ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2499/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 16 februarie 2016 sub nr. x/33/2016 pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta Asociația A. Concordia a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Nord Vest și Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene:

- anularea în totalitate a Scrisorii Standard de Informare a Beneficiarului nr. 9219 din 25 noiembrie 2015 emisă de Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Nord Vest, ca netemeinică și nelegală;

- anularea în totalitate a Deciziei nr. 454 din 25 ianuarie 2016 emisă de Comisia de Soluționare a Contestațiilor din cadrul Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Nord Vest, prin care a fost respinsă Contestația nr. 132 din 3 decembrie 2015 formulată de reclamantă;

- constatarea eligibilității cheltuielilor solicitate spre plată prin Cererea de plată nr. 1 din 31 iulie 2014 și în principal, obligarea pârâtelor la plata sumei de 1.503.761 RON, iar în subsidiar, obligarea pârâtelor la emiterea unei scrisori standard de validare și aprobare a sumei de 1.503.761 RON;

- obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată;

La data de 18 ianuarie 2017, Direcția Națională Anticorupție - Biroul Teritorial Baia Mare a transmis prin adresa /P/2016, că a fost începută urmărirea penală in rem, în urma unor controale efectuate la Asociația A. Concordia cu privire la o serie de proiecte finanțate din fonduri europene, printre care: POSDRU/96/6.2/S/60588 - "Creșterea șanselor de integrare profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de ocrotire la împlinirea vârstei de 18 ani din 3 regiuni ale țării".

Față de această adresă, Curtea de Apel a pus în discuție necesitatea suspendării cauzei în conformitate cu dispozițiile art. 413 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Prin încheierea pronunțată în data de 26 ianuarie 2017, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, a suspendat judecarea cauzei conform prevederilor art. 413 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Pentru a hotărî astfel, a reținut că prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat a se stabili dacă anumite cheltuieli sunt eligibile sau nu, cheltuieli în raport de care se efectuează cercetări penale. DNA - Biroul Teritorial Baia Mare, în Dosarul nr. x/2014, cercetează modalitatea în care au fost obținute fondurile din bugetul general al Comunității Europene, inclusiv la programul care face obiectul Dosarului y/2016

Luând act de dispozițiile art. 413 alin. (1) pct. 2 care nu impun condiția de a fi începută urmărirea penală față de o anumită persoană sau diferența între modul de începere a urmării penale, in rem sau in personam, în vederea admisibilității suspendării, Curtea a apreciat că se impune suspendarea soluționării cauzei întrucât există aspecte de fapt care au relevanță în soluționarea dosarului și care fac obiectul cercetărilor penale.

Împotriva încheierii menționate la pct. 2 a declarat recurs reclamanta Asociația A. Concordia, care invocând prevederile art. 414 C. proc. civ. a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii și trimiterea dosarului la instanța de fond pentru continuarea judecății.

În motivarea recursului, s-a arătat că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru dispunerea suspendării în temeiul art. 413 alin. (1), pct. 2 C. proc. civ., întrucât, deși dispozițiile legale nu disting între începerea urmăririi penale in rem și in personam, contrar celor reținute de instanța, aceste detalii trebuie totuși avute în vedere din moment ce doar în acest mod se poate aprecia dacă infracțiunea are sau nu o înrâurire hotărâtoare asupra litigiului de natură civilă.

A susținut că, deși în Dosarul penal nr. x/2014 s-a dispus doar începerea urmăririi penale in rem, în raportul DLAF ce a stat la baza începerii urmăririi penale, se prevede în mod expres că suspecții sunt persoane fizice, și nicidecum reclamanta Asociația A. Concordia. În cuprinsul raportului DALF nu se menționează că faptele ar fi imputate reclamantei, ci anumitor persoane fizice, ce nu dețin nicio calitate procesuală în cauză.

S-a apreciat că dispozițiile art. 413 alin. (1), pct. 2 C. proc. civ. trebuie coroborate și cu art. 28 alin. (1) din C. proc. pen., astfel că, atunci când dispune suspendarea, instanța civilă trebuie să țină cont și de eventualii suspecți în cauza, nu doar de fapta în sine.

