ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3246/2013

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3246/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursurilor de

față,

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.

348 din 04 iulie 2011, pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. 9933/63/2010,

a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prev.

de art. 215 alin. (1), (2), (4) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) și

art. 37 lit. b) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea

nr. 59/1934, ca nefondată.

În baza art. 215

alin. (1), (2), (4) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2), art. 37 lit. b)

C. pen., art. 74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. a) C. pen. și art. 80 C. pen., a

fost condamnat inculpatul C.S.I., la pedeapsa de 7 ani închisoare.

În baza art. 65 alin.

(2) C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (4) și (5) C. pen., s-a interzis inculpatului

ca pedeapsă complementară exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1)

lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei

principale.

În baza art. 84 alin.

(1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74

lit. c) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen. și art. 80 C. pen., a fost condamnat inculpat

la pedeapsa de 5 luni închisoare.

În baza art. 84 alin.

(1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74

lit. c) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen. și art. 80 C. pen., a fost condamnat inculpat

la pedeapsa de 5 luni închisoare.

În baza art. 33 lit.

a) - art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele principale menționate

anterior inculpatul executând pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare ca pedeapsă

principală.

În baza art. 35 alin.

(1) C. pen., s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64

lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani, ca pedeapsă complementară.

În baza art. 71 alin.

(1) C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute

de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe toată durata executării

pedepsei principale.

A fost respinsă cererea

de constituire ca parte civilă a SC P.T.I. SRL ca nefondată.

În baza art. 14 alin.

(3) C. proc. pen. raportat la art. 346 C. proc. pen., a fost admisă în parte acțiunea

civilă formulată de partea civilă SC S.O. SRL Bistreț.

A fost obligat inculpatul

în solidar cu partea responsabilă civilmente SC B.G. SRL, prin lichidator A.S. Craiova,

să plătească părții civile SC S.O. SRL Bistreț suma de 320.258,10 RON și penalități

de întârziere în cuantum de 0,15% pe zi, de la data scadenței.

A fost respinsă cererea

părții civile de acordare a dobânzii legale aferentă sumei datorate și neachitate

la data scadenței.

În baza art. 191

alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.400 RON cheltuieli

judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de fond a constatat că, prin rechizitoriul nr. 204/P/2010, Parchetul de

pe lângă Tribunalul Dolj a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate,

a inculpatului C.S.I. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 215 alin.

(1), (2), (4) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37

lit. b) C. pen., art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplic. art. 41

alin. (2) C. pen., art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplic.

art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

În fapt, s-a reținut că

Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Craiova prin ordonanța

nr. 24/P/2009 din data de 21 octombrie 2009 a declinat competența materială de soluționare

a prezentei cauze în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj în vederea

continuării cercetărilor față de numiții C.S.I. și C.M. sub aspectul săvârșirii

infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (4) și (5) C. pen.

Prin rezoluția nr. 2294/II/6/2010

din data de 09 martie 2010 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea

de Apel Craiova s-a dispus preluarea cauzei, potrivit prevederilor art. 209

alin. (4) C. proc. pen. de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

Împotriva numitului C.S.I.

a fost începută urmărirea penală pentru infracțiunile prev. de art. 215 alin.

(1), (2), (4) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37

lit. b) C. pen. (în cazul părții vătămate SC S.O. SRL), art. 84 alin. (1) pct. 2

din Legea nr. 59/1934 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 84 alin. (1)

pct. 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (în cazul părții

vătămate SC P.T.I. SRL Pitești) cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. constând în aceea

că, în cursul lunii septembrie 2008, în calitate de împuternicit al SC B.G.

SRL, a achiziționat de la partea civilă SC S.O. SRL motorină euro diesel pentru

plata căreia a emis două file cec deși nu avea disponibil în cont, prejudiciind

în acest mod susnumita societate cu suma de 320.258,10 RON. De asemenea, în calitate

de împuternicit al SC B.A. SRL, în perioada septembrie - noiembrie 2008 a achiziționat

de la SC P.T.I. SRL Pitești, diverse cantități de benzină și motorină, pentru plata

cărora a emis un număr de 16 file cec deși nu avea disponibil în cont, aspect cunoscut

de reprezentanții vânzătorului, filele cec nefiind completate de învinuit la toate

mențiunile.

transmise de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Dolj, societatea

SC B.G. SRL Braniște, județul Dolj, a fost înființată la data de 29 februarie 2008

de asociații C.M. și G.G., administrator cu puteri depline fiind numita C.M. Societatea

avea ca domeniu principal de activitate comerțul cu amănuntul al carburanților pentru

autovehicule.

În fapt, conducerea societății

se realiza însă de către învinuitul C.S.I. (soțul administratorului C.M.), acesta

fiind cel care se ocupa efectiv de găsirea clienților, negocierea contractelor și

efectuarea operațiunilor comerciale propriu-zise.

De menționat că, potrivit

adresei din 23 aprilie 2010 emise de Banca T. - Sucursala Craiova, învinuitul C.S.I.

era autorizat să dispună de conturile SC B.G. SRL în perioada 01 aprilie 2008 -

31 decembrie 2008 conform unei procuri speciale.

La data de 01 aprilie

2008, între SC S.O. SRL Bistreț, județul Dolj, și SC B.G. SRL Braniște, județul

Dolj, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare produse petroliere în baza

căruia prima societate, în calitate de furnizor, se obligă să vândă celei de-a doua

societăți, lunar, o cantitate de 2.000 tone benzină euro premium și 3.000 tone motorină

euro 4, din partea cumpărătorului SC B.G. SRL, contractul fiind semnat de învinuitul

C.S.I.

În cuprinsul contractului

este statuat în mod expres faptul că plata mărfii se va realiza prin ordine de plată

sau file cec în cel mult 25 de zile de la livrarea mărfii, cumpărătorul garantând

că la momentul emiterii acestor documente de plată deține în cont disponibilul corespunzător,

obligându-se totodată să mențină acest disponibil până la efectuarea integrală a

plății, luând cunoștință că, în caz contrar fapta sa intră sub incidența legii penale,

constituind infracțiunea de înșelăciune.

