ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1293/2016

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul acțiunii și procedura derulată în fața primei instanțe sesizate

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud, secția a-II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal sub nr. x/112/2015, reclamanta Camera de Comerț și Industrie Bistrița-Năsăud, în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Nord-Vest, a solicitat în temeiul O.U.G. nr. 66/2011 și a altor acte normative de drept material anularea actelor administrative constând în Scrisoare standard de informare a beneficiarului nr. 4535/09.06.2015 cu privire la declararea neeligibilă a sumei de 6.037,65 RON, reprezentând venit net +bass+ BS expert grup ținta A., angajată a beneficiarului, conform stat de plată din luna ianuarie și februarie 2015, declararea că eligibilă a sumei de 6.037,65 RON și emiterea unei noi scrisori de informare în acest sens, anularea Deciziei nr. 5362/13.07.2015 privind soluționarea contestației formulată de Camera de Comerț și Industrie Bistrița-Năsăud și înregistrată la Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Nord Vest sub numărul 1635/15.06.2015, precum și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu prezentul litigiu.

Hotărârile care au generat conflictul de competență

Tribunalul Bistrița-Năsăud, prin Sentința nr. 954/2015 din 10 decembrie 2015, a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului și, în consecință, a declinat cauza spre competentă soluționare la Curtea de Apel Cluj -Napoca, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Pentru a se pronunța astfel, tribunalul, a apreciat având în vedere că reclamanta solicită anularea unor acte administrative emise de o autoritate publică centrală și că cererea de chemare în judecată are ca obiect sume provenite din finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, că în vederea soluționării pe fond a cauzei competența de soluționare a prezentei cauze revine Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Învestită cu soluționarea cauzei, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 57/2016 din 29 februarie 2016, a admis excepția de necompetență materială a instanței sesizate invocată din oficiu și, în consecință, a declinat competența soluționării acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantă în contradictoriu cu Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice - Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Nord-Vest, în favoarea Tribunalului Bistrița-Năsăud.

Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a suspendat din oficiu judecata cauzei, înaintând dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal pentru soluționarea conflictului.

În esență, argumentând soluția, Curtea de Apel, a reținut că Organismul Intermediar pentru P.O.S.D.R.U., Regiunea Nord-Vest este potrivit H.G. nr. 10/2013 privind organizarea și funcționarea M.M.F.P.S. o autoritate regională.

Prin urmare, în raport de competențele acesteia, O.I.P.O.S.D.R.U., Regiunea Nord-Vest fiind o autoritate publică asimilată autorităților locale, astfel încât nu sunt incidente dispozițiilor art. 10 alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004, cu modificările completările ulterioare, care se referă exclusiv la actele emise de autoritățile publice centrale.

Mai reține instanța că, deși această autoritate exercită atribuțiile în temeiul Acordului de delegare de funcții, aprobat prin Ordinul M.M.F.E.S nr. 600/2008, cu modificările și completările ulterioare, nu este relevantă pentru determinarea competenței de soluționare a prezentei acțiuni, cât timp nici dispozițiile art. 10 alin. (1) și nici ale art. 10 alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004 nu disting, după cum actul supus cenzurii instanței de contencios administrativ este emis în baza competenței primare sau a unei competențe delegate autorității publice, decisiv sub acest aspect fiind rangul autorității publice emitente a actului administrativ contestat.

Conchide instanța reținând că, în această situație, pentru stabilirea instanței competente material să soluționeze prezentul litigiu, trebuie aplicate dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 cu modificările și completările, potrivit cărora, "litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene (…) se soluționează în fond de către tribunalele administrativ-fiscale."

Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte ca instanță competentă să soluționeze conflictul, conform art. 135 alin. (3) și alin. (5) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în primă instanță în favoarea Tribunalului Bistrița-Năsăud, secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal.

Obiectul cererii de chemare în judecată este contestarea unui act administrativ emis în cadrul procedurii reglementate de O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, act care face trimitere la competența instanțelor de contencios administrativ, reglementată de Legea nr. 554/2004.

Așa cum rezultă din actele și lucrările dosarului, actele administrative care fac obiectul prezentului dosar sunt: actul înregistrat sub nr. 4535/09.06.2015 (scrisoarea standard de informare) și Decizia nr. 5362 din 13 iulie 2015 privind soluționarea contestației și înregistrată la Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Nord-Vest sub numărul 1635/15.06.2015, acte emise de o autoritate publică locală respectiv Organismul Intermediar pentru P.O.S.D.R.U.

Este adevărat că legiuitorul prin art. 10 alin. (1)1 din Legea nr. 554/2004, cu modificările completările ulterioare, a atribuit competența de soluționare curților de apel numai cererilor care vizează acte administrative emise de autorități publice centrale, în legătură cu finanțarea sumelor nerambursabile, în cazul acestora competența fiind atribuită indiferent de valoarea obiectului acțiunii, având deci prioritate criteriul rangului autorității emitente a actului, față de cel referitor la valoarea obiectului acțiunii.

În cauza de față, pentru stabilirea instanței competentă teritorial și material să soluționeze cererea formulată de reclamanta Camera de Comerț și Industrie Bistrița-Năsăud în contradictoriu cu Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice - Organismul Intermediar Pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Nord-Vest trebuie avute în vedere dispozițiile imperative ale art. 10 din Legea nr. 554/2004 care structurează competența specială a instanțelor de contencios administrativ în ceea ce a instanțelor de contencios administrativ în ceea ce privește soluționarea în primă instanță a acțiunilor având ca obiect actele lato sensu ale autorităților publice.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, "litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel."

Prin urmare, Înalta Curte reține că, în cauza de față determinant pentru stabilirea instanței competente este rangul autorității care emite sau, după caz, încheie actul administrativ dedus judecății, în sistemul organelor administrației publice.

Așadar, actul administrativ contestat fiind emis de o autoritate publică locală, respectiv Organismul Intermediar Pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Nord-Vest, competența de soluționare a cauzei este stabilită exclusiv în raport de criteriul locului ocupat de organul emitent, aceasta revenind tribunalului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Camera de Comerț și Industrie Bistrița-Năsăud și pe pârâtul Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice - Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Nord Vest în favoarea Tribunalului Bistrița-Năsăud, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 aprilie 2016.

Procesat de GGC - NN