ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1961/2009

Ședința publică din 26 mai 2009

Asupra recursurilor de față, constată următoarele :

Prin sentința penală nr. 351/ PI din 24 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în Dosarul nr. 2921/30/2006, în baza art. 332 C. proc. pen. coroborat cu art. 264 C. proc. pen. și art. 197 alin. (2) C. proc. pen., a fost respinsă ca neîntemeiată cererea formulată de inculpatul B.L.S., prin apărătorul său ales, pentru restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș pentru refacerea urmăririi penale.

În baza art. 334 C. proc. pen., a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor pentru care este trimis în judecată inculpatul B.L.S., din infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 215 alin. (2), (3), (4), (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., săvârșită față de părțile civile SC V.T. SRL Oradea, SC A. SA Pitești, SC P. SA Brăila și partea vătămată SC V.C. SRL Ștefănești, într-o infracțiune de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 215 alin. (2), (3), (4), (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., săvârșită față de părțile civile SC A. SA Pitești și SC V.T. SRL Oradea, și într-o infracțiune de emitere a unei file cec fără a avea disponibil în cont, prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art. 41 alin (2) C. pen., săvârșită față de părțile vătămate SC P. SA Brăila și persoana juridică vătămată SC V.C. SRL Ștefănești.

În baza art. 13 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 13 C. pen., raportat la art. 11 lit. a) din Legea nr. 87/1994 și art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, a fost condamnat inculpatul B.L.S. (fost B.F.L.S.), fiul lui G.D. și M.,

cetățean român, studii 12 clase, stagiul militar satisfăcut, necăsătorit, are un copil minor, fără antecedente penale) la o pedeapsă de:

-1

(un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.

În baza art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de:

-1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de emitere de cec-uri, fără a avea disponibil în cont.

În baza art. 215 alin. (2), (3), (4) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de:

- 10 ani închisoare și 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 din C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea, aceea de 10 ani închisoare, acesta urmând să execute pedeapsa totală de:

-10 ani închisoare, pedeapsa principală, și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) C. pen., pedeapsă complementară, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.

A interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) din C. pen., pe durata prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestului din perioada de la 13 aprilie  2004 - la 27 iunie 2007.

În baza art. 348 C. proc. pen., a dispus anularea următoarelor acte:

-

4 file cec emise de inculpat prin SC S. SRL pentru beneficiarul parte civilă SC V.C. SRL Oradea, având următoarele serii: BM - 300 010 92 842 din 27 august 2004, BM - 300 010 92 843 din 01 septembrie 2004, BM - 300 010 92 846 din 02 septembrie 2004 și BM - 300 010 92 847 din 16 septembrie 2004.

- 2 file cec emise de inculpat prin SC C. SRL Timișoara, pentru beneficiarul parte civilă SC A. SA Pitești, având următoarele serii: BF - 326-000 29 389 din 15 decembrie 2004, BF - 326-000 29 388 din 13 decembrie 2005.

- 1 filă cec, seria BF - 326 000 29 382 din 20 decembrie 2004, emisă de inculpat prin SC C. SRL Timișoara pentru beneficiarul SC V.C. SRL, pentru suma de 851.430.004 lei.

- 2 file cec emise de inculpat prin SC C. SRL Timișoara, către SC P. SA Brăila, având seriile: BF - 326 000 29 386 din 07 ianuarie 2005 și BF - 326 000 29 385 din 07 ianuarie 2005 14682 inclusiv, și respectiv BD - 312-00457154 și BD - 313-00457155.

A constatat că SC V.C. SRL nu s-a constituit parte vătămată sau parte civilă în această cauză.

În baza art. 118 lit. d) C. proc. pen., a dispus confiscarea speciala de la inculpat și de la partea responsabilă civilmente SC C. SRL Timișoara, a sumei de 191 lei (1.915.604 ROL), suma reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat persoanei juridice vătămate SC V.C. SRL Ștefănești, județul Argeș, care nu s-a constituit parte civilă în cauză.

A luat act că partea civilă SC P. SA Brăila a renunțat la constituirea sa de parte civilă în această cauză față de inculpatul B.L.S. și față de partea responsabilă civilmente SC C. SRL Timișoara.

A constatat că partea responsabilă civilmente SC S. SRL Timișoara a fost radiată din Registrul Comerțului Timiș, prin încheierea din data de 14 martie 2007.

În baza art. 14, 346 C. proc. pen. și art. 114 și urm. C. proc. fisc., a obligat pe inculpatul B.L.S., în solidar cu partea responsabilă civilmente SC K.G. SRL Timișoara să plătească părții civile A.N.A.F., reprezentată legal prin D.G.F.P. Timiș, suma de 2.816 lei (28.166.055 ROL), reprezentând contravaloarea impozitului pe profit și T.V.A. pentru care s-au calculat dobânzi și penalități, conform raportului de expertiză contabilă, și la plata în continuare a penalităților și majorărilor prevăzute de C. proc. fisc., până la plata efectivă a debitului, și s-a respins restul pretențiilor acestei părți.

În baza art. 14, 346 C. proc. pen. și art. 998 și urm. C. civ., a obligat pe inculpatul B.L.S., în solidar cu partea responsabilă civilmente SC C. SRL Timișoara, să plătească părții civile SC P. SA București - Sucursala A. Pitești (fostă SC A. SA Pitești) suma de 134.538 lei (1.345.380.204 ROL) despăgubiri civile și suma de 6.595 lei (65.957.201 ROL) cu titlu de dobânzi.

În baza art. 14, 346 C. proc. pen. și art. 998 și urm. C. civ., a obligat pe inculpatul B.L.S., să plătească părții civile SC V.C. SRL Oradea suma de 1.669.041.057 lei, despăgubiri civile.

În baza art. 13 din Legea nr. 241/2005 a dispus comunicarea dispozitivului prezentei hotărâri, la data rămânerii definitive, către O.N.R.C.– București.

