ÎCCJ, decizie (scj.ro #133335)

Contestație la executare. Mandat european de arestare. Predare amânată

Cuprins pe materii:

Drept procesual penal. Partea specială. Executarea hotărârilor penale. Dispoziții comune

Indice alfabetic:

Drept procesual penal

-

contestație la executare

C. proc. pen.,

art. 598 alin. (1) lit. c)

Legea nr. 302/2004,

art. 58 alin. (1), art. 112 alin. (1)

În ipoteza în care instanța dispune, prin hotărârea pronunțată în procedura de executare a mandatului european de arestare, amânarea predării persoanei solicitate către autoritățile judiciare emitente până la soluționarea definitivă a procesului penal desfășurat în fața autorităților judiciare române, lămurirea dispozitivului hotărârii, în sensul că amânarea predării persoanei solicitate operează până la soluționarea definitivă a cauzei, iar în caz de condamnare cu executarea în regim de detenție a pedepsei, până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei la termen, așa cum se prevede în art. 112 alin. (1) raportat la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, se poate realiza pe calea contestației la executare, în temeiul art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 1499 din 6 decembrie 2016

Prin sentința nr. 227/DL din 24 noiembrie 2016 a Curții de Apel București, Secția a II-a penală, în baza art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., s-a respins, ca nefondată, contestația la executare formulată de Biroul de executări penale din cadrul Curții de Apel București, Secția a II-a penală.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a constatat că la data de 22 noiembrie 2016 Biroul de executări penale din cadrul Curții de Apel București, Secția a II-a penală a formulat contestație la executare, în baza art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., împotriva sentinței penale nr. 3 din 7 ianuarie 2016 a aceleiași instanțe, definitivă, cu privire la A., solicitând lămurirea dispozitivului hotărârii.

În motivarea contestației s-a susținut că nu se înțelege dispozitivul sentinței, având în vedere că la momentul pronunțării acesteia A. avea pe rolul instanțelor judiciare române un proces care între timp s-a finalizat cu o soluție de condamnare, definitivă, la pedeapsa închisorii de 4 ani și 2 luni închisoare în regim de deținere.

Analizând actele și lucrările dosarului, curtea de apel a reținut, în esență, că prin sentința penală contestată s-au dispus următoarele:

În baza art. 107 din Legea nr. 302/2004, dispune punerea în executare a mandatului european de arestare emis de către Judecătorul pentru cercetările preliminare din cadrul Tribunalului din Milano împotriva cetățeanului român A. și predarea acestuia, cu respectarea regulii specialității.

În baza art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, dispune amânarea predării acestuia către autoritățile judiciare italiene până la finalizarea procesului penal în fața autorităților judiciare române.

În baza art. 103 alin. (6) și (10) din Legea nr. 302/2004, dispune arestarea acestuia pe o durată de 30 de zile începând de la data încetării motivului care a justificat amânarea.

Examinând actele dosarului în raport cu dispozițiile Legii nr. 302/2004 și cu poziția procesuală a persoanei solicitate, curtea de apel a reținut, între altele, următoarele:

Prin adresa emisă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în temeiul art. 102 și urm. din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, a fost sesizată Curtea de Apel București, Secția a II-a penală în vederea soluționării cererii de punere în executare a mandatului european de arestare emis la data de 4 decembrie 2015 de către autoritățile judiciare italiene cu privire la cetățeanul român A.

În cuprinsul sesizării s-a arătat că, la data de 4 decembrie 2015, Judecătorul pentru cercetările preliminare din cadrul Tribunalului din Milano a emis un mandat de arestare împotriva persoanei solicitate pentru săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie în formă agravată și deținere și port ilegal de arme, prevăzute în art. 628 alin. (1) și (3) C. pen. italian, art. 10 și art. 12 din Legea nr. 497/1974, toate cu aplicarea art. 110, art. 112 alin. (1) nr. 4 și art. 61 nr. 2 și nr. 7 C. pen. italian, fapte comise la data de 1 decembrie 2014 în Milano.

