ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3623/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 14 mai 2007, reclamanta S.C. a chemat în judecată D.G.F.P. Argeș solicitând anularea deciziei 28557 din 25 ianuarie 2007 prin care i-a fost respinsă contestația împotriva procesului verbal de inspecție nr. 16700 din 27 februarie 2007. În motivarea cererii reclamanta a arătat că prin procesul verbal de inspecție nr. 16700 din 27 februarie 2007 s-a reținut în sarcina sa că nu a verificat și nu a înscris în procesul verbal 12417 din 1 august 2006 constatările referitoare la înregistrarea și evidențierea în evidența contabilă a SC A. SA a T.V.A. colectată, aferentă lunii februarie 2004 precum și nerespecării dispozițiilor art. 155 alin. (2) din Legea nr. 521/2003 prin emiterea cu întârziere de 30 și respectiv 45 de zile a unui număr de trei facturi, că nu a propus efectuarea unei inspecții fiscale parțiale în vederea calculării de accesorii aferente T.V.A.

colectată și evidențiată cu întârziere. Or, în condițiile în care prin ordinul de investire - atribuțiile sale de control s-au limitat strict la sesizările făcute de Asociația S.M., iar practic activitatea sa de control s-a desfășurat numai în ziua de 24 iulie 2006, greșit s-a apreciat că ar fi trebuit să calculeze accesoriile datorate de SC A. SA - cu atât mai mult cu cât aceasta a intrat în procedura falimentului din 15 iunie 2006. Prin sentința civilă nr. 20 din 6 februarie 2008 Curtea de Apel Pitești, secția contencios administrativ, a admis în parte acțiunea în sensul că a anulat decizia și procesul verbal de inspecție, contestate, în ce o privește pe reclamantă. S-a reținut pentru aceasta că potrivit ordinului de investire, reclamanta avea obligația să verifice dacă s-au emis facturi și dacă s-a înregistrat T.V.A.

aferent. Cum activitatea de control nu putea excede acestei investiri, greșit organele de control superior i-au imputat o serie de abateri. Apreciind această hotărâre ca fiind nelegală și netemeinică în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., D.G.F.P. Argeș a declarat recurs. În esență, recurenta a criticat soluția instanței de fond care nu a reținut că reclamanta - intimată nu s-a conformat atribuțiilor de control și nu a consemnat în procesul verbal nr. 12417 din 1 august 2006, că T.V.A.-ul aferent unui număr de trei facturi au fost emise cu întârziere de 30 și respectiv 45 de zile de la data efectuării plății de către SC M.M.G.

SRL către SC A. SA era o obligație ce trebuia colectată și evidențiată ca fiind datorată de SC A. SA în februarie 2004. Tot greșit s-a apreciat de către recurentă și faptul că nu s-a reținut obligativitatea pentru reclamantă și colegii săi de a propune în raport de constatările făcute un control fiscal parțial în vederea calculării de accesorii aferente înregistrării cu întârziere a T.V.A.-ului. Recursul nu este fondat. Prin ordinul de serviciu nr. 227 din 24 iulie 2006, reclamanta S.C. a fost delegată să verifice aspectele sesizate de Asociația S.M. privind evaziunea fiscală la SC A. SA prin vânzarea de active către SC M.M.G. SRL. Rezultatele acestei verificări au fost consemnate în procesul verbal nr. 12417 din 1 august 2006. Ulterior, prin procesul verbal 16700 din 27 februarie 2007, întocmit de consilierii superiori din cadrul Compartimentului Inspecției D.G.F.P.

Argeș, se reține în sarcina semnatarilor procesului verbal din august 2006, respectiv și a reclamantei intimate din cauza de față, că nu au consemnat emiterea cu întârziere de 30 și respectiv 45 de zile a facturilor 6872503 din 31 martie 2004; 8645272 din 15 aprilie 2004 și 8642273 din 15 aprilie 2004; că nu au calculat și accesoriile aferente T.V.A. pentru aceste facturi și nu au propus o inspecție fiscală parțială tocmai având în vedere emiterea cu întârziere a acestor facturi. Or, în condițiile în care ordinul nr. 227/2006 emis în sarcina reclamantei s-a referit exclusiv la verificarea aspectelor sesizate de Asociația S.M. prin adresa 57857 din 26 iunie 2006, înregistrată la A.N.A.F. și transmisă cu nota 301349/2006, aspecte ce vizau o situație de evaziune fiscală privind vânzările de acțiuni către SC M.M.G.

SRL; iar ordinul de serviciu 222/2006 privind alți inspectori a vizat verificarea de către aceștia a obligațiilor fiscale ale SC A. SA legal și temeinic s-a apreciat de către instanța de fond, că reclamanta intimată S.C. nu trebuie să verifice aspecte legate de calculul accesoriilor și cu atât mai puțin nu avea obligația să propună o inspecție fiscală parțială. De altfel, pentru soluționarea sesizărilor formulate în legătură cu încălcarea legislației fiscale prin O.G. nr. 92/2003 art. 95, s-a prevăzut un control inopinant care exclude însă calcularea cuantumului obligațiilor. Astfel fiind și cum reclamanta în limitele învestirii sale a răspuns punctual sesizării - cu privire la existența sau nu a unor fapte de evaziune fiscală, prin procesul verbal 12417 din 1 august 2006, necontestat de altfel pe acest aspect de către consilierii superiori - urmează a se aprecia ca fiind legală și temeinică hotărârea Curții de Apel Pitești.

Văzând dispozițiile art. 312 C. proc. civ.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de D.G.F.P. Argeș împotriva sentinței civile nr. 20 F-C din 6 februarie 2008 a Curții de Apel Pitești, secția comercială de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 octombrie 2008.