Pentru a pronunța această sentință penală instanța a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lingă Tribunalul Timiș nr. 667/P din 17 mai 2005 a fost trimis in judecată inculpatul B.L.S., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 13 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 13 C. pen. și art. 215 alin. (2), (3), (4), (5), C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. reținându-se în fapt că în vederea dobândirii de fonduri bănești pe căi ilegale, inculpatul B.L.S. a luat hotărârea infracțională de a păgubi statul român și partenerii de afaceri după cum urmează în perioada iunie 2001 - iulie 2002 în calitate de administrator la SC K.G. SRL Timișoara, inculpatul B.L.S. a realizat un profit impozabil de 3,722.354.016 lei, rezultat din înstrăinarea mărfurilor aferente facturilor seria și nr. TM ACB 4682451 din 1 martie 2002, 4682452 din 5 martie 2002, 4682453 din 6 martie 2002, 4682454 din 11 martie 2002, 4682460 din 26 martie 2002, 4682461 din 1 aprilie 2002, 4682462 din 3 aprilie 2002, 4682465 din 30 aprilie 2002,4682463 din 4 mai  2002, 4682466 din 12 iulie 2002, 4682467 din 25 iulie 2002, 5203134 din 1 aprilie 2001, 8755444 din 5 iunie 2001 395225 din 3 iulie 2001, 1556544 din 30 iulie 2001, 8907168 din 28 august 2001, 07246 din 05 septembrie 2001, 3644952 din 5 martie 2002, 3644953 din 5 martie 2002, 5753149 din 27 martie 2002, 5753067 din 29 martie 2002, 5753068 din 4 aprilie 2002, 7033809 din 19 aprilie 2002,662150, 662154 din 12 iulie 2002, 767272 din 25 iulie 2002, 7672714 din 25 iulie 2002 (vol. 3, fila 10, u.p).

În această perioadă inculpatul nu a evidențiat în contabilitate activitatea desfășurată și nu a întocmit și condus evidența contabilă a societății. Astfel inculpatul nu a întocmit registrele de contabilitate, jurnalele de vânzări și cumpărări și balanțele de verificare lunare. Pentru unele vânzări inculpatul a emis către clienți doar exemplarul albastru din facturierul fiscal celelalte două exemplare ne fiind completate. Pentru mărfurile înregistrate în facturile de aprovizionare, s-a constatat că nu se regăsesc în stocul faptic al societății și nici nu s-au întocmit documente de vânzări, ceea ce înseamnă în mod logic că au fost înstrăinate fără documente. În funcție de veniturile realizate conform facturilor sus-menționate, organele de control fiscal au stabilit pentru perioada supusă controlului că inculpatul a realizat un profit impozabil de 3.722.354.016 ROL (vol. 3 fila 45) asupra căruia prin aplicarea procentului legal s-a stabilit un impozit pe profit de 934.144.055 ROL. De la plata acestei sume s-a sustras inculpatul prin neînregistrarea în contabilitate a veniturilor realizate. La momentul cumpărării unor mărfuri din facturile susmenționate, inculpatul era obligat, conform prevederilor O.U.G. nr. 217/1999 și H.G. nr. 402/2000, respectiv Legii nr. 345/2002 și H.G. nr. 598/2002, să ceară și să dețină copia documentului legal prin care se atesta că furnizorul are calitatea de plătitor de T.V.A. Organele de control fiscal au constatat că inculpatul nu a deținut acest document legal și prin urmare s-a sustras de la plata sumei de 1.056.503.961 lei reprezentând TVA, sumă pe care, în lipsa documentului legal, era obligat să o plătească până la data de 25 a lunii următoare emiterii facturii.

Totodată, organele de control au stabilit că societatea nu a putut prezenta copia de pe documentul legal, care să ateste calitatea de plătitor de TVA a furnizorilor de bunuri și servicii au emis facturi către K.G., cu TVA mai mare de 20.000.000 lei, respectiv 50.000.000 ROL în procesul  - verbal întocmit de lucrătorii D.G.F.P. Timiș la data de 18 septembrie 2003 se precizează că reprezentantul K., la momentul acceptării facturilor fiscale eliberate de furnizorii de bunuri sau servicii în cauză, trebuia să le solicite dovada calității de plătitor de TVA. Deoarece acest lucru nu s-a întâmplat, controlul a considerat acest TVA nedeductibil fiscal. Urmare a celor de mai sus, s-a constatat că societatea nu a procedat la calculul, înregistrarea și virarea la bugetul de stat a obligațiilor datorate (TVA și impozit pe profit). S-a calculat un impozit pe profit datorat de 934.144.055 ROL și un TVA datorat de 1.056.503.961 ROL (vol. 3 fila 13, 14).

În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize contabile. Expertiza diminuează drastic obligațiile SC K.G. SRL către bugetul de stat. Astfel, s-a calculat un impozit pe profit și TVA rezultate ca urmare a neînregistrării în contabilitate a facturilor susmenționate în valoare totală de 28,166.055 lei. Cauza diminuării impozitului pe profit și TVA este aceea că expertul, în mod eronat a constatat că facturile fiscale reprezentând vânzări (anexa 2 la p.v. de control) au fost emise numai pentru S. SRL. In actul de control se menționează că pentru mărfurile înregistrate în facturile emise către S. nu au existat documente care să ateste proveniența acestuia. în legătură cu TVA-ul, diferența de cuantum dintre cel calculat de D.G.F.P. și expertul contabil provine din faptul că expertiza a constatat că furnizorii societății la data emiterii facturilor respective erau plătitori de TVA. în drept, dovada calității de plătitor de TVA trebuia cerută de K.G., la momentul acceptării facturilor fiscale. Acest aspect neavând loc, organul de control în mod corect a stabilit ca nedeductibil fiscal TVA-ul aferent. Cu privire la calculul obligațiilor fiscale referitoare la facturile întocmite de K.G., în mod eronat expertiza contabilă a constatat că organul de control a stabilit obligațiile fiscale considerând că toate facturile au fost emise de S. De asemenea, în raportul de expertiză se constată în mod eronat că prin facturile întocmite de K. către S. între cele două societăți nu a avut loc o vânzare de mărfuri sau servicii. Pentru a participa la sistemul de compensare între societățile în cauză trebuia să existe o relație economică, respectiv o creanță care să facă obiectul compensării. Dacă aceste operațiuni impozabile nu ar fi avut loc, procesul de compensare, respectiv de recuperare a creanțelor nu era posibil. Același aspect se constată și în cazul impozitului pe profit și ca atare în mod eronat expertiza a constatat că K. nu datorează obligații fiscale aferente facturilor emise.

Sumele corecte aferente impozitului pe profit și TVA calculate de organele D.G.F.P. Timiș (934.144.055 ROL - impozit pe profit și 1.056.503.961 ROL - TVA).