Potrivit acelorași clauze

contractuale, documentele de plată emise de cumpărător aveau data scadenței stabilită

de comun acord, trebuiau semnate de persoane autorizate în acest sens și remise

la data facturării reprezentantului vânzătorului, urmând să fie completate de acesta

la mențiunile privind suma datorată și data scadenței în conformitate cu debitul

total scadent rezultat din evidențele contabile ale vânzătorului.

În baza acestui contract,

SC B.G. SRL a achiziționat la data de 12 septembrie 2008 de la SC S.O. SRL motorină

euro diesel în valoare de 163.070,82 RON. A fost emisă factura fiscală din 12

septembrie 2008, semnată personal de învinuit la rubrica „semnătura de primire”,

făcându-se mențiunea pe factură „plata cu filă cec scadentă pe 06 octombrie 2008”.

Înainte de scadența primei

facturi, SC B.G. SRL a achiziționat din nou, la data de 17 septembrie 2008 de la

SC S.O. SRL motorină euro diesel în valoare de 159.277,26 RON. A fost emisă factura

fiscală din 17 septembrie 2008, făcându-se mențiunea pe factură „plata cu filă

cec scadentă pe 13 octombrie 2008”.

Ambele file cec, lăsate

reprezentantului furnizorului la momentul emiterii facturilor fiscale, au fost semnate

la rubrica „semnătura trăgător” de învinuitul C.S.I.

Prima filă cec a fost

introdusă la plată la scadență, la data de 06 octombrie 2008, fiind decontată de

bancă pentru o sumă infimă, 2.090 RON și refuzată pentru restul de 160.980,82

RON, ca urmare a lipsei de disponibil în cont.

Urmare acestui incident,

la data de 07 octombrie 2008, Banca T. - Sucursala Craiova a emis o somație către

SC B.G. SRL prin care aducea la cunoștință reprezentanților acestei societăți faptul

că fila cec emisă la data de 06 octombrie 2008 a fost refuzată la plată pe motivul

lipsei parțiale de disponibil în cont, motiv pentru care sus-numita societate a

fost introdusă în interdicție bancară în perioada 07 octombrie 2008 - 07

octombrie 2009.

Totodată, numita P.V.R.,

juristă la SC S.O. SRL, l-a contactat pe învinuit pentru a-l chestiona cu privire

la refuzarea la plată a filei cec. Cu această ocazie, învinuitul C.S.I., deși cunoștea

că SC B.G. SRL a fost introdusă în interdicție bancară, i-a precizat acesteia că

nu sunt probleme, că va achita diferența în cel mai scurt timp și că poate introduce

la scadența stabilită și cea de-a doua filă cec, întrucât la momentul respectiv

va avea suficient disponibil în cont.

În aceste condiții, a

doua filă cec a fost introdusă la plată la scadență, la data de 13 octombrie

2008, fiind refuzată la plată de bancă pe motivul „Lipsă totală disponibil, trăgător

în CIP, filă cec anulată”.

Și după acest moment,

numita P.V.R. a susținut că a contactat învinuitul care, de această dată, a avut

o atitudine recalcitrantă afirmând că nu va mai plăti marfa întrucât „oricum nu

avem ce să îi facem”.

Prejudiciul cauzat SC

S.O. SRL prin emiterea celor două file cec fără acoperire a fost în cuantum de 320.258

RON și nu a fost acoperit până în prezent.

Verificările efectuate

au scos în evidență faptul că, în ambele cazuri, imediat după achiziționarea mărfii,

învinuitul C.S.I. a vândut-o mai departe unor alte societăți, la un preț mult mai

mic decât cel de achiziție, aspect care denotă faptul că nu a urmărit niciodată

să achite furnizorului marfa cumpărată.

Astfel, cantitatea de

motorină euro diesel ridicată la data de 12 septembrie 2008, și pentru care învinuitul

ar fi trebuit să plătească către furnizor suma de 163.070,82 RON a fost vândută

de învinuit, în aceeași zi societății E. SRL Săliște, județul Sibiu, cu prețul de

138.114,17 RON, fiind întocmită factura fiscală din 12 septembrie 2008.

În același mod a procedat

învinuitul C.S.I. și cu cantitatea de motorină euro diesel ridicată la data de 17

septembrie 2008, pentru care învinuitul ar fi trebuit să plătească către furnizor

suma de 159.277,26 RON și care a fost vândută de învinuit, în ziua următoare societății

A.O. SRL Sibiu cu prețul de 132.003,14 RON, fiind întocmită factura fiscală din

18 septembrie 2008.

Din examinarea comparativă

a facturilor de achiziționare a mărfii de către SC B.G. SRL și respectiv de vânzare

a mărfii făcută de aceeași societate către terțe societăți, a reieșit că în ambele

situații transportul se efectua nu cu mijloacele de transport ale SC B.G. SRL, ci

direct cu mijloacele societăților către care urma să fie vândută marfa (SC E. SRL

respectiv SC A.O. SRL), aspect care confirmă faptul că la momentul respectiv învinuitul

deja încheiase înțelegeri pentru a valorifica marfa mai departe.

Martorul M.I., administrator

al SC A.O. SRL și SC P.O. SRL, a menționat că a achiziționat în mod repetat carburant

prin intermediul învinuitului C.S.I., întrucât prețul de achiziție era foarte convenabil,

mai mic decât cel al pieței și a precizat faptul că, pentru a-i fi oferită marfa

la un astfel de preț, condiția impusă de învinuit era ca prețul să fie plătit pe

loc sau cel târziu a doua zi, uneori cerându-i-se chiar să achite marfa în avans.

În prezent, susține martorul, nu mai desfășoară activități comerciale cu învinuitul

C.S.I. întrucât acesta a intenționat să-l prejudicieze și pe el, solicitându-i plata

în avans a unei mărfi pe care apoi nu i-a mai livrat-o.

Din declarația aceluiași

martor a rezultat că au existat situații în care fratele său, cu care este asociat

la societățile pe care le deține, a fost contactat de diverse persoane care i-au

reproșat că marfa vândută de învinuitul C.S.I. ar fi fost luată de acesta fără a

fi plătită.

La rândul său, martorul

F.V., șofer la SC E. SRL Sibiu, persoană care a efectuat transportul de motorină

din data de 12 septembrie 2008, a menționat că motorina a fost încărcată dintr-un

depozit aparținând SC S.O. SRL și transportată direct la sediul SC E. SRL, același

martor precizând că nu îl cunoaște pe învinuitul C.S.I. și nici firma pe care acesta

o reprezintă.

