ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3172/2018

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3172/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Jibou, la data de 9 august 2018, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul B., pe calea ordonanței președințiale, a solicitat pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să suplinească acordul parental al pârâtului, pentru ca minorele C. și D. să călătorească în Ungaria în scop turistic. Totodată, a solicitat instanței să suplinească acordul pârâtului și cu privire la emiterea pașapoartelor pe numele minorelor.

Prin sentința civilă nr. 696 din data de 27 august 2018, Judecătoria Jibou a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe și a declinat competența de soluționare a ordonanței președințiale în favoarea judecătoriei Sectorului 6 București.

Pentru a hotărâ astfel, instanța a reținut că între părțile din prezenta cauză există un proces de divorț pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București și a făcut aplicarea dispozițiilor art. 998 C. proc. civ. potrivit cărora "Cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului".

Totodată, a reținut că Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul, nr. x/2017, având ca obiect emiterea unei ordonanțe președințiale între aceleași părți, într-o cauză cu obiect similar, a stabilit că Judecătoria Sectorului 6 București este competentă să soluționeze ordonanța președințială.

Judecătoria Sectorului 6 București, secția civilă, prin sentința civilă nr. 5753 din data de 14 septembrie 2018, a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Jibou, a constatat ivit conflictul negativ de competență teritorială și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

Pentru a pronunța această soluție, în esență, instanța a dat eficiență dispozițiilor art. 114 C. proc. civ., reținând că obiectul pricinii nu se încadrează în rândul celor prevăzute în cuprinsul art. 920 C. proc. civ., care ar putea conduce la soluția ca în această cauză să se stabilească competența teritorială prin raportare la instanța care a soluționat sau care soluționează cererea de divorț între părți.

Instanța a reținut că prezenta solicitare vizează aspecte care trebuie să fie soluționate de instanța prevăzută de art. 114 C. proc. civ., și anume instanța în circumscripția căreia își aveau minorele reședința la momentul sesizării Judecătoriei Jibou - reședința minorelor fiind în județul Sălaj.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în condițiile 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Prin demersului judiciar inițiat de către reclamanta A. pe calea ordonanței președințiale acesta a solicitat suplinirea acordului parental al pârâtului B. pentru ca minorele C. și D. să călătorească în Ungaria în perioada 22-26 august 2018, în scop turistic, însoțite de mamă, precum cu privire la emiterea pașapoartelor pe numele minorelor de către Serviciul Pașapoarte Sălaj.

Potrivit art. 997 alin. (1) C. proc. civ.: "Instanța de judecată (...), va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări."

Conform art. 998 C. proc. civ. cererea de ordonanță președințială se introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului.

Astfel, în ceea ce privește ordonanța președințială, competența este determinată de instanța competentă să judece fondul dreptului.

Din cuprinsul sentinței civile nr. 3411 din data de 9 mai 2018, pronunțate de către Judecătoria Sectorului 6 București, rezultă că obiectul dosarului nr. x/2017 îl reprezintă desfacerea prin acord a căsătoriei încheiate între părțile din prezenta ordonanță președințială, solicitându-se și păstrarea de către pârâta-reclamantă a numelui dobândit în timpul căsătoriei, exercitarea autorității părintești asupra celor două minore în comun, precum și luarea unor măsuri cu privire la locuința minorelor, programul de legături personale cu acestea și pensia de întreținere datorată.

În ceea ce privește cererile accesorii și incidentale în materia divorțului, art. 919 C. proc. civ. stipulează că "(1) La cerere, instanța de divorț se pronunță și cu privire la: a) exercitarea autorității părintești, contribuția părinților la cheltuielile de creștere și educare a copiilor, locuința copilului și dreptul părintelui de a avea legături personale cu acesta; b) numele soților după divorț; c) locuința familiei; d) despăgubirea pretinsă pentru prejudiciile materiale sau morale suferite ca urmare a desfacerii căsătoriei; e) obligația de întreținere sau prestația compensatorie între foștii soți; f) încetarea regimului matrimonial și, după caz, lichidarea comunității de bunuri și partajul acestora. (2) Când soții au copii minori, născuți înaintea sau în timpul căsătoriei ori adoptați, instanța se va pronunța asupra exercitării autorității părintești, precum și asupra contribuției părinților la cheltuielile de creștere și educare a copiilor, chiar dacă acest lucru nu a fost solicitat prin cererea de divorț. (3) De asemenea, instanța se va pronunța din oficiu și asupra numelui pe care îl vor purta soții după divorț, potrivit prevederilor C. civ.".

Prin urmare, în cauză nu se poate reține că instanța învestită cu soluționare cererii de divorț și a cererilor accesorii acesteia este instanța competentă a se pronunța asupra fondului dreptului dedus judecății pe calea ordonanței președințiale asupra căreia poartă prezentul conflict de competență și al cărui obiect îl reprezintă o cerere de suplinire a acordului parental al tatălui.

Ca atare, la stabilirea instanței competente să soluționeze prezenta ordonanță președințială nu sunt incidente dispozițiile art. 998 C. proc. civ., evocate anterior și reținute de către Înalta Curte de Casație și Justiție la soluționarea conflictului de competență ce a format obiectul dosarului nr. x/2017, în care fondul dreptului raportat la obiectul acelei ordonanțe președințiale se circumscria cererilor date în competența instanței învestite cu soluționarea divorțului.

Potrivit art. 106 alin. (1) și art. art. 107 alin. (1) C. civ., "Ocrotirea minorului se realizează prin părinți (…)" și, respectiv "Procedurile prevăzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competența instanței de tutelă și de familie stabilite potrivit legii, denumită în continuare instanța de tutelă."

Art. 114 alin. (1) din noul C. proc. civ. dispune că "Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită".

Potrivit art. 76 din Legea nr. 76/2012, până la organizarea instanțelor de tutelă și familie, judecătoriile sau, după caz, tribunalele ori tribunalele specializate pentru minori și familie vor îndeplini rolul de instanțe de tutelă și familie, având competența stabilită potrivit C. civ. și C. proc. civ.

În raport de textele legale menționate, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ., care instituie o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită

În cauză, persoanele ocrotite sunt minorele C. și D., iar din actele dosarului rezultă că la data formulării cererii de ordonanță președințială domiciliul acestora era în județul Sălaj, în circumscripția teritorială a Judecătoriei Jibou.

Având în vedere cele anterior reținute și dispozițiile legale evocate, Înalta Curte constată că Judecătoria Jibou este instanța competentă să soluționeze cererea formulată pe calea ordonanței președințiale, așa încât va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea acestei instanțe.