În baza contractului de vânzare-cumpărare produse petroliere nr. 3 din 01 august 2004, SC V.T. SRL Oradea a livrat către SC S. SRL Timișoara, produse petroliere. Contractul a fost semnat de partea vătămată A.D.D., administratorul SC V.T. SRL și inculpatul B.L.S., administratorul SC S. SRL Timișoara. La art. 6 din contract se stipulează faptul că plata produselor petroliere se va face prin file cec la o scadență de 10-15 zile.

În temeiul contractului încheiat au fost livrate mai multe cantități de motorină către inculpat.

Situația ultimelor 4 livrări a fost următoarea: la data de 27 august 2004, V. Oradea a livrat către S. Timișoara cantitatea de 36.670 l motorină în valoare totală de 975.424.567 lei. Plata a fost efectuată cu fila cec BM 300 01092842 semnată și ștampilată de inculpatul B.; la data de 01 septembrie 2004, V. a livrat către S. Timișoara cantitatea de 37.600 litri motorină, în valoare de 996.404.136 ROL. Inculpatul B. a emis fila cec BM - 300 01092843 semnată și ștampilată de el, în scopul de a plăti marfa. La data de 02 septembrie 2004, V. a livrat către S. cantitatea de 29.340 l motorină în valoare de 777.513.227 ROL. în scopul efectuării plății inc. B. a emis fila cec BM - 300 0109284 semnată și ștampilată de el; la data de 16 septembrie 2004, V. a livrat către S. cantitatea de 35.917 I motorină, în valoare de 883.546.707 lei. S-a emis de inculpatul B. fila cec BM - 300 01092847 ștampilată și semnată de inculpat.

Toate aceste 4 file cec au fost introduse la plată de către partea vătămată și au fost refuzate la plata pe motiv „lipsă disponibil" și „trăgător aflat în interdicție bancară". Precizăm faptul că în urma cercetărilor efectuate s-a constatat că celelalte rubrici ale filelor cec au fost completate ulterior, de partea vătămată A., sumele fiind cele înscrise pe facturile fiscale, iar datele fiind socotite în intervalul 13-15 zile de la data livrării.

Primele două file cec au fost girate de V.T. la Banca Românească Sucursala Oradea, banca fiind cea care le-a introdus la plată. Odată cu introducerea la plată a primei file cec SC S. SRL a intrat în interdicție bancară (13 septembrie 2004).

Ulterior consumării infracțiunii, SC S. a mai plătit cu O.P. o parte din prejudiciul pe care l-a cauzat furnizorului.

Partea vătămată A.D. în calitate de reprezentant al societății comerciale păgubită, se constituie parte civilă cu suma de 2.170.000.000 lei, deoarece o parte din prejudiciu a fost recuperat.

Extrasele de cont existente la dosar arată că nici la data emiterii cecurilor și nici în zilele premergătoare datelor de scadență ale cecurilor, nu exista în contul SC S. SRL provizionul necesar acoperirii acestor cecuri. Mai mult, s-a constatat că S. vindea de obicei, în aceeași zi, cantitatea de combustibil primită de la V., către firme din Timișoara (A.P., I.M., B.J., etc.), sub prețul de achiziție, ceea ce denotă o intenție clară din partea inculpatului de a o păgubi pe partea vătămată, deoarece nu ar fi putut obține și plăti prețul mărfurilor livrate de partea vătămată.

La datele de 13 decembrie 2004 și 15 decembrie 2004, inculpatul B.L.S. în calitate de asociat unic și administrator al SC C. SRL Timișoara, a cumpărat de la P. SA - Sucursala A. Pitești păcură în valoare de 1.345.380.204 lei, plătind cu două file cec (BF - 326 00029388 și BF - 326 00029389). Cele două file cec au fost completate în totalitate de inc. B. (conform declarației sale), datele de pe cecuri (15 ianuarie 2005 și 22 ianuarie 2005), fiind cele la care, conform înțelegerii cu furnizorul, marfa urma să fie achitată. La data scadenței, cec-urile au fost refuzate la plată din cauza lipsei totale de disponibil în cont - trăgător aflat în interdicție bancară.

Conform facturilor fiscale depuse la dosar în aceleași zile, păcura a fost vândută, cu același preț de achiziție către SC E.B.O. SRL Stâlpeni și de acolo, mai departe la SC C.G. SRL (tot cu același preț), ajungând în final la SC S.G. SA și SC R.R. SA.

Sumele din conturile societății, din perioada emiterii acestor file cec erau insuficiente, conform extraselor de cont existente la dosar, ceea ce denotă clar intenția inculpatului de a înșela. SC S. SRL era în interdicție bancară din data de 24 decembrie 2004. SC P. SA București - Sucursala A. Pitești s-a constituit parte civilă cu suma de 1.345.380.204 lei. În calitate de administrator al SC C. SRL inc. B. a emis cu titlu de plată, la data de 7 ianuarie 2005, două file cec seria BF - 32600029386 și BF nr. 32600029385, către SC P. SA Brăila, în valoare totală de 2.007.897.753 lei. În baza unei operațiuni de compensare, inculpatul B. a preluat datoria SC R. SA Baia Mare la SC P. SA. Această din urmă societate a cumpărat de la P. piese de excavator, conform facturilor fiscale 1014521 și 1014522 din 8 decembrie 2004. Pentru plata acestor mărfuri inculpatul B. a emis cele două file cec către SC P. SA Deoarece știa că nu există nici o relație comercială între C. și R., s-a apreciat că inculpatul B. a prevăzut încă din momentul emiterii că nu va plăti cele două file cec. Astfel el a contribuit la înșelarea în mod direct a părții vătămate prin emiterea a două titluri de plată ce nu au fost onorate la plată conform obligației asumată în momentul ridicării mărfurilor.

Cele două file cec au fost refuzate la plată pe motiv de lipsă totală de disponibil, pe motiv că este emis de un trăgător aflat în interdicție de a emite asemenea instrumente, și pe motiv că filele cec aparțin unui set de instrumente care a fost retras din circulație. În consecință, SC P. SA Brăila s-a constituit parte civilă cu suma de 2.007.898.353 lei împotriva SC C. SRL și a inculpatului B.