Potrivit fișelor de cont

anexate la dosarul cauzei, la data de 12 septembrie 2008, SC E. SRL a plătit în

contul SC B.A. SRL (firmă condusă în fapt tot de învinuitul C.S.I.) suma de 150.000

RON, iar la data de 17 septembrie 2008, în contul SC B.A. SRL au fost plătite sumele

de 130.000 RON și apoi încă 1.090 RON de către SC P.O. SRL (societate având același

administrator ca și SC A.O. SRL către care fusese vândută marfa).

A rezultat așadar pe de

o parte, faptul că marfa vândută de învinuit la datele de 12 și respectiv 17 septembrie

2008 a fost achitată de către cumpărători, fiind infirmate astfel susținerile acestuia,

iar pe de altă parte, faptul că oricum societățile reprezentate de învinuit au avut

în perioada respectivă suficiente încasări care i-ar fi permis acestuia să achite

la scadență marfa achiziționată de la SC S.O. SRL, lucru pe care învinuitul nu l-a

făcut, preferând să transfere banii între diferite conturi ale societăților sale,

să plătească alte mărfuri ori să îi retragă din cont în folos personal.

Probatoriul administrat

în cauză a demonstrat în mod evident faptul că, încă din momentul achiziționării

mărfii inculpatul a urmărit inducerea în eroare a societății vătămate și nu a a

avut vreodată intenția de a achita marfa cumpărată.

De precizat că după efectuarea

acestor manopere dolosive, la data de 21 noiembrie 2008, numita C.M. a cedat calitatea

de administrator cu puteri depline al SC B.G. SRL numitului S.I.C.

În prezent SC B.G.

SRL se află în procedură de insolvență, administrator judiciar provizoriu fiind

desemnat A.S.

transmise de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Dolj, societatea

SC B.A. SRL Craiova, județul Dolj, a fost înființată la data de 13 aprilie 2005

de C.M., aceasta fiind administrator cu puteri depline.

În fapt, conducerea societății

se realiza însă de către învinuitul C.S.I. (soțul administratorului C.M.), acesta

fiind cel care se ocupa efectiv de găsirea clienților, negocierea contractelor și

efectuarea operațiunilor comerciale propriu-zise.

Din examinarea carnetului

de muncă al inculpatului C.S.I. a reieșit că acesta a fost angajat începând cu data

de 01 martie 2008 ca director de vânzări la SC B.A. SRL.

Potrivit adresei din

23 aprilie 2010 emise de Banca T. - Sucursala Craiova, învinuitul C.S.I. era autorizat

să dispună de conturile SC B.A. SRL în perioada 01 aprilie 2008 - 31 decembrie

2008 conform unei procuri speciale.

La data de 02 mai 2008,

între SC P.T.I. SRL Pitești, județul Argeș, și SC B.A. SRL Craiova a fost încheiat

contractul de vânzare-cumpărare produse petroliere în baza căruia prima societate,

în calitate de furnizor, se obligă să vândă celei de-a doua societăți produse petroliere

până la valoarea de 1.000.000 RON.

În cuprinsul contractului

este statuat în mod expres faptul că plata mărfii se va realiza prin ordine de plată

sau file cec la 30 de zile de la livrarea mărfii, la livrarea și recepția mărfii

beneficiarul urmând să emită o filă cec sau un ordin de plată cu contravaloarea

mărfii, acesta reprezentând garanția efectuării plății.

Din declarația numitului

D.E., jurist la SC P.T.I. SRL, a reieșit că toate plățile au fost făcute cu file

cec, iar timp de câteva luni nu au existat probleme în derularea raporturilor comerciale,

marfa fiind plătită de beneficiar.

Ulterior însă, în perioada

03-31 octombrie 2010, un număr de 16 file cec emise de SC B.A. SRL Craiova pentru

plata mărfii achiziționate de la SC P.T.I. SRL au fost refuzate la plată de bancă

pe motivul lipsei totale de disponibil în cont, trăgător aflat în interdicție bancară.

Filele cec în litigiu,

având o valoare totală de 1.635.427,67 RON au fost introduse la plată la termen

de reprezentanții SC P.T.I. SRL, toate filele fiind semnate de învinuitul C.S.I.

la rubrica „semnătura trăgător”.

La data de 07 mai 2008

(la doar 5 zile după încheierea contractului de vânzare-cumpărare produse petroliere),

între cele două părți a fost încheiat un contract de garanție reală imobiliară autentificat

la Biroul Notarului Public C.C.E. Prin acest contract s-a constituit în favoarea

creditorului SC P.T.I. SRL o ipotecă asupra unui imobil situat în municipiul Craiova,

județul Dolj, evaluat la 1.000.000 RON, proprietatea SC B.G. SRL, garantându-se

în acest mod eventualele prejudicii cauzate ca urmare a nerespectării obligațiilor

rezultate din contractul comercial de vânzare-cumpărare produse petroliere.

De altfel, după refuzul

la plată al filelor cec mai sus amintite, reprezentanții SC P.T.I. SRL s-au adresat

unui executor judecătoresc și au intrat la data de 08 aprilie 2009 în posesia imobilului

ce făcea obiectul contractului de garanție imobiliară.

De asemenea, potrivit

declarațiilor numitului D.E., cât și înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, pentru

o parte din datorie de aproximativ 600.000 RON s-a procedat la efectuarea unei compensări

între cele două firme, motiv pentru care, în prezent, debitul restant se ridică

la suma de 147.752,44 RON.

Examinând filele cec în

litigiu și facturile depuse de reprezentanții SC P.T.I. SRL ce atestă valoarea mărfurilor

livrate către SC B.A. SRL s-a constatat că doar în șase situații valoarea înscrisă

în filele cec este aceeași cu cea de pe facturile fiscale emise, ceea ce conduce

la concluzia că în restul situațiilor plata viza fie facturi cumulate, fie datorii

reeșalonate, lucru recunoscut, de altfel, de ambele părți.

Din declarația numitului

D.E. a reieșit că SC P.T.I. SRL avea cunoștință de situația financiară precară a

firmei beneficiare, însă în ciuda acestui fapt a acceptat să livreze în continuare

marfă către aceasta în considerarea faptului că beneficiarul garantase eventuala

neplată a mărfii cu un imobil evaluat la 1.000.000 RON.

