ÎCCJ, Decizia nr. 152/2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor aflate la dosar, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 6.049 din 28 noiembrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. x/2017, s-a constatat perimat recursul declarat de reclamanta A. împotriva încheierii din 1 noiembrie 2018 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de judecată a respins, în prealabil, cererea de repunere pe rol formulată de recurentă, constatând că aceasta a fost depusă după împlinirea termenului de 6 luni, prevăzut de dispozițiile art. 416 alin. (1) din C. proc. civ., raportat la ultimul act de procedură îndeplinit în cauză la 7 februarie 2019.

Instanța de judecată a reținut că, în cauză, cererea formulată de recurentă a rămas în nelucrare