ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4318/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 26 septembrie 2007, reclamanții H.G.D., ș.a., au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Inspectoratul General al Poliției Române, Inspectoratul de Poliție al Județului Vâlcea, Ministerul Economiei și Finanțelor, obligarea pârâților la plata drepturilor bănești reprezentând sporul de 30-40% din indemnizația de încadrare brută lunară pentru perioada 2003 și până în prezent, în raport cu intervalul de timp lucrat efectiv de către fiecare reclamant și dobânda legală pentru aceste sume, conform O.G. nr. 9/2000, obligarea pârâților la anularea situației create prin discriminare, prin plata pentru viitor a drepturilor bănești solicitate, obligarea Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile bănești necesare achitării sumelor menționate, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanții au arătat că au calitatea de polițiști, fiind angajați ai Ministerului Internelor și Reformei Administrative în temeiul prevederilor Legii nr. 360/2002 și al O.G. nr. 38/2002. Au susținut că, angajați, de asemenea ai Ministerul Internelor și Reformei Administrative, ofițeri de poliție judiciară, colegi ai reclamanților, au fost detașați la D.N.A., având aceleași atribuții cu reclamanții, însă fiind salarizați diferit față de aceștia, mai mult. S-a mai arătat că dosarele cercetate de reclamanți nu diferă de cele cercetate de către polițiștii D.N.A. sub aspectul complexității, ba chiar unele infracțiuni au un grad de pericol social mai ridicat, astfel încât o salarizare diferită îi dezavantajează prin aplicarea unor norme discriminatorii privind salarizarea.

Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin încheierea pronunțată în ședința publică de la 13 mai 2008 în dosarul nr. 6768/2/2007 a suspendat judecarea cauzei până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr. 1529/2/2008 al Curții de Apel București. Instanța a reținut că soluția se impune, în raport cu prevederile art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. și cu obiectul pricinii ce formează obiectul dosarului nr. 1529/2/2008 al Curții de Apel București, respectiv soluționarea contestației împotriva deciziei C.N.C.D. Împotriva sus menționatei încheieri au declarat recurs, în termen legal, reclamanții. Recurenții au susținut, în esență, că prima instanță a suspendat în mod greșit judecata, până la soluționarea dosarului nr. 1529/2/2008; având în vedere că, în acea cauză, nici unul dintre ei nu a fost citat și hotărârea respectivă nu le este opozabilă.

Recursul se va admite în sensul și pentru considerentele care vor fi expuse în continuare. Așa cum rezultă din actele și lucrările dosarului, în paralel cu prezenta cauză, intimatul Ministerul Internelor și Reformei Administrative a formulat contestație împotriva Hotărârii nr. 219 din 16 august 2007 a C.N.C.D., invocată de către recurenții reclamanți în sprijinul acțiunii lor, contestație ce formează obiectul dosarului nr. 1529/2/2008 aflat spre soluționare pe rolul Curții de Apel București. În această din urmă cauză, recurenții reclamanți din prezenta pricină nu au fost parte și, oricum, dosarul respectiv a fost soluționat în primă instanță. Potrivit prevederilor art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc.

civ., „Instanța poate suspenda judecata când dezlegarea pricinii atârnă, în totul sau în parte, de existența sau inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți”. Având în vedere că prezenta cauză nu este condiționată de stabilirea existenței vreunui drept al reclamanților, care să facă obiectul dosarului nr. 1529/2/2008, aceștia nefiind părți în respectiva pricină, în mod eronat instanța fond a suspendat judecata în speță până la soluționarea irevocabilă a sus menționatului dosar. Prin urmare, în temeiul art. 312 alin. (1) teza și art. 313 teza 1 C. proc. civ., recursul se va admite, se va casa încheierea atacată și se va trimite cauza la aceeași instanță pentru continuarea judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de reclamanții H.G.N. Casează încheierea atacată și trimite cauza la aceeași instanță pentru continuarea judecății. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 noiembrie 2008.