Toate aceste aspecte au

demonstrat faptul că nu a existat infracțiunea de înșelăciune, nefiind probat faptul

că învinuitul C.S.I. ar fi acționat cu intenția de a prejudicia societatea furnizoare.

Pe de altă parte însă,

în speță s-a demonstrat că subzistă infracțiunile de emitere a unei file cec fără

a avea disponibil în cont prev. de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934

și emitere a unei file cec căreia îi lipsește un element esențial prev. de art.

84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934.

Astfel, potrivit fișelor

de cont anexate la dosarul cauzei, la momentul emiterii filelor cec în litigiu,

SC B.A. SRL nu avea suficient disponibil în cont pentru plata acestora, aspect cunoscut

și acceptat de reprezentanții SC P.T.I. SRL.

Totodată, filele cec purtau

doar semnătura învinuitului C.S.I. la rubrica „semnătura trăgătorului” nefiind completate

la celelalte mențiuni, completarea acestora făcându-se ulterior de către o angajată

a SC P.T.I. SRL, M.A.F., context în care vom reține că filele cec au fost emise

de învinuit lipsite de elementele esențiale prevăzute de art. 1 din Legea nr.

59/1934.

Pe parcursul

cercetării judecătorești, în baza art. 323 C. proc. pen., a fost audiat inculpatul,

iar în baza art. 327 C. proc. pen. au fost audiați martorii N.G., D.E., M.A.F.,

F.V., M.I., P.V.R., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul

cauzei.

De asemenea,

în cauză SC S.O. SRL Bistreț s-a constituit parte civilă cu suma de 320.258,10

RON ce reprezintă restul rămas de încasat ca urmare a refuzului la plată a filelor

cec din lipsa parțială sau totală de disponibilități; dobânda legală aferentă sumei

datorate și nerestituite la scadență; penalități de întârziere în cuantum de 0,15%

pe zi din sumele datorate și neachitate la termen, dar și alte cheltuieli făcute

pentru recuperarea sumei datorate (onorarii avocat, executor).

Și partea

vătămată SC P.T.I. SRL Pitești s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 147.752,44

RON reprezentând partea din prejudiciu nerecuperată ca urmare emiterii de către

învinuit a filelor cec fără acoperire. Întrucât infracțiunile prevăzute de art.

84 alin. (1) pct. 2 și art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea cecului nu au latură civilă,

sus-numita societate urmează a fi conceptată în cauză în calitate de parte vătămată.

Analizând actele și lucrările

dosarului, instanța a reținut următoarele:

În cursul lunii septembrie

2008, în calitate de împuternicit al SC B.G. SRL a achiziționat de la partea civilă

SC S.O. SRL motorină euro diesel pentru plata căreia a emis două file cec deși nu

avea disponibil în cont, prejudiciind în acest mod sus-numita societate cu suma

de 320.258,10 RON.

În acest sens, din probele

administrate a rezultat că la data de 01 aprilie 2008, între SC S.O. SRL Bistreț,

județul Dolj, și SC B.G. SRL Braniște, județul Dolj, a fost încheiat contractul

de vânzare-cumpărare produse petroliere în baza căruia prima societate, în calitate

de furnizor, se obligă să vândă celei de-a doua societăți, lunar, o cantitate de

2.000 tone benzină euro premium și 3.000 tone motorină euro 4, din partea cumpărătorului

SC B.G. SRL, contractul fiind semnat de inculpatul C.S.I., plata urmând să se facă

în cel mult 25 de zile de la livrarea mărfii.

Potrivit aceluiași contract,

documentele de plată emise de cumpărător aveau data scadenței stabilită de comun

acord, trebuiau semnate de persoane autorizate în acest sens și remise la data facturării

reprezentantului vânzătorului, urmând să fie completate de acesta la mențiunile

privind suma datorată și data scadenței în conformitate cu debitul total scadent

rezultat din evidențele contabile ale vânzătorului.

În baza acestuia contract,

SC B.G. SRL a achiziționat la data de 12 septembrie 2008 de la SC S.O. SRL motorină

euro diesel în valoare de 163.070,82 RON. A fost emisă factura fiscală din 12

septembrie 2008, semnată personal de inculpat la rubrica „semnătura de primire”,

făcându-se mențiunea pe factură „plata cu filă cec scadentă pe 06 octombrie

2008”.

Înainte de scadența primei

facturi, SC B.G. SRL a achiziționat din nou, la data de 17 septembrie 2008 de la

SC S.O. SRL, motorină euro diesel în valoare de 159.277,26 RON. A fost emisă factura

fiscală din 17 septembrie 2008, făcându-se mențiunea pe factură „plata cu filă

cec scadentă pe 13 octombrie 2008”.

Ambele file cec, lăsate

reprezentantului furnizorului la momentul emiterii facturilor fiscale, au fost semnate

la rubrica „semnătura trăgător” de învinuitul C.S.I.

Prima filă cec a fost

introdusă la plată la scadență, la data de 06 octombrie 2008, fiind decontată de

bancă pentru o sumă infimă, 2.090 RON și refuzată pentru restul de 160.980,82

RON, ca urmare a lipsei de disponibil în cont.

Banca T. - Sucursala Craiova

l-a contactat pe inculpat, aducându-i la cunoștință incidentul, acesta fiind contactat

ulterior și de martora P.V.R., căreia inculpatul i-a spus că va achita diferența

și că poate să introducă cea de-a doua filă cec la plată la data scadenței.

În aceste condiții, a

doua filă cec a fost introdusă la plată la scadență, la data de 13 octombrie

2008, fiind refuzată la plată de bancă pe motivul: „Lipsă totală disponibil, trăgător

în CIP, filă cec anulată”.

Marfa astfel achiziționată

și neplătită a fost vândută de inculpat, fie în aceeași zi, în primul caz, fie a

doua zi - în cel de-al doilea caz - unor alte societăți, la un alt preț sub cel

al pieței.

De asemenea, în calitate

de împuternicit al SC B.A. SRL, în perioada septembrie - noiembrie 2008 a achiziționat

de la SC P.T.I. SRL Pitești, diverse cantități de benzină și motorină, pentru plata

cărora a emis un număr de 16 file cec deși nu avea disponibil în cont, aspect cunoscut

de reprezentanții vânzătorului, filele cec nefiind completate de învinuit la toate

mențiunile.

