambursabilă plătită de APDRP fiind de 163.270,07 fiind prelungită până la 15.01.2008.

Astfel, în urma controlului pe teren, echipa control a procedat la verificarea modului în care beneficiarul respectă prevederile contractuale conform angajamentelor asumate prin Cererea de finanțare, cu privire la menținerea eligibilității proiectului într-o perioadă de 5 ani de la data plății finale și a constatat următoarele deficiențe:

Beneficiarul a încetat activitatea prevăzută în Cererea de finanțare, conform documentelor prezentate la data controlului și ulterior acestuia;

În perioada de monitorizare (2008-2012) beneficiarul nu a înregistrat rulaje în conturile: 345- produse finite, 601- cheltuieli cu materiile prime, 701-venituri din vânzarea produselor finite

Din analiza bilanțului contabil împreună cu contul de profit și pierdere pentru anii 2008-2011, rezultă că la finele exercițiilor financiare anuale beneficiarul a înregistrat următorii indicatori:

- Anul 2008 - pierdere în valoare de 84.416,00 RON;

- Anul 2009 - pierdere în valoare de 26.206,00 RON;

- Anul 2010 - pierdere în valoare de 47.669,00 RON;

- Anul 2011 - profit net în valoare de 1.414,00 RON.

De asemenea și din balanța de verificare la 31.07.2012 arezultat o pierdere în valoare de 27,21 RON conform soldului debitor al contului 121-profit și pierdere.

Astfel, s-a constatat că investiția realizată de S.C. A. S.R.L., respectiv "Ferma pentru cultivarea ciupercilor, specia agaricus, loc Lumina", a devenit neeligibilă ca urmare a încălcării prevederilor legale și contractuale, suma datorată fiind de 163.270,07 RON, la care se adaugă majorările de întârziere, potrivit legislației aplicate în domeniu.

În concret, investiția a devenit neeligibilă ca urmare a încălcării criteriului de eligibilitate -EG2, înscris în cererea de finanțare, a faptului că a înregistrat pierderi financiare din activitate și nu a obținut un profit de minim 5%, ajungând practic să nu funcționeze în scopul pentru care s-a solicitat finanțarea.

Astfel, beneficiarul nu a respectat următoarele criterii înscrise în Cererea de finanțare:

EG 2 - "Ulterior finalizării, proiectul trebuie sa demonstreze viabilitatea economico-financiară";

ES 6.4 - "Ulterior finalizării proiectului, beneficiarul demonstrează că ciupercăria trebuie sa aibă minimum 30 mp de cultura".

În recursul formulat, societatea recurentă a susținut, în esență, că nici structura/organul de control și nici instanța de fond nu au interpretat în mod corect/legal și temeinic clauza de la art. 11 alin. (1) din Anexa la contractul de finanțare.

Conținutul art. 11 alin. (1) este următorul:

"Articolul 11 - Încetarea contractului, alin. (1) - În cazuri excepționale și temeinic dovedite, inclusiv cazurile de forță majoră, autoritatea contractată poate decide să rezilieze contractul printr-o notificare scrisă, fără a fi cerută plata finanțării nerambursabile".

Or, în cauză, societatea recurentă nu a reușit să probeze existența unei/unor "cazuri excepționale și temeinic dovedite", susținerile formulate punând în evidență existența unor relații păguboase cu partenerii de afaceri, precum și un management neperformant/necorespunzător, care au avut drept rezultat nerespectarea, în perioada celor 5 ani, a criteriilor de eligibilitate asumate prin cererea de finanțare, Criteriul EG-2 și Criteriul ES 6.4.

Astfel fiind, instanța de recurs a constatat că instanța de fond a reținut în mod corect inexistența unui/unor cazuri excepționale în sensul art. 11 alin. (1) din anexa la contractul de finanțare.

În ceea ce privește forța majoră, din actele dosarului și din susținerile părților, a rezultat că societatea recurentă nu a invocat o astfel de situație, în conformitate cu art. 18 din anexa la contractul de finanțare, împrejurare necontestată de societatea reclamantă.

Referitor la susținerile formulate cu ocazia dezbaterii orale a cauzei, potrivit cărora Hotărârea preliminară dată în cauzele conexe C-260/14 și C-261/14 nu ar fi aplicabilă în cauză, în raport cu Decizia nr. 66/2015 cu privire la neconstituționalitatea art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011, instanța de recurs a constatat că sunt lipsite de temei constituțional.

Astfel, potrivit prevederilor art. 148 alin. (2) din Constituție:

"Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare".

În concluzie, instanța de recurs a reținut că soluția instanței de fond, precum și actele și măsurile administrative atacate sunt legale și temeinice, recursul fiind nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței nr. 5 din 8 ianuarie 2014 a Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 decembrie 2016.