ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 03.12.2008

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4474/2008

HOTĂRÂRE
03.12.2008
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4474/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 20 iulie 2006, reclamanta SC T. SA a chemat în judecată A.R.D.E., solicitând anularea

deciziei nr. 897 din 22 iunie 2006, privind aprobarea prețurilor și a

cantităților de energie electrică, vândute prin contracte reglementate de

vânzare-cumpărare de către producătorii de energie electrică, ca neîntemeiată

și nelegală; obligarea pârâtei să emită o nouă decizie prin care să stabilească

pentru SC T. prețurile și cantitățile de energie electrică vândută, suspendarea

executării prevederilor referitoare la SC E. din decizia 897/2006, până la

soluționarea contestației, precum și prelungirea duratei de valabilitate a

prevederilor din decizia A.N.R.E. nr. 1529/2005, referitoare la SC T.,

respectiv a prețurilor de 111,85 lei/Mwh exclusiv TVA pentru energia electrică

vândută în orele de noapte de SC T. și de279,61 lei/Mwh, exclusiv TVA, pentru

energia vândută în orele de zi.

În motivarea cererii, reclamanta a

susținut că a transmis către A.N.R.E. fundamentarea costurilor sale de

producție și raportările privind exercițiul financiar al anului 2005 precum și

raportări lunare privind exercițiul brut.

Cu toate acestea, A.N.R.E. prin decizia

contestată i-a aprobat o cantitate mai mică de energie electrică, decât cea aprobată

pentru anul 2006. Tot prin aceeași decizie a diminuat nejustificat și tarifele

reglementate pentru orele de zi și de noapte, măsuri care au determinat

creșterea costurilor de producție cu aproximativ 80% și care în condițiile în

care prețurile la energie nu pot fi majorate, îi vor induce pierderi certe.

Prin sentința civilă nr. 823 din 12

martie 2008, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ

și fiscal, a respins acțiunea reținând pentru aceasta că decizia nr. 897/2006 a

fost emisă pe baza documentației transmisă de reclamantă, iar faptul că datele

referitoare la costurile energiei electrice și termice pentru anul 2006 nu au

fost avute în vedere la emiterea acestei decizii s-a considerat a fi

nerelevant, ajustarea acestora urmând a fi făcută prin analizarea facturilor de

plată a combustibilului prin raportare la structura costurilor astfel cum a

fost aprobată prin Decizia nr. 1529/2005.

Împotriva acestei sentințe a declarat SC

În esență, recurenta a reiterat

susținerile din acțiune criticând în același timp faptul că instanța fondului a

înlăturat nejustificat concluziile raportului de expertiză contabilă și care

constată că „prognoza care a stat la baza micșorării cantităților de energie

electrică, nu a fost rezonabilă, tariful stabilit prin Decizia nr. 1529 din 20

decembrie 2005 trebuind a fi menținut.

Recursul nu este fondat.

Decizia nr. 897 din 22 iunie 2006 a Președintelui A.N.R.E. privind aprobarea prețurilor și cantităților de energie electrică

vândute prin contracte reglementate de vânzare-cumpărare de către producătorii

de energie electrică, prin care s-a aprobat prețul de 109,56 lei/Mwh, exclusiv

TVA, pentru energia electrică vândută în orele de noapte de către SC T. SA și de 273,89 lei /Mwh, exclusiv TVA, pentru cea vândută în orele de zi, a fost

elaborată pe baza documentației transmisă de societate și în conformitate cu

metodologia A.N.R.E. de stabilire a prețurilor și cantităților de energie

electrică vândute de producător prin contracte reglementate și a prețurilor

pentru energia termică livrată din centrale cu grupuri de cogenerare- revizia I

aprobată prin Ordinul A.N.R.E. nr. 24 din 14 iunie 2005, modificat prin Ordinul

A.N.R.E. nr. 13 din 26 mai 2006.

De reținut că SC T. SA produce numai

energie electrică în centralele de la Brăila, Borzești și Bălcești și pe lângă

energia electrică și energie termică în centrala de la Paroseni.

În conformitate cu dispozițiile art. 41

din Metodologie, „prețurile pentru energia electrică vândută prin contracte

reglementate furnizorilor consumatorilor captivi, precum și prețurile pentru

energia electrică vândută operatorilor de distribuție pentru acoperirea

consumului propriu tehnologic, pot fi ajustate semestrial în cazul în care

costul combustibilului se modifică cu mai mult de 5% față de costul considerat

la stabilirea prețurilor, ca urmare a modificării prețului combustibilului”.

Or, din documentația pe care SC T. SA a

transmis-o A.N.R.E. în vederea ajustării prețului la energia electrică nu a

rezultat o modificare cu mai mult de 5% a costului combustibilului.

Astfel fiind și având în vedere

modificarea cadrului de reglementare care stabilea modul de calcul al

prețurilor la energia electrică și termică, intervenită prin Ordinul

Președintelui A.N.R.E. nr. 13/2006, a fost recalculat numai costul

combustibilului corespunzător energiei electrice livrate din Centrala Paroseni,

în care reclamanta producea și energie termică, prin majorarea cantității de

combustibil nefiind însă necesară modificarea prețului mediu de achiziție al

acestei cantități astfel cum rezultă din documentația transmisă de societate.

În ceea ce privește reducerea prețurilor

de zi și de noapte la energia electrică vândută prin contracte reglementate,

aceasta s-a justificat prin modificarea repartiției contractelor de energie

electrică livrată în aceste intervale, fiind determinată de faptul că cel puțin

în semestrul I/2006, SC T. a produs numai 72,8% din cantitatea de energie

electrică stabilită prin Decizia Președintelui A.N.R.E., restul fiind

achiziționat de pe piața liberă.

Astfel fiind, în mod corect s-a apreciat

de către instanța de fond că decizia nr. 897/2006 de ajustare a prețurilor la energia

electrică, a fost emisă pe baza documentației depusă de reclamantă cu adresa n.

5283 din 12 mai 2006.

Concluziile expertizei contabile

efectuată în cauză conform cărora ar fi trebuit menținut tariful stabilit prin

Decizia A.N.R.E. nr. 1529/2005, sunt nefondate și în mod justificat au fost

înlăturate de Curtea de Apel București, având în vedere că expertul după cum el

însăși a recunoscut nu a avut în vedere Metodologia și Procedura modificată

prin ordinul A.N.R.E. nr. 13/2006, aplicabile în perioada semestrului I/2006,

precum și faptul că scoaterea cantităților de energie electrică livrată nu a

putu fi evaluat corect, această operațiune fiind de competența unui expert

tehnic de specialitate.

În raport de aceste considerente și având

în vedere dispozițiile art. 312 C. proc. civ.

Respinge recursul declarat de SC T. SA

București împotriva sentinței nr. 823 din 12 martie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 decembrie 2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-04-05
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1884/2012
care au fost avute în vedere în stabilirea structurii prețului aprobat și nici care au fost motivele pentru care nu au fost luate în calcul necesitățile efective de creștere a tarifelor. Conduita autorității de reglementare a rămas aceeași,
ÎCCJ 2015-02-19
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 711/2015
69 din Metodologie, s-a reținut că atâta vreme cât singurul argument de nelegalitate adus de intervenientă este nelegalitatea art. 2 din Metodologie (argument ce nu a fost reținut), pe cale de consecință, și criticile de nelegalitate cu pri
ÎCCJ 2013-10-04
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6549/2013
i astfel cum a fost precizată este necontestarea Deciziei nr. 907/2011 privind aprobarea prețurilor și a cantităților reglementate în sectorul energiei electrice de către SC H. SA. În plus, în aplicarea dispozițiilor art. 1, art. 8 și art.
ÎCCJ 2012-10-16
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4148/2012
normativ care nu era în vigoare la data emiterii deciziei A.N.R.E. atacate, soluția instanței de fond fiind pronunțată și prin încălcarea principiului neretroactivității legii în timp. Instanța de fond a avut în vedere în motivare, decizia
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 478/2018
fi livrată în anul 2013 = 5,9768 RON/MWh). Dat fiind faptul că legalitatea actului administrativ trebuie analizată prin raportare la cadrul legislativ și la documentele și datele existente la momentul emiterii acestuia (neputând fi conceput
Sursă