Situația de fapt, astfel

cum a fost reținută, a rezultat din recunoașterea inculpatului, care se coroborează

și este susținută de restul probelor administrate, respectiv declarațiile martorilor

N.G., D.E., M.A.F., F.V., M.I., P.V.R.

, înscrisuri

și parțial recunoașterile inculpatului.

Astfel, în privința infracțiunii

prev. de art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934 a existat atât recunoașterea

inculpatului, cât și cele 16 file cec din care reiese că acestora le lipseau elemente

esențiale reglementate de alin. (1), (2), (3) și (5) ale art. 1 și art. 11.

De asemenea, inculpatul

a recunoscut și comiterea infracțiunii prev. de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea

nr. 59/1934 în raport de partea civilă SC S.O. SRL Bistreț.

Apărările inculpatului

au vizat comiterea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (1), (2), (4) și (5) C.

pen., însă aceste apărări nu sunt întemeiate.

Astfel, susținerile acestuia

în sensul că a adus la cunoștința reprezentanților SC S.O. SRL Bistreț lipsa de

disponibil în cont pentru cele două file cec emise nu a fost susținută de niciun

mijloc de probă, ambii reprezentanți ai SC S.O. SRL Bistreț, respectiv martorii

P.V.R. și P.F., arătând că inculpatul nu le-a adus la cunoștință acest aspect.

Martorul P.F. a arătat

că nici personal, nici prin intermediari nu i s-a comunicat de către inculpat lipsa

de disponibil, iar martora P.V.R. a arătat că pentru prima filă cec introdusă la

plată chiar l-a sunat înainte pe inculpat, iar acesta i-a spus că nu sunt probleme

cu plata, iar după refuzarea parțială, acesta i-a spus că are anumite probleme economice,

dar că va plăti diferența cu ordin de plată. În privința celei de-a doua filă

cec, de asemenea, inculpatul a fost întrebat de martoră dacă are sau nu disponibil,

iar acesta nu i-a răspuns și i-a spus să facă ce vrea.

În aceste condiții, comiterea

infracțiunii prev. de art. 215 alin. (1), (2), (4) și (5) C. pen. a fost clar dovedită,

iar restul apărărilor inculpatului, chiar dacă ar fi reale, nu ar avea influență

cu privire la existența acestei infracțiuni.

Astfel, împrejurarea că

între cele două societăți comerciale au existat relații îndelungate, iar inculpatul

a plătit până la momentul emiterii celor două facturi mărfurile achiziționate nu

a fost o dovadă a nevinovăției sale.

De asemenea, dificultățile

economice ale firmei sale nu exclud existența infracțiunii, deoarece inculpatul

avea posibilitatea să aducă la cunoștința reprezentanților SC S.O. SRL Bistreț lipsa

de disponibil pentru cele două file cec emise, cum de altfel a procedat cu reprezentanții

SC P.T.I. SRL în cazul celor 16 file cec și datorită acestui mod de a proceda nu

i s-a reținut infracțiunea de înșelăciune și în raport de această societate.

În plus, intenția inculpatului

de a înșela a fost dovedită de faptul că marfa achiziționată pe data de 12

septembrie 2008 și pentru care a emis fila cec pentru suma de 163.070,82 RON a fost

vândută în aceeași zi către SC E. SRL Săliște cu prețul de 138.114,17 RON (sub prețul

de achiziție), iar marfa ridicată la data de 17 septembrie 2008 și pentru care a

emis fila cec pentru suma de 159.277,26 RON a fost vândută a doua zi către SC A.O.

SRL cu prețul de 132.003,14 RON (sub prețul de achiziție).

Susținerile inculpatului

că nu a vândut marfa cumpărată sub prețul pieței, deoarece a achiziționat marfa

pe kg și a vândut-o pe litri nu au fost reale deoarece chiar dacă acesta a cumpărat

motorină la kg și a vândut-o la litru, inculpatul, în ambele cazuri, a vândut întreaga

cantitate achiziționată, care în primul caz fusese achiziționată cu 163.070,82

RON și vândută cu 138.114,17 RON, iar în al doilea caz fusese achiziționată cu 159.277,26

RON și vândută cu 132.003,14 RON.

În drept, s-a apreciat

că faptele comise de inculpat întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii

prev. de art. 215 alin. (1), (2), (4) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin.

(2) C. pen. și art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplic. art. 41

alin. (2) C. pen.

Solicitarea inculpatului

de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 215 alin.

(1), (2), (4) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) și art. 37 lit. b) C.

pen. în infracțiunea prev. de art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934 a fost

considerată nefondată, decizia nr. 9/2005 a Înaltei Curți de Casație și

Justiție nefiind incidentă în speță atâta timp cât din materialul probator a rezultat

că reprezentanții beneficiarului SC S.O. SRL Bistreț nu au avut cunoștință de lipsa

de disponibil pentru cele două file cec.

Față de aceste considerente,

instanța a procedat la individualizarea pedepselor inculpatului pentru infracțiunile

săvârșite, ținând cont de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv dispozițiile

părții generale a C. pen., de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de

gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările

care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Astfel, având în vedere

modul și mijloacele de săvârșire a faptelor, gradul de pericol social deosebit de

ridicat al faptelor, urmările produse (prejudiciu de 320.258,10 RON), precum și

circumstanțele personale ale inculpatului care este cunoscut cu antecedente penale

și care a recunoscut parțial comiterea faptelor, instanța a apreciat că se impune

reținerea circumstanței atenuante prev. de art. 74 lit. c) C. pen., iar pedeapsa

de 7 închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (1),

(2), (4) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2), art. 37 lit. b) C. pen., art.

74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. a) C. pen. și art. 80 C. pen., este în măsură să

realizeze scopul preventiv educativ al pedepsei.

De asemenea, instanța,

având în vedere dispozițiile art. 65 alin. (2) C. pen. coroborate cu art. 215

alin. (1), (2), (4) și (5) C. pen., a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară

exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit.

b) C. pen. pe o durată de 3 ani, față de gravitatea infracțiunii comise, după executarea

pedepsei principale.