În mod greșit a reținut Curtea de Apel Cluj că singura chestiune relevantă pentru aplicarea art. 413 alin. (1), pct. 2 C. proc. civ. o reprezintă eligibilitatea cheltuielilor în raport de care se efectuează cercetări penale.

S-a mai precizat că, în măsura în care cercetările penale tind spre incriminarea unei alte persoane decât reclamanta, condiția ca infracțiunea să aibă o înrâurire hotărâtoare asupra acțiunii civile nu mai este îndeplinită, iar suspendarea cauzei este prematură.

A arătat că instanța trebuia să aibă în vedere un aspect fundamental, și anume raportul dintre complexitatea urmăririi penale începute, cu privire la litigiul de fond, și posibilitatea respectării principiului celerității procedurilor din perspectiva dreptului la un proces echitabil, în ceea ce privește litigiul desfășurat în fața instanței de drept comun. Ținând cont de faptul că urmărirea penală a fost începută doar in rem, urmând ca, dacă va fi cazul, să se dispună continuarea urmăririi penale față de anumite persoane, trimiterea în judecată și judecata în sine, cu căile de atac aferente, astfel că un atare litigiu, datorită complexității stării de fapt, ar putea tergiversa reluarea cauzei cu peste 4 ani de zile.

Din aceste motive, suspendarea dispusă este o măsură disproporționată ce împiedică efectiv soluționarea cauzei într-un termen rezonabil și, drept urmare, se impune admiterea recursului cu consecința desființării încheierii pronunțate și, pe cale de consecință, reluarea judecații cauzei.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză

Examinând încheierea recurată prin prisma criticilor formulate, a normelor legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce succed:

Potrivit dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., "(1) Instanța poate suspenda judecata: 2. când s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea, dacă legea nu prevede altfel;".

Textul reglementează unul dintre cazurile suspendării facultative și se referă la chestiuni prealabile, care pot avea o influență asupra dreptului dedus în justiție.

În cauza de față, reclamanta a solicitat să se constate eligibilitatea cheltuielilor solicitate prin Cererea de plată nr. 1 din 31 iulie 2014 (efectuate pentru proiectul "Creșterea șanselor de integrare profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de ocrotire la împlinirea vârstei de 18 ani din 3 regiuni ale țării") și obligarea pârâtelor la plata sumei de 1.503.761 RON.

În Dosarul nr. x/2014 aflat pe rolul DNA - Biroul Teritorial Baia Mare s-a început urmărirea penală in rem și se efectuează cercetări cu privire la săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare de documente sau declarații false, inexacte, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, infracțiuni prevăzute de art. 181 din Legea nr. 78/2000, în urma unor controale făcute la sediul reclamantei Asociația A. Concordia.

În acord cu instanța de fond, Înalta Curte constată că ambele cerințe impuse de dispozițiile sus-menționate sunt îndeplinite în speță, iar soluția definitivă asupra acțiunii reclamantei depinde de soluția care se va da în dosarul penal.

Adoptarea măsurii suspendării judecării cauzei depinde de aprecierea instanței, care este datoare să aibă în vedere nu numai legătura dintre cauze, ci și oportunitatea suspendării judecății. În cauza dedusă judecății oportunitatea este justificată de necesitatea asigurării unei judecăți temeinice, evitarea pronunțării a două hotărâri, cu aceeași finalitate, respectiv constatarea eligibilității cheltuielilor solicitate prin Cererea de plată nr. 1 din 31 iulie 2014.

Prin urmare, atât timp cât în cadrul Dosarului de cercetare penală nr. z/P/2014 se vor tranșa aspecte privind modul de accesare a fondurilor europene pentru proiectul "Creșterea șanselor de integrare profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de ocrotire la împlinirea vârstei de 18 ani din 3 regiuni ale țării", care pot avea implicații și asupra prezentului dosar, soluția primei instanței de suspendare a judecății este justificată.

Pentru considerentele expuse, constatând că încheierea recurată nu este afectată de nelegalitate și a fost pronunțată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta Asociația A. Concordia împotriva încheierii din 26 ianuarie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 septembrie 2017.

Procesat de GGC - LM