Curtea de apel a constatat că sunt îndeplinite condițiile de fond și de formă cerute de legea internă relativă la procedura de punere în executare a mandatului european de arestare, respectiv Legea nr. 302/2004.

A dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis de către Judecătorul pentru cercetările preliminare din cadrul Tribunalului din Milano împotriva cetățeanului român A. și predarea acestuia, cu respectarea regulii specialității.

Cât privește predarea, din înscrisurile existente la dosar s-a reținut că persoana solicitată A. are și calitatea de inculpat într-un dosar penal, aflat în prezent în faza procesuală a camerei preliminare pe rolul Tribunalului București, acesta fiind trimis în judecată pentru săvârșirea, în cursul anului 2013, a infracțiunilor de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat prevăzută în art. 367 alin. (1) și (3) C. pen. și favorizare a infractorului prevăzută în art. 269 alin. (1) C. pen., împrejurare în raport cu care s-a constatat incidența dispozițiilor art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 referitoare la amânarea predării.

Ca atare, în baza art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, curtea de apel a dispus amânarea predării acestuia către autoritățile judiciare italiene până la finalizarea procesului penal în fața autorităților judiciare române, cu respectarea regulii specialității, prevăzută în art. 74 din Legea nr. 302/2004.

Cum în cauză s-au constatat îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege pentru a dispune arestarea în vederea predării, în baza art. 103 alin. (6) și (10) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus arestarea numitului A. în vederea predării pe o durată de 30 de zile începând de la data încetării motivului care a justificat amânarea.

Într-un asemenea context, curtea de apel a constatat că nu sunt incidente dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., nefiind vorba de o situație în care să fie nevoie de explicitarea dispozitivului hotărârii care este foarte clar, în sensul că predarea persoanei solicitate A. a devenit efectivă de la momentul încetării motivului care a justificat amânarea, respectiv finalizarea procesului la Tribunalul București, acesta urmând a fi predat către autoritățile judiciare italiene, cu respectarea regulii specialității, prevăzută în art. 74 din Legea nr. 302/2004 și cu condiția ca, după finalizarea cercetărilor de către autoritățile judiciare italiene, acestea să-l returneze în România pentru a-și executa pedeapsa de 4 ani și 2 luni închisoare.

Împotriva acestei sentințe penale a formulat contestație, în termen legal, procurorul.

În motivele scrise, procurorul a susținut nelegalitatea sentinței penale contestate sub aspectul încălcării dispozițiilor art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. și ale art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, în sensul că, în mod greșit, instanța a apreciat că dispozitivul sentinței penale nr. 3 din 7 ianuarie 2016 a Curții de Apel București nu necesită lămuriri, iar motivarea dată în sensul respingerii contestației la executare este în contradicție cu dispozițiile art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind amânarea predării.

Înalta Curte de Casație și Justiție, examinând contestația în raport cu motivele invocate și în baza dispozițiilor legale incidente, constată că aceasta este fondată, pentru următoarele considerente:

Art. 58 din Legea nr. 302/2004, republicată, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 300/2013:

Predarea amânată

(1) În situația în care persoana extrădată este cercetată penal de către autoritățile judiciare române,  predarea acesteia se amână până  la soluționarea definitivă a cauzei. În caz de condamnare cu executarea în regim de detenție a pedepsei, predarea se amână până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei la termen.

Art. 112 din Legea nr. 302/2004, republicată, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 300/2013:

Predarea am

ânată sau temporară

(1) Dispozițiile art. 58 alin. (1) - (5) și (7) se aplică în mod corespunzător.

Art. 598 C. proc. pen.:

(1) Contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: (...) c) când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare.

Prin sentința nr. 3 din 7 ianuarie 2016 a Curții de Apel București, Secția a II-a penală, în baza art. 107 din Legea nr. 302/2004, s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis de către Judecătorul pentru cercetările preliminare din cadrul Tribunalului din Milano împotriva cetățeanului român A. și predarea acestuia, cu respectarea regulii specialității.

În baza art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, curtea de apel a dispus amânarea predării acestuia către autoritățile judiciare italiene până la finalizarea procesului penal în fața autorităților judiciare române.

Biroul de executări penale din cadrul Curții de Apel București, Secția a II-a penală a formulat contestație la executare, în baza art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., împotriva sentinței nr. 3 din 7 ianuarie 2016 a aceleiași instanțe, definitivă, solicitând lămurirea dispozitivului hotărârii.

Prin sentința penală atacată s-a respins contestația la executare, această soluție fiind contestată de procuror sub aspectul legalității, susținându-se că este necesar a se lămuri dispozitivul sentinței nr. 3 din 7 ianuarie 2016 a Curții de Apel București, Secția a II-a penală, având în vedere textul legal în vigoare la momentul la care s-a judecat cererea, art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, care prevede în mod expres că în situația în care persoana extrădată este cercetată penal de către autoritățile judiciare române, predarea acesteia se amână până la soluționarea definitivă a cauzei, iar în caz de condamnare cu executarea în regim de detenție a pedepsei, predarea se amână până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei la termen.

Înalta Curte de Casație și Justiție observă că prin hotărârea prin care s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare (sentința nr. 3 din 7 ianuarie 2016 a Curții de Apel București, Secția a II-a penală) s-a constatat incidența prevederilor art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, fiind amânată predarea persoanei solicitate către autoritățile judiciare italiene până la finalizarea procesului în fața autorităților judiciare române, având în vedere că aceasta avea pe rolul instanței naționale un alt proces penal.

Se constată, însă, că la momentul punerii în executare a mandatului european de arestare era în vigoare o altă dispoziție legală decât cea avută în vedere de instanța de judecată, art. 58 din Legea nr. 302/2004, republicată, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, fiind modificat prin art. I pct. 10 din Legea nr. 300/2013.

Drept urmare, față de dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) teza I C. proc. pen., în cauză se impune lămurirea dispozitivului sentinței prin care s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare, „în baza art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, (...) până la finalizarea procesului penal în fața autorităților judiciare române.” Lămurirea acestei sintagme nu poate fi dată decât prin referire la dispozițiile legale aplicabile (art. 112 alin. 1 raportat la art. 58 alin. 1 din Legea nr. 302/2004).

Înalta Curte de Casație și Justiție, în dezacord cu opinia exprimată prin sentința contestată, apreciază că intenția legiuitorului este clară în sensul că, în caz de condamnare cu executarea în regim de detenție a pedepsei, predarea se amână până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei la termen.

Mai mult, Înalta Curte de Casație și Justiție amintește că în situația în care autoritățile judiciare italiene solicită predarea înainte de executarea pedepsei au la dispoziție prevederile legale privind predarea temporară, alin. (4) din art. 58 din Legea nr. 302/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 300/2013, statuând că, prin excepție de la alin. (1), la cererea expresă a statului solicitant, persoana extrădată poate fi predată temporar, pe o durată stabilită de comun acord de autoritățile române și statul solicitant.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 425

1

alin. (7) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție a admis contestația formulată de procuror împotriva sentinței nr. 227/DL din 24 noiembrie 2016 a Curții de Apel București, Secția a II-a penală, a desființat, în totalitate, sentința penală atacată și, rejudecând:

În baza art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., a admis contestația la executare și a dispus lămurirea dispozitivului sentinței nr. 3 din 7 ianuarie 2016 a Curții de Apel București, Secția a II-a penală, în sensul următor:

În baza art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, dispune amânarea predării persoanei solicitate A. către autoritățile judiciare italiene până la soluționarea definitivă a cauzei, iar în caz de condamnare cu executarea în regim de detenție a pedepsei, până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei la termen.