Totodată, în baza

art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplic. art. 41 alin. (2) C.

pen., art. 74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen. și art. 80 C. pen. a condamnat

pe inculpat la pedeapsa de 5 luni închisoare, iar în baza art. 84 alin. (1)

pct. 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit.

c) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen. și art. 80 C. pen. va condamna pe inculpat la

pedeapsa de 5 luni închisoare.

În baza art. 33 lit.

a) - art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele principale menționate anterior,

inculpatul executând pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare ca pedeapsă principală.

În baza art. 35 alin.

(1) C. pen., a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64

lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei

principale.

De asemenea, instanța

a făcut aplicarea art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe durata prev.

de art. 71 C. pen. reținând că natura faptei săvârșite reflectă o atitudine de sfidare

de către inculpat a unor valori sociale importante, și existența unei nedemnități

în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 71 C. pen. - art.

64 lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen. În ceea ce privește dreptul de a alege, având

în vedere cauza Hirst contra Marii Britanii, prin care Curtea Europeană a statuat

că interzicerea automată a dreptului de a participa la alegeri, aplicabilă tuturor

deținuților condamnați la executarea unei pedepse cu închisoarea, deși urmărește

un scop legitim, nu respectă principiul proporționalității, reprezentând, astfel,

o încălcarea a art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție, instanța a apreciat că,

în raport de natura infracțiunii săvârșite de inculpat, inculpatul nu este nedemn

să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu îi va interzice exercițiul

acestui drept.

Sub aspectul laturii civile,

Tribunalul a constatat că acțiunea civilă formulată de partea civilă SC S.O.

SRL Bistreț este întemeiată, în ceea ce privește debitul principal și acordarea

penalităților pe zi de întârziere, având în vedere dispozițiile contractului încheiat

între părți, împrejurarea că în speță sunt întrunite condițiile răspunderii civile

contractuale și în temeiul art. 14 alin. (3) C. pen. și art. 346 C. proc. pen.,

a admis acțiunea civilă și l-a obligat pe inculpatul în solidar cu partea responsabilă

civilmente SC B.G. SRL, prin lichidator A.S. Craiova, să plătească părții civile

SC S.O. SRL Bistreț suma de 320.258,10 RON și penalități de întârziere în cuantum

de 0,15% pe zi, de la data scadenței.

Instanța a respins cererea

părții civile de acordare a dobânzii legale aferentă sumei datorate și neachitate

la data scadenței, deoarece penalitățile de întârziere reprezintă o evaluare convențională

a prejudiciului, având același rol ca și dobânda legală, iar a acorda atât penalități

de întârziere, cât și dobânda legală înseamnă a acorda o dublă reparație aceluiași

prejudiciu cauzat prin întârziere.

Împotriva acestei sentințe

a declarat apel inculpatul C.S.I.

Prin motivele de apel

formulate în scris și susținute oral de avocatul ales al inculpatului s-a solicitat

admiterea apelului și desființarea sentinței, iar în urma rejudecării cauzei, pentru

infracțiunea de înșelăciune în formă continuată, prev. de art. 215 alin. (1),

(2), (4) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. să se dispună achitarea,

în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen.

S-a invocat în ceea ce

privește prima filă cec faptul că, la data emiterii acestei file inculpatul a adus

la cunoștința reprezentanților SC S.O. SRL Bistreț lipsa disponibilului în cont,

situație față de care, în conformitate cu decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție

nr. 9/2005 nu se poate reține existența infracțiunii de înșelăciune. Împrejurarea

că reprezentanții SC S.O. SRL Bistreț au cunoscut acest lucru rezultă din aceea

că între inculpat și martorul P.F., administratorul SC S.O. SRL Bistreț, existau

relații de prietenie, dar și relații contractuale desfășurate pe o lungă perioadă

de timp între SC S.O. SRL Bistreț și societățile administrate în fapt de inculpat

și nu au existat probleme deoarece, atunci când nu exista disponibil în cont, inculpatul

era creditat de P.F. sau filele cec nu erau introduse la plată. S-a mai arătat că

acest fapt se probează și cu declarația dată în fața primei instanțe de martorul

P.F. și rezultă și din aceea că jurista SC S.O. SRL Bistreț, martora P.F., a dat

declarații contradictorii pe parcursul procesului penal.

Referitor la a doua filă

cec s-a susținut că nu există infracțiunea de înșelăciune întrucât SC S.O. SRL Bistreț

nu a livrat cantitatea de motorină pentru care s-a solicitat plata, aspect care

rezultă din aceea că fila cec este doar semnată de inculpat, fiind completată de

martora P.F. Mobilul introducerii la plată a acestei file cec l-a constituit răzbunarea

întrucât, la momentul respectiv, relațiile dintre inculpat și martorul P.F. se deterioraseră,

iar societatea administrată în fapt de inculpat fusese evacuată din sediul aflat

într-un imobil care era proprietatea societății martorului.

S-a mai arătat că în mod

greșit prima instanță a reținut că un aspect al inducerii în eroare îl constituie

faptul că motorina achiziționată de la SC S.O. SRL Bistreț a fost vândută sub prețul

pieții, în aceeași zi sau la o zi diferență față de momentul achiziției deoarece

livrarea s-a făcut în kg, iar vânzarea în litri și nu a vizat întreaga cantitate

de motorină achiziționată de la SC S.O. SRL Bistreț.

Cât privește vânzarea

sub prețul pieței s-a susținut că, de fapt, cantitatea de motorină pe care a achiziționat-o

SC A.O. la data de 18 septembrie 2008, a fost vândută cu cca. 4 RON, conform prețului

practicat la pompă de ceilalți comercianți, iar referitor la prejudiciu s-a susținut

că acesta a fost acoperit prin compensare.

Cu privire la infracțiunile

prev. de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen. și art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen. s-a solicitat să se acorde o mai mare relevanță dispozițiilor

art. 74 C. pen., cu consecința aplicării unor pedepse sub minimul special, până

la minimul general, sau să se aplice o pedeapsă cu amendă.

Prin decizia penală

nr. 360 din 28 noiembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală

și pentru cauze cu minori, s-a admis apelul declarat de inculpatul C.S.I. împotriva

sentinței penale nr. 348 din 04 iulie 2011, pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosarul

nr. 9933/63/2010.