Martora S.L. - merceolog la P. SA Brăila declară că cele două cecuri au fost semnate și ștampilate de inc. B., iar restul rubricilor au fost completate de o colegă. Inculpatul B. era însoțit de un delegat al R. Baia Mare.

Tot în această perioadă de timp, inculpatul B. a înșelat și SC V.C. SRL deoarece a emis o filă cec fără acoperire și în dauna acesteia, filă seria BF - 326 00029382, în valoare de 851.430.004 lei, datată 20 decembrie 2004 care a fost refuzată la plată datorită lipsei parțiale de disponibil. Fila cec a fost girată de V.C. către L., care a introdus-o în bancă. Aceasta este fila cec datorită căreia SC C. SRL a intrat în interdicție bancară. Deși s-a încercat contactarea SC V.C. SRL, nu s-a reușit acest lucru, astfel că la dosar nu există constituire de parte civilă (societatea nu funcționează faptic la adresa existentă în acte - localitatea Ștefănești, județul Argeș). La dosar a fost anexată o factură fiscală din care rezultă că la data de 25 noiembrie 2004, C. a cumpărat de la V.C. motorină în valoare de 851.430.004, marfa fiind plătită cu fila cec sus-menționată.

Inculpatul B. a declarat că la data de 25 februarie 2005 a livrat marfă către SC V. SRL în valoare de 849.614.400 lei pentru stingerea datoriei, depunând în acest sens la dosar factura fiscală 3338360 din 25 februarie 2005 (nu s-a întocmit proces - verbal de compensare - notă de constatare – G.F.).

Împrejurarea că inculpatul a livrat marfă în contul datoriei produse prin refuzul filei cec, nu reprezintă decât acoperirea prejudiciului, dar nu poate fi absolvit de răspundere penală deoarece fapta de emitere a filei cec s-a consumat la data de 20 decembrie 2004 când a fost refuzată plata.

Apreciindu-se că nu există o dovadă certă a stingerii datoriei se impune citarea în proces în calitate de parte vătămată a acestei părți.

În legătură cu reaua intenție a inculpatului B.L.S., legat de emiterea filelor cec se reține că inculpatul a vândut de două ori combustibil la SC E.B. SRL Stâlpeni. Prima cantitate cea cumpărată de la SC V.C. SRL, dar marfa nu a fost plătită, iar a doua cantitatea fost livrată la datele de 13 și 15 decembrie 2004, deși SC E.B. SRL nu a achitat nici o parte din marfă și nici ulterior nu a achitat-o,

Inculpatul B.L.S. nu se consideră vinovat susținând că a emis filele cec și le-a folosit drept garanție neavând intenția de a înșela, și a crezut că sumele pe care le avea de încasat de la alte societăți vor fi achitate I timp, dar din diverse motive banii nu au fost achitați și virați în cont. S-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, apreciindu-se că starea de fapt reținută mai sus contrazice susținerile inculpatului și relevă reaua credință și intenția acestuia de a înșela societățile comerciale păgubite în relațiile comerciale derulate.

Audiat în instanță inculpatul a susținut că nu se consideră vinovat de săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și evaziune fiscală, ci doar de aceea de emitere a unor cec-uri cu nerespectarea condițiilor prevăzute de Legea nr. 59/1934.

În instanță au fost audiați martorii propuși în rechizitoriu și audiați și în timpul urmăririi penale, aceștia menținându-și declarațiile, a încuviințat efectuarea unei expertize contabile dar inculpatul a declarat că nu are posibilitatea de a achita onorariul de 30.000.000 ROL și renunță la efectuarea acestei probe ce urma să stabilească realitatea și valoarea prejudiciilor cauzate de inculpat părților vătămate.

Analizând probele administrate în cauză instanța a reținut aceeași stare de fapt cu cea prezentată în actul de sesizare a instanței pentru infracțiunea de evaziune fiscală precum și vinovăția inculpatului, condamnându-l  pentru această faptă.

La termenul de judecată din 05 mai 2006 instanța apus în discuție schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului din art. 215 alin. (2) – (5) cu aplicarea art. 41 alin (22) C. pen., în art. 215 alin. (2) – (5) cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. și menținerea prevederilor art. 41 alin. 2) C. pen., precum și reținerea alin. (5) a art. 215 C. pen. în raport cu constituirile de parte civilă.

Schimbarea încadrării juridice din forma continuată a infracțiunii de

înșelăciune în concurs real al aceleiași infracțiuni este justificată de perioada relativ îndelungată a infracțiunilor, cuprinsă între 27 august 2004 și 07 ianuarie 2005, modalitățile de săvârșire-fiind diferite și produsele achiziționate nefiind identice.

Prin sentința penală nr. 393/PI din 19 iunie 2006, Tribunalul Timiș a dispus în baza art. 334 C. proc. pen. schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 215 alin. (2) – (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (2) – (5) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. și art. 41 alin. (2) C. pen. privind părțile vătămate SC V.T. SRL Oradea și partea vătămată SC P. SA Brăila și din infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 215 alin. (2) – (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracțiunea de înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 215 alin. (2) – (4) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. privind pe parte vătămată SC A. SA Pitești și din infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 215 alin. (2) – (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în o infracțiune continuă de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) – (4) C. pen. privind parte vătămată SC V.C. SRL Ștefănești județul Argeș.

În baza art. 13 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 13 C. pen. (raportat la art. 11 lit. a) din Legea nr. 87/1994 republicată și art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 24/2005) l-a condamnat pe inculpatul B.L.S. la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.

În baza art. 215 alin. (2) – (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. l-a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 11 ani închisoare pentru săvârșirea a 4 infracțiuni de înșelăciune privind pe partea vătămată SC V.T. SRL Oradea și la o pedeapsă de 10 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea a 2 infracțiuni de înșelăciune privind partea vătămat SC P. SA Brăila.

În baza art. 215 alin. (2) – (4) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. același inculpat a fost condamnat la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea a 2 infracțiuni de înșelăciune privind pe parte vătămată SC A. SA Pitești.

În baza art. 215 alin. (2) – (4) l-a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea de înșelăciune privind pe SC V.C. SRL Ștefănești județul Argeș.

Pedepsele aplicate inculpatului au fost contopite potrivi dispozițiilor art. 33 lit. a) C. pen. și art. 34 lit. b) C. pen., în pedeapsa cea mai grea pe care a sporit-o cu 6 luni închisoare, pedeapsa principală totală fiind de 11 ani și 6 luni închisoare, care urmașă fie executată în regim de detenție, interzicându-i-se inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) și e) C. pen. pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.

Inculpatului i s-a aplicat și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) și e) C. pen. pe o durată de 5 ani ce urma să se execute după executarea pedepsei principale.

Fiind judecat în stare de arest, în baza art. 88 C. pen i s-a dedus durata arestului preventiv de durata reținerii și a arestării preventive de la 13 aprilie 2005 la zi și s-a menținut în continuare starea de arest preventiv.

Soluționând acțiunile civile formulate în cauză, în baza art. 346 C. proc. pen., acestea au fost admise în parte avându-se în vedere expertiza contabilă efectuată în timpul urmăririi penale și constituirile de parte civilă din timpul urmăririi penale și din timpul cercetării judecătorești și a fost obligat inculpatul să plătească în solidar cu partea responsabilă civilmente SC K.G. SRL Timișoara suma de 28.166.055 ROL către partea civilă D.G.F.P.S. Timiș; cu partea responsabilă civilmente SC S. SRL suma de 2.170.000.000 ROL către partea civilă SC V.T. SRL Oradea cu titlu de despăgubiri; cu partea responsabilă civilmente SC C. SRL suma de 2.007.898.353 ROL părții civile SC P. SA Brăila și a sumei de 1.345.380.204 ROL cu titlu de despăgubiri și suma de 65.957.201 ROL reprezentând dobânzi către partea civilă SC A. SA Pitești fiind respinse în rest pretențiile civile formulate ca neîntemeiate.

În baza art. 118 lit. d) C. pen. s-a dispus confiscarea de la inculpat și de la partea responsabilă civilmente SC C. SRL a sumei de 851.430.004 ROL suma reprezentând prejudiciul cauzat părții vătămate SC V.C. SRL Ștefănești.

În baza art. 368 C. proc. pen. s-a dispus anularea filelor cec emise de inculpat fără a avea disponibil în cont.

S-a dispus comunicarea hotărârii la O.N.R.C. București și a fost obligat în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata sumei de 30.000.000 ROL cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva sentinței penale nr. 393/PI din 19 iunie 2006 au declarat apel inculpatul B.L.S. și D.G.F.P. Timiș, criticând sentința pentru nelegalitate.

În motivarea apelului s-a invocat necompetența materială a tribunalului pentru soluționarea cauzei după schimbarea încadrării juridice dată faptei deoarece prin niciuna dintre infracțiunile de înșelăciune nu s-a cauzat un prejudiciu mai mare de 2.000.000.000 ROL ceea ce atrage încadrarea juridică prevăzută de art. 215 alin. (4) C. pen. și declinarea competenței tribunalului în favoarea judecătoriei.

S-a invocat neconcordanța dintre considerente și dispozitivul hotărârii, deoarece în considerente instanța se pronunță pentru respingerea excepției de nulitate a urmăririi penale, însă în dispozitiv nu se regăsește această dispoziție.

S-a susținut nelegalitatea hotărârii și pentru nepronunțarea primei instanțe asupra schimbării încadrării juridice a faptelor din infracțiunea de înșelăciune în aceea de fals la legea cec-ului, cerere formulată de inculpat și consemnată în practicaua hotărârii, precum și pentru confiscarea sumei de 851.430.000 ROL de la inculpat fără ase reține compensarea creanțelor reciproce dintre societatea inculpatului și partea vătămată SC V.C. SRL.

Netemeinicia sentinței penale apelate a fost invocată cu privire la infracțiunea de evaziune fiscală reținută în sarcina inculpatului deși față de prejudiciul reținut conform expertizei, care este foarte mic, faptei îi lipsește gradul de pericol social specific unei infracțiuni, iar emiterea filelor cec nu a fost săvârșită cu intenția de a înșela societățile constituite părți civile, neputându-se reține infracțiunea de înșelăciune ci doar aceea de fals la legea cec-ului, impunându-se schimbarea încadrării juridice în acest mod, mai puțin pentru fapta de la pct. 5 din rechizitoriu care nu există deoarece nu există nici prejudiciu și se impune achitarea.

Partea civilă a criticat sentința pentru netemeinicie, apreciind că instanța în mod greșit a reținut doar prejudiciul stabilit prin expertiză și, deși a formulat obiecțiuni la acest raport, prima instanță nu s-a mai pronunțat asupra lor.

Examinând motivele de apel, Curtea de Apel Timișoara le-a apreciat întemeiate și, prin Decizia penală nr. 268/ A din 09 august 2006 pronunțată în Dosarul nr. 4396/PI /2006, a dispus admiterea apelurilor, desființarea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Timiș.

Pentru a pronunța această soluție s-a reținut nelegalitatea hotărârii deoarece instanța nu s-a pronunțat asupra cererii inculpatului pentru schimbarea încadrării juridice a faptelor din infracțiunea prevăzută de art. 215 alin (2) – (5) C. pen. descrise la pct. 2 - 5 din rechizitoriu în infracțiunea de fals la legea cec-ului., iar atunci când s-a pronunțat pentru schimbarea încadrării juridice a acestor fapte din infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2), (3), (4), și (5) C. pen. cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen. în mai multe infracțiuni dintre care unele având încadrarea art. 215 alin. (2) – (5) C. pen. cu aplic art. 41 alin. (

2)

C. pen. și altele în art. 215 alin. (2) – (4) C. pen. cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen. a aplicat în mod nelegal dispozițiile art. 334 C. proc. pen. atât cu privire la schimbarea încadrării juridice cât și cu privire la individualizarea pedepsei pentru fiecare infracțiune astfel rezultată, neexistând identitate între infracțiune și sancțiunea aplicată, deoarece pentru fiecare caz s-a aplicat câte o pedeapsă cu închisoarea, (însă pentru săvârșirea mai multor infracțiuni. Al treilea motiv de nelegalitate vizează încălcarea dispozițiilor art. 356 C. proc. pen. deoarece nu se face distincție între conținutul rechizitoriului și considerentele instanței, nefiind posibilă cercetarea de către instanța de control a modului cum prima instanță a evaluat probele, propriile judecăți emise și argumentele pe care se întemeiază reținerea vinovăției inculpatului în raport cu fiecare act material. Judecând cauza cu procedura nelegal îndeplinită față de SC C. SRL, aceasta nefiind citată prin administrator judiciar SC M.M.R. SRL, a pronunțat o hotărâre lovită de nulitatea prevăzută de art. 197 alin. (3) C. proc. pen.

Prima instanță a stabilit cuantumul pretențiilor civile având ca temei expertiza contabilă efectuată în cauză, dar care a fost contestată de inculpat și partea civilă apelantă, fără a pune în discuție și a administra mijlocul de probă corespunzător rezolvării cauzei sub toate aspectele, nerespectând obligația de a-și exercita rolul activ.

Prin aceeași decizie s-a dispus instanței de rejudecare să se conformeze considerentelor pentru care s-au admis apelurile și va avea în vedere și celelalte motive de apel, în plus va reevalua competența sa materială în raport de statuarea pe care o va face asupra încadrării juridice a infracțiunii cu care este sesizată prin rechizitoriu. în condițiile în care Tribunalul va menține cauza sub competența sa, va lămuri, pe bază de probe, atât elementele constitutive ale infracțiunii ce va face obiectul judecății, cât și temeinicia, respectiv cuantumul pretențiilor civile formulate în cauză de către părțile civile astfel constituite și va observa încă odată dispozițiile art. 118 C. pen. referitoare la confiscarea de la inculpat a sumei de 851.430.00 ROL. Prima instanță va respecta regulile procedurii de citare a părții responsabile civilmente SC C. SRL, prin administrator financiar.

În vederea rejudecării, cauza a fost înregistrată la Tribunalul Timiș sub nr. 2921/30/2006 și, procedându-se potrivit dispozițiilor deciziei penale de desființare, s-a stabilit cadrul legal procesual prin identificarea părților vătămate, părților civile și părților responsabile civilmente, sub aspectul denumirii acestora și al reprezentanților legali și adresele actuale ale sediilor și domiciliilor.

Pentru

identificarea părții vătămate SC V.C. SRL s-au efectuat adrese la O.N.R.C., O.R.C. Argeș și București, s-au făcut verificări de poliția Ștefănești - Argeș și s-a stabilit că aceasta se numește SC V.C. SRL și are sediul în localitatea Ștefănești, județul Argeș și a fost citată de la această adresă, dar s-a comunicat atât de oficiul poștal Ștefănești Argeș cât și de poliția din localitate care au confirmat că societatea este necunoscută la adresă și nu a putut fi identificat un alt sediu sau punct de lucru și nici mențiuni privind reorganizarea judiciară a societății, faliment sau dizolvare, neexistând astfel de mențiuni în registrul comerțului, pentru a se impune citarea reprezentanților societății. Această parte a fost citată și de la adresa indicată inițial prin rechizitoriu precum și prin afișare la ușa primăriei locului faptei primăria orașului Ștefănești, județul Argeș.

Părți civile în cauză sunt: D.G.F.P. Timiș care se prezintă pentru A.N.A.F.; - SC V.T. SRL județul Bihor, pentru care în timpul judecării cauzei s-a declanșat procedura falimentului fiind numit administrator judiciar SC C. SRL, județul Bihor, procedura de citare cu această parte îndeplinindu-se la sediul său, la sediul administratorului judiciar care o reprezintă în instanță și prin afișare la Consiliul Local Oradea; - SC A. SA Pitești care prin reorganizare a devenit Sucursala A. Pitești a SC P. SA București, având același sediu în Pitești str. Petrochimiștilor nr. 127 jud. Argeș de unde a fost citată, precum și prin afișare la Consiliul Local Pitești și SC P. SA Brăila care a fost citată de la sediul din Brăila județ Brăila și prin afișare la Consiliul Local Brăila.

Părți responsabile civilmente în cauză sunt: SC K.G. SRL Timișoara față de care a fost declanșată procedura falimentului fiind numit lichidator judiciar domnul I.N. care a fost citat în cauză ca reprezentant al acesteia, de la adresa sa din Timișoara județul Timiș, partea fiind citată și la adresa Timișoara județul Timiș și prin afișare la Consiliul Local Timișoara ; - SC C. SRL care se află în lichidare înainte de desființarea primei hotărâri, a fost citată prin lichidator SC M.M.R. SRL, cu sediul în Timișoara județ Timiș și prin afișare la Consiliul Local Timișoara și SC S. SRL care s-a aflat în lichidare dar a fost închisă procedura falimentului și s-a respins cererea de antrenarea răspunderii asociatului unic care era B.L.S. cu motivarea că nu este stabilită definitiv vinovăția acestuia și antrenarea răspunderii sale penale și a fost radiată din Registrul Comerțului Timiș, astfel că aceasta nu mai există și nu a mai fost citată în cauză.

Inculpatul a fost judecat în stare de arest preventiv până la data de 27.06 2007 când a fost pus în libertate de Curtea de Apel Timișoara, adresa sa actuală de la care a fost citat fiind Timișoara județ Timiș.

Pentru a stabili acest cadru procesual, instanța a avut în vedere următoarele acte: adresa nr. X din 13 octombrie 2006 a O.R.C. București (fila 41 vol. I dosar); adresa nr. X din 20 octombrie 2006 a O.N.R.C. (fila 57 vil. I dosar); adresa nr. X din 13 decembrie 2006 a Tribunalului Comercial Argeș (fila 81 vol. I dosar); adresa nr. X din 19 decembrie 2006 a poliției orașului Ștefănești, contract de reziliere și proces verbal ( filele 84-86 vol. I dosar); adresa nr. X din 15 decembrie 2006 a O.R.C. Pitești( fila 88 Voi. I dosar); sentința nr. 156/S din 30 noiembrie 2006 pronunțată de judecătorul sindic în Dosarul nr. 97/S/2005 al Tribunalului Timiș, secția comercială ( filele 15-119 vol. I dosar); adresele nr. X din 14 februarie 2007 a O.R.C. de pe lângă Tribunalul Timiș și nr. X din 08 februarie 2007 a O.R.C. de pe lângă Tribunalul Bihor (filele 136, 137 vol. I dosar); adresa nr. X din 25 februarie 2008 a O.R. Timiș (fila 13 vol. III dosar).

În cauză a fost efectuată o expertiză contabilă de expertul B.A., dispusă din oficiu de instanță, pentru stabilirea existenței unui prejudiciu și valoarea acestuia filele 193-228 Voi. II dosar instanță și două suplimente la raportul de expertiză - filele 181-182 Voi III dosar instanța și filele 39-43 Voi IV dosar instanță, s-a răspuns la obiecțiunile formulate de părți și expertul a fost prezent în instanță și a dat explicații, declarația fiind consemnată la fila 231 Voi III dosar instanță. Având în vedere concluziile acestei probe, s-a stabilit că Tribunalul Timiș este competent material să soluționeze cauza, deoarece și în situația în care valoarea prejudiciului estimat ar fi sub 2 miliarde de lei, și sar impune schimbarea unei încadrări juridice a faptelor cu care este investită instanța, sunt aplicabile dispozițiile art. 41 alin. (1) C. proc. pen.

În instanță a fost audiat inculpatul care și-a menținut declarațiile date în timpul urmăririi penale și în primul ciclu procesual, făcând precizări și completări, au fost audiați martorii A.F.G., B.l., A.D.D.,T.L., au fost citați toți martorii din rechizitoriu dar nu a fost posibilă prezentarea unor martori nici cu mandat de aducere, instanța făcând aplicarea art. 327 alin (3) C. proc. pen., s-au depus actele solicitate de expert de către P. SA București – A. Pitești, înaintate cu adresa nr. X din 19 iulie 2007, în care sunt enumerate și se află la filele 45-60 și 127-130 din vol. III dosar instanță, somație nr. 355 din 15 iunie 2005, sentința comercială nr. 14 /S din 17 ianuarie 2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în Dosarul 1605/30/2006, Decizia civilă nr. 517/R din 07 mai 2007 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, contract credit bancar din 11 aprilie 2005, s-a atașat Dosarul nr. 1138/ex/2005 al Judecătoriei Timișoara.

Examinând probele administrate în cauză în timpul urmăririi penale, în primul ciclu procesual și direct în fața instanței, se rețin următoarele:

Conform dispozițiilor art. 264 alin (3) C. proc. pen., text în vigoare la data sesizării instanței de judecată, respectiv 01 iunie 2005, sesizarea instanței de judecată se face de procurorul care a dat sau după caz a confirmat rechizitoriul.

Instanța de judecată a fost sesizată prin înaintarea dosarului de urmărire penală împreună cu rechizitoriul și adresa de înaintare care este semnată de procurorul ierarhic superior, în speță prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș, care în adresă face referire la respectarea dispozițiilor art. 264 C. proc. pen., astfel că nu sunt îndeplinite condițiile pentru refacerea urmăririi penale.

Dispozițiile art. 332 C. proc. pen. sunt imperative, prevăzând expres situațiile în care se restituie cauza la parchet, iar cu privire la confirmarea rechizitoriului de către procurorul ierarhic superior, nu este stabilită o formulă expresă care atestă confirmarea, chiar adresa de înaintare atestă că nu a avut loc infirmarea rechizitoriului, deci acesta a fost confirmat.

Prin modificările aduse art. 264 C. proc. pen. prin Legea nr. 356/2006, s-a stabilit expres obligația prim procurorului de a verifica sub aspectul legalității și al temeiniciei rechizitoriului, dar acest text nu retroactivează.

Având în vedere cele reținute și apreciind că în speță nu sunt incidente dispozițiile art. 264 C. proc. pen. și nu există nici o nulitate absolută, apreciază nedovedită cererea și susținerile inculpatului și, în baza art. 332 C. proc. pen. coroborat cu art. 264 C. proc. pen. și art. 197 alin. (2) C. proc. pen., s-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de inculpatul B.L.S. (fost B.F.L.S.), prin apărătorul său ales, pentru restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș pentru refacerea urmăririi penale.

Expertiza contabilă efectuată în cauză de expertul Bogdan Alexandru a fost dispusă din oficiu de instanță, nefiind realizată la cerere uneia din părți, astfel că instanța urmează a reține concluziile acesteia care se coroborează și cu alte probe administrate în cauză.

Inculpatul B.L.S. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată prevăzută de art. 215 alin. (2) – (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. dar conform expertizei contabile nu s-a confirmat întregul prejudiciu reținut de parchet la momentul sesizării instanței, aceasta producând efecte sub aspectul încadrării juridice dată faptelor reținute în sarcina inculpatului.

Astfel cum s-a reținut deja SC V.C. SRL nu s-a constituit parte vătămată în cauză în condițiile prevăzute de art. 24 C. proc. pen., deoarece nu a făcut nici o declarație în cauză din care să rezulte că a fost vătămată material și că înțelege să participe la procesul penal, nu s-a prezentat în timpul cercetării penale sau al cercetării judecătorești pentru a formula o poziție sau pentru a-și manifesta voința și nici nu a formulat un punct de vedere în scris, astfel că, din actele aflate la dosar, rezultă că aceasta este doar o persoană juridică vătămată prin activitatea desfășurată de inculpat.

Din actul de control întocmit de D.G.F.P. Argeș la data de 13 mai 2005, la cererea I.P.J. Timiș – S.I.F. s-a stabilit că SC V.C. SRL a cumpărat motorină de la SC C. SRL conform facturii nr. 3338360 din 25 februarie 2005 în valoare de 849.614.400 lei, iar SC V.C. SRL a livrat motorină la SC C. SRL, conform facturii nr. 6514321 din 25 noiembrie 2004 în valoare de 851.430.004. lei și că la data controlului nici una din facturi nu a fost achitată și nici nu există un proces verbal de compensare a creanțelor, deci aveau aceste obligații reciproce.

Pentru plata sumei de 851.430.004 lei SC C. SRL a emis fila cec BF 32600029385 în favoarea SC V.C. SRL la data de 20 decembrie 2004, iar aceasta a girat-o la firma L., și a fost introdusă la plată la data de 24 decembrie 2004, însă a fost refuzată plata pentru lipsă de disponibil în cont. Neavând posibilitatea de a achita suma, SC C. SRL a livrat motorină în valoare apropiată debitului.

Aceste aspecte sunt reținute și de expertul B.A. în raportul de expertiză contabilă aflat la filele 192- 229 voi. II dosar instanță și necontestate de părți, acesta stabilind că diferența dintre cele două sume este de 1.915.604 lei (ROL), dar nu s-a putut lua legătura cu un reprezentant al SC V.C. SRL.

Din cele reținute nu rezultă intenția inculpatului B.L.S. în calitate de reprezentant al SC C. SRL de a înșela persoana vătămată, și nici existența unui prejudiciu pentru care aceasta să fi depus plângere și să se fi constituit parte civilă, astfel încât pentru această faptă nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prevăzută de art. 215 alin (2) – (5) C. proc. pen. lipsind atât latura obiectivă cât și cea subiectivă, dar prin emiterea unei file cec fără a avea disponibil la data emiterii și a asigura existența acestuia la data scadenței, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934, de emitere de cec-uri, fără a avea disponibil în cont.

Având în vedere cele reținute și constatând întemeiată cererea inculpatului pentru schimbarea încadrării juridice a acestei fapte, a fost admisă, apreciindu-se că infracțiunea săvârșită este cea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea 59/1934.

Cu privire la fapta descrisă la pct. 4 din rechizitoriu s-a constatat că s-au derulat relații comerciale între SC P. SA Brăila și SC R. SA Baia Mare iar aceste părți au stabilit ca modalitate de stingere a obligaților existente între ele, compensarea prin introducerea în circuitul de compensare a SC C. SRL Timișoara Pentru aceasta au fost întocmite două ordine de compensare în data de 15 decembrie 2004 primul între SC P. SA și SC C. SRL, iar al doilea între SC R. SA și SC P. SA, ambele pentru suma de 2.007.897.753 lei.

La data emiterii ordinelor SC C. SRL nu a avut nici o relație comercială cu SC P. SA, dar pentru cele ce ar fi urmat să se deruleze a emis două file cec care acopereau suma de 2.007.897.753 lei și aveau scadența la 07 ianuarie 2005, fără a avea disponibil în cont, astfel că la data introducerii cecurilor în bancă pentru executare, plata lor a fost refuzată pentru lipsă de disponibil.

SC P. SA a comunicat instanței și expertului contabil că nu se poate constitui parte civilă în cauză, deoarece debitorul său este SC R. SA Baia Mare, astfel că în lipsa unor raporturi comerciale și a inexistenței unui prejudiciu nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prevăzută de art. 215 alin. (2) – (5) C. pen.

Este necontestată de inculpat emiterea celor două file cec fără ca la data emiterii lor să existe disponibil în cont pentru plata sumei de 2.007.897.753 lei și nici la data scadenței suma nu era în cont, fapta întrunind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de emitere de cec-uri, fără a avea disponibil în cont, în formă continuată. În aceste condiții cererea pentru schimbarea încadrării juridice formulată de inculpatul B.L.S. a fost admisă.

Între SC C. SRL și SC P. SA - Sucursala A. Pitești s-au derulat relații comerciale, prima societate cumpărând de la cea de-a doua păcură, pentru care au fost emise două facturi în valoare totală de 1.255.251.032 lei și două facturi pentru taxe de manipulare și transport în valoare de 40.129.172 lei,astfel încât valoarea totală a debitului este de 1.295.380.204 lei. Pentru plata acestei sume, inculpatul B.L.S., în calitate de administrator al SC C. SRL, a emis două file cec: BF 32600029388 din 22 ianuarie 2005 și BF 32600029389 din 15 ianuarie 2005, fără a avea disponibil în cont la data emiterii și nici la data scadenței. Din fișa clientului SC C. SRL aflată la fila 36 din vol. II dosar u.p. rezultă că SC A. SA Pitești nu a avut cunoștință despre situația financiară a societății reprezentată de inculpat, deoarece  s-a consemnat plata la 30 zile și garanție cec. Cele două cecuri au fost introduse la plată dar B.S.P. Bank a refuzat plata pentru lipsă totală de disponibil în cont - trăgător aflat în interdicție bancară și cecuri aparținând unui set de instrumente retrase din circulație, inculpatul justificând această situație prin aceea că SC E.B. SRL nu a achitat contravaloarea păcurei vândute.

Din raportul de expertiză contabilă respectiv suplimentul la acesta aflat la filele 181-182 din vol. III dosar instanță, rezultă că din analiza actelor comunicate expertului și instanței, rezultă că soldul facturilor neachitate de către SC C. SRL către A. Pitești este de 129.528 lei (RON )conform evidenței contabile a creditorului și dacă nu este contestat prin probe de inculpat, aceasta este valoarea prejudiciului. Inculpatul nu a depus probe contrare cu privire la valoarea și existența prejudiciului.

Din declarațiile martorei U.E. și a inculpatului B.L.S. rezultă că la data completării cecurilor și predării lor către martoră, nu era cunoscută situația financiară a SC C. SRL, iar acestea au fost transmise ca mijloc de plată și nu ca garanție a plății într-o altă modalitate.

Intenția inculpatului B.L.S. de a înșela partea civilă rezultă și din împrejurarea că după ce a cumpărat păcura a revândut-o imediat, cu același preț către SC E.B. SRL Stâlpeni, iar de la această societate a fost vândută mai departe la SC C.M.B.G. SRL cu același preț, apoi la SC S.G. SA și SC R.R. SA, aspecte dovedite cu facturile fiscale aflate în vol. II al dosarului de urmărire penală.

Având în vedere cele reținute, fapta inculpatului B.L.S. de a emite 2 cecuri fără a avea disponibil în cont aflându-se în interdicție bancară, pe care le-a predat părții civile SC A. SA Pitești pentru a induce și menține în eroare cu privire la executarea contractului de livrare de păcură, știind că nu are asigurate disponibilități financiare pentru această plată, fiind săvârșită cu intenție directă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 215 alin. (2) – (5) C. proc. cu aplicare art. 41 alin. (2) C. pen.

Din probele administrate în cauză inculpatul B.L.S. nu a făcut dovada că partea civilă avea cunoștință de situația financiară precară a părții responsabile civilmente SC C. SRL pe care o reprezenta, nu existe o convenție scrisă din care să rezulte că nu cec-ul este instrumentul de plată pentru produsele achiziționate și nici a împrejurării că s-ar fi achitat prejudiciul creat, astfel că cererea pentru schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de înșelăciune în aceea de emitere de cecuri fără a avea disponibil în cont a fost respinsă ca neîntemeiată.

Între SC S. SRL societate reprezentată de inculpatul B.L.S. și SC V.T. SRL Oradea s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare de produse petroliere nr. 3 din 01 august