ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4030/2008
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4030/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel București, SC D.T.T.T. SRL, a declarat recurs împotriva sentinței nr. 2986/2007 din 22 noiembrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței recurate în sensul admiterii cererii și anularea Deciziei nr. 17933 din 18 iulie 2006 emisă de A.R.R.
În motivarea recursului, petenta a susținut că decizia nr. 17933 din 18 iunie 2006 de suspendare a unei copii conforme a licenței de transport, a fost luată în urma unei sancțiuni contravenționale aplicată prin procesul-verbal seria zzz și deși legea contravențională a fost modificată „într-o variantă mai favorabilă”, care nu mai includea contravenția constatată în categoria abaterilor grave pentru care se dispune suspendarea copiei conforme a licenței de transport, instanța de fond a ignorat motivarea recurentei bazată pe aplicarea legii contravenționale mai favorabile. Recurenta a susținut că în aplicarea O.U.G. nr. 109/2005 ce a fost aprobată prin Legea nr. 102/2006 s-a păstrat aceleași prevederi ale art. 20 cu privire la suspendarea copiei conforme a licenței de transport dar a aprobat norme metodologice care implicit ar fi modificat art. 11 alin. (2) din O.M.T.C.T.
nr. 1892/2006 și astfel nemaiexistând fapta prevăzută de art. 11 alin. (2) lit. w) sancționarea lor inițială nu ar mai exista. Recurenta solicită (potrivit art. 15 din Constituție) aplicarea legii contravenționale mai favorabile respectiv O.M.T.C.T. nr. 1892/2006 care numai prevede ca abatere gravă „nerespectarea obligațiilor privind transportul rutier de persoane prin servicii regulate, servicii regulate speciale și servicii ocazionale” așa cum se prevedea prin O.M.T.C.T. nr. 1987/2005 (art. 11 alin. (2) lit. w)) în temeiul căruia a fost luată decizia contestată. A considerat recurentul că această aplicare se poate face întrucât în cauză nu a fost dată cu o decizie irevocabilă. A precizat recurenta că decizia contestată, a vătămat-o deci în mod greșit instanța de fond a apreciat că actul administrativ nu-i vatămă un drept recunoscut de lege.
Sub acest aspect susține recurentă că suspendându-i-se copia conformă a licenței de transport pentru o perioadă de 30 de zile a împiedicat-o să realizeze profit pe parcursul celor 30 de zile. Din actele cauzei Înalta Curte de Casație și Justiție constată că prin sentința civilă nr. 2986 din 22 noiembrie 2007, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în fond după casare a respins acțiunea formulată de reclamantul SC D.T.T.T. SRL, în contradictoriu cu M.T.C.T. – A.R.R., ca neîntemeiată. Instanța de fond a reținut că recurenta-reclamantă a solicitat în contradictoriu cu intimatul-pârât anularea Deciziei nr. 17933 din 18 iulie 2006 emisă de intimat și suspendarea acesteia până la soluționarea contestației.
Recurenta a precizat în fața instanței de fond că prin procesul-verbal nr. xx, A.R.R i-a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale de 1.000 lei pentru nerespectarea graficului de circulație conținut în caietul de sarcini al licitației de traseu, faptă sancționată de art. 58 lit. j) din O.U.G. nr. 109/2005 privind transportul rutier. Recurenta - reclamanta a precizat, că în fond după casare prin sentința civilă nr. 5004 din 18 octombrie 2007 a Judecătoriei Sibiu s-a respins acțiunea reclamantei SC D.T.T.T. SRL, în contradictoriu cu M.T.C.T. – A.R.R., ca neîntemeiată. Acțiunea ce a determinat pronunțarea acestei sentințe a privit anularea deciziei nr. 17933 din 18 iulie 2006 și suspendarea acesteia până la soluționarea contestației.
Decizia a fost emisă în baza procesului-verbal nr. xx emis de Autoritatea Rutieră Română care a aplicat sancțiunea amenzii de 1.000 lei pentru nerespectarea graficului de circulație, conținut în caietul de sarcini al licitației de traseu, faptă sancționată de art. 58 lit. j) din O.U.G. nr. 109/2005 privind transportul rutier. Din actele cauzei, Înalta curte de Casație și Justiție constată că sentința civilă nr. 2986 din 22 noiembrie 2007 a Curții de Apel București, este legală și temeinică astfel încât recursul declarat va fi respins. În mod corect s-a reținut că cererea privind suspendarea deciziei contestate, a rămasă fără obiect, deoarece termenul pentru care se dispusese suspendarea licenței de transport a reclamantei, pe o perioadă de 30 de zile a expirat.
Decizia nr. 17933 din 18 iulie 2006 emisă de intimată, prin care s-a dispus suspendarea pe o perioadă de 30 de zile a licenței de transport, eliberată reclamantei, este un act administrativ legal emis, în condițiile în care s-a constatat prin procesul verbal de contravenție seria zzz, că reclamanta a fost sancționată cu amendă contravențională de 1.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute art. 58 lit. j) din O.U.G. nr. 109/2005. De altfel prin sentința civilă nr. 5004 din 18 octombrie 2007 pronunțată de Judecătoria Sibiu și s-a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de reclamantă, constatându-se că reclamanta nu a respectat prevederile caietului de sarcini al licenței de traseu și a graficului de circulație, conținut în acesta.
Deci în mod corect la data întocmirii actelor administrative s-a constat de organele îndreptățite legal că recurenta a avut deficiențe grave, în legătură cu siguranța transportului rutier de persoane, s-a luat măsura de suspendare și a fost obligată reclamanta prin decizia contestată să predea copia conformă a licenței de transport, (care se poate reacorda după remedierea deficiențelor). Copia licenței nu a fost înmânată de reclamantă. Deci la momentul soluționării cauzei în mod corect instanța de fond a constatat că actul administrativ s-a emis în mod legal, reaprecierea gravității faptei de către Înalta Curte de Casație și Justiție neputându-se efectua în condițiile în care la momentul comiterii faptelor, actele administrative au fost emise legal deci nu există motive de anulare a actului administrativ contestat.
Actul administrativ contestat a fost emis în vederea executării legii respectiv a Ordinului M.T.C.T. nr. 1987/2005, act normativ în vigoare la momentul comiterii faptei, pe care legiuitorul a înțeles să o califice ca abatere gravă, și a produs efecte astfel încât invocarea art. 15 din Constituție, este neîntemeiată. În cauză suntem în procedura prevăzută în contencios administrativ iar nu în procedura de soluționare a plângerilor contravenționale astfel încât în mod corect instanța de fond, în procedura de contencios administrativ, a pronunțat hotărârea contestată prin recurs. Hotărârea atacată fiind legală și temeinică, recursul declarat va fi respins conform art. 312 C. proc. civ., ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de SC D.T.T.T. SRL, împotriva sentinței civile nr. 2986 din 22 noiembrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, 12 noiembrie astăzi 2007.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.