S-a desființat sentința

în parte, pe latură penală și, rejudecând:

S-a descontopit pedeapsa

rezultantă în pedepsele componente.

În baza art. 215

alin. (1), (2), (4) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

art. 37 lit. b), art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 alin. (2) C. pen. a condamnat

pe inculpatul C.S.I. la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare și 3 ani pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza

a II-a și lit. b) C. pen., pentru infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit

de grave.

În baza art. 84 alin.

(1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74

lit. c) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa

de 5 luni închisoare pentru infracțiune de emitere a unei file cec fără a avea disponibil

în cont.

În baza art. 84 alin.

(1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74

lit. c) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa

de 5 luni închisoare pentru infracțiune de emitere a unei file cec căreia îi lipsește

un element esențial.

În baza art. 33 lit.

a) - art. 34 lit. b) C. pen., art. 35 alin. (1) C. pen. s-au contopit pedepsele

de mai sus, dispunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani

și 6 luni închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor

prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 71 C.

pen., s-a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei, exercițiul drepturilor

prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

S-au menținut celelalte

dispoziții ale hotărârii.

Pentru a decide astfel,

s-a reținut, în esență, faptul că în ceea ce privește infracțiunile prev. de

art. 84 din Legea nr. 59/1934 inculpatul nu a contestat situația de fapt și nici

încadrarea juridică, criticile formulate de acesta vizând exclusiv individualizarea

judiciară a pedepselor.

Referitor la infracțiunea

de înșelăciune, s-a reținut că probatoriul administrat, relevat pe larg în considerentele

hotărârii, dovedesc intenția inculpatului în a-i induce în eroare pe reprezentanții

SC S.O. SRL Bistreț în sensul că ulterior vânzării cantității de motorină achiziționată

de la această societate inculpatul a intrat în posesia banilor reprezentând contravaloarea

și cu toate acestea, nu și-a onorat obligațiile pe care le avea față de această

societate.

Împrejurarea că sumele

de bani au fost virate către SC B.A. SRL nu către SC B.G. SRL, societatea care încheiase

contractul în baza căruia se livrase motorina, constituie un element de natură să

formeze convingerea că inculpatul a urmărit inducerea în eroare a reprezentanților

SC S.O. SRL Bistreț.

Pentru aceste considerente,

Curtea a constatat că solicitarea inculpatului apelant de a se dispune achitarea

pentru infracțiunea de înșelăciune în formă continuată, prev. de art. 215 alin.

(1), (2), (4) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. este nefondată,

hotărârea de condamnare pronunțată de prima instanță pentru această infracțiune,

dar și pentru infracțiunile prev. de art. 84 din Legea nr. 59/1934 fiind legală

și temeinică.

Apelul inculpatului a

fost apreciat ca fiind fondat sub aspectul individualizării pedepselor la care a

fost condamnat urmare constatării comiterii acestor infracțiuni.

Astfel, s-a constatat

că hotărârea este nelegală sub aspectul aplicării prevederilor art. 76 lit. a)

C. pen., în cazul infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, situație

incidentă în speță, fiind incidente dispozițiile art. 76 alin. (2) C. pen., derogatorii

de la regula comună, dispoziții conform cărora, în cazul „(…) infracțiunilor prin

care s-au produs consecințe deosebit de grave, dacă se constată că există circumstanțe

atenuante, pedeapsa închisorii poate fi redusă cel mult până la o treime din minimul

special.”

Cât privește circumstanțele

atenuante s-a considerat că în mod just instanța de fond a atribuit recunoașterii

parțiale făcute de inculpat valența circumstanței atenuante prev. de art. 74

lit. c) C. pen. În plus, Curtea a apreciat că se impune și aplicarea prevederilor

art. 74 alin. (2) C. pen., dificultățile de ordin financiar cu care s-au confruntat

firmele administrate în fapt de inculpat, dar și datele ce caracterizează pozitiv

persoana inculpatului - din referatul de evaluare efectuat la prima instanță rezultă

că acesta este căsătorit, are în întreținere doi copii minori, beneficiază de instrucție

școlară și manifestă preocupare pentru găsirea unui loc de muncă stabil, aspecte

care au constituit împrejurări care au fost valorificate cu titlu de circumstanțe

atenuante judiciare.

Împotriva acestei decizii,

în termen legal, au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova,

precum și inculpatul C.S.I., care au formulat critici de nelegalitate și netemeinicie

după cum urmează:

Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Craiova a invocat cazurile de casare prev. de art. 385

9

alin. (1) pct. 9 și 14 teza I C. proc. pen., învederând, în esență, următoarele:

instanței de apel contrazice dispozitivul hotărârii în sensul că instan

ța de apel a constatat

ca fiind legală și temeinică hotărârea de condamnare pronunțată de prima instanță

pentru ambele infracțiuni, dar a constatat din oficiu că hotărârea este nelegală

sub aspectul aplicării prevederilor art. 76 lit. a) C. pen., incidente în cauză

fiind dispozițiile art. 76 alin. (2) din același cod.

2.

Greșita individualizarea

pedepselor aplicate inculpatului.

În dezvoltarea acestui

motiv de casare s-au învederat următoarele:

În conformitate cu dispozi

țiile art. 72 C. pen.,

la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale

a C. pen., de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol

social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează

sau agravează răspunderea penală.

În condi

țiile în care s-au comis

infracțiunile, apare evident, susține procurorul, că pedepsele aplicate inculpatului,

situate sub limita minimă a regimului sancționator, sunt netemeinice și nu se justifică

reținerea circumstanțelor atenuante de către instanța de apel.

R

eținerea în minută și

dispozitiv a circumstanței atenuante prevăzută de art. 74 alin. (1) lit. a) C.

pen. ce nu a fost menționată în considerente, nu se justifică de vreme ce starea

de r

ecidiv

ă postexecutorie nu se

poate constitui ca o bună conduită a infractorului, recidiva constituie o cauză

generală de agravare facultativă a pedepsei, mai ales având în vedere datele ce

rezultă din fișa de cazier judiciar (inculpatul a fost urmărit local sau general

pentru contrabandă, evaziune fiscală, înșelăciune, evaziune cu un prejudiciu de

10.000.000.000 ROL, fiind condamnat de mai multe instanțe, unele pedepse fiind executate

sau grațiate condiționat).

La termenul din 10 octombrie

2013, reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, a arătat că nu susține

critica întemeiată pe cazul de casare prev. de art. 385

9

pct. 9 C.

proc. pen., dar suplimentează motivele de recurs ale Parchetului cu cazul de casare

prev. de art. 385

9

alin. (1) pct. 15 C. proc. pen.

Pentru motivele mai sus

expuse,

în

baza art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc. pen., s-a solicitat admiterea

recursului, casarea hotărârii instanței de apel și rejudecarea cauzei de către acea

instanță în raport de criticile formulate.

Recurentul inculpat C.S.I.

a solicitat să se dispună încetarea procesului penal în ceea ce privește cele două

infracțiuni prevăzute de Legea nr. 39/1954 reținute în sarcina sa, și în temeiul

art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. achitarea

sa pentru infracțiunea prev. de art. 215 alin. (1), (2), (4) și (5) C. pen., cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen.

A susținut că, deși s-a

împlinit termenul de prescripție pentru cele două infracțiuni la Legea cecului,

în prezenta cauză nu subzistă infracțiunea de înșelăciune.

A susținut că din

probele administrate în cauză, respectiv din declarațiile martorilor P.F., administrator

al SC S.O. SRL și P.F., jurist la aceeași societate, rezultă faptul că se cunoștea

situația financiară a societății SC B.G. SRL pentru care a fost împuternicit.

A arătat că administratorul

SC S.O. SRL, martorul P.F., în declarația pe care a dat-o în fața instanței de fond,

a precizat că la data când s-a încheiat contractul de livrare a mărfii către SC

B.G. SRL, această din urmă societate avea către societatea SC S.O. SRL o datorie

de peste 160.000.000.000 ROL și că a acceptat emiterea a 2 file cec ca și garanție,

împrejurare din care rezultă faptul că acesta cunoștea situația financiară a inculpatului,

de altfel această împrejurare rezultă din întreg materialul probator administrat

în cauză.

A susținut că declarațiile

martorei P.F. sunt oscilante, întrucât în una din declarații precizează că i-a adus

la cunoștință inculpatului faptul că a introdus fila cec și că nu există suficient

disponibil în cont, întrebându-l în legătura cu cea de a doua filă cec inculpatul

i-ar fi spus că poate să o introducă la plată, susținere față de care apreciază

că martora cunoștea situația; din moment ce s-a introdus o filă cec și s-a intrat

într-o interdicție bancară, era evident faptul că cea de a doua filă cec era nulă

și nu mai avea cum să o valorifice, aspect în raport de care nu mai avea de

ce să ceară confirmare de la inculpat în ceea ce privește introducerea celei de

a doua file cec sau să-l întrebe dacă are disponibil, acest fapt rezultând din dispoziția

băncii.

A solicitat să se constate

că cele două file cec au fost lăsate ca garanție, fiind doar semnate și ștampilate

de către inculpat, acest fapt rezultând din declarația inculpatului, din declarația

martorei P.F., dar și din declarațiile celorlalți martori audiați în prezenta

cauză.

A susținut că din declarația

administratorului SC P.T.I. SRL Pitești, societate de la care s-a achiziționat marfă,

rezultă că el achiziționa marfă pentru SC B.G. SRL fie direct de la SC P.T.I.

SRL Pitești, fie prin intermediul SC S.O. SRL, precizând, totodată, că în acest

context a fost emisă fila cec către SC S.O. SRL, suma urmând a fi virată către SC

P.T.I. SRL Pitești.

A arătat că din situația

de fapt, reținută atât de instanța de fond, cât și de instanța de apel, rezultă

că reprezentantul SC P.T.I. SRL Pitești cunoștea situația financiară a societății

SC B.G. SRL și a acceptat ca plata să se efectueze ulterior și prin compensări,

fiind lăsat ca garanție un imobil ce a fost valorificat pentru îndestularea creanței,

rezultând astfel în mod indubitabil faptul că intenția de a înșela nu a existat.

Raportat la dispozițiile

art. 84 alin. (2) din Legea nr. 59/1934, a arătat că reprezentanții societății cunoșteau

situația financiară a inculpatului, respectiv faptul că nu avea disponibil în cont.

A solicitat să se observe faptul că din extrasele de cont, pe care le-a depus la

acest termen de judecată, rezultă că în momentul în care societatea SC B.G. SRL

avea încasări, efectuau și plăți către celelalte societăți.

A susținut că anterior

perioadei în care se reține că au fost săvârșite faptele deduse judecății s-au

desfășurat activității de același gen ca și cele ce formează obiectul prezentei

cauze și nu au existat incidente.

În concluzie, a solicitat

achitarea sa pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (4) și

(5) C. pen.

Recursurile formulate

în cauză sunt fondate doar pentru considerentele ce se vor arăta:

Examinând hotărârea recurată,

actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate în cauză dar și din

oficiu conform disp. art. 385

9

alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte

constată incident doar cazul de casare prev. de art. 385

9

alin. (1)

pct. 15 C. proc. pen. invocat de Parchet, pentru următoarele considerente:

Prin rechizitoriul Parchetului

de pe l

ângă

Curtea de Apel Craiova nr. 204/P/2010 din data de 29 iulie 2010 s-a dispus trimiterea

în judecată în stare de libertate a inculpatului C.S.I. pentru infracțiunile de

înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, emitere a unei file cec fără a avea

disponibil în cont și emitere a unei file cec căreia îi lipsește un element esențial,

toate trei în formă continuată, comise în următoarele împrejurări:

În perioada 01 aprilie

- 31 decembrie 2008 inculpatul a fost împuternicit legal și autorizat prin procură

specială să dispună de conturile bancare deschise la Banca T. SA

- Sucursala Craiova de

doi agenți economici administrați de către C.M. - soția inculpatului - și anume

SC B.G. SRL și SC B.A. SRL, ambele cu sediul social în Craiova.

În aceast

ă calitate, în cursul

lunii septembrie 2008, în mod

repetat și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale

inculpatul a achiziționat ca împuternicit al SC B.G. SRL motorină euro diesel de

la partea civilă SC S.O. SRL pentru plata căreia a emis două

file cec, de

și nu avea disponibil

în cont, prejudiciul total fiind în sumă de 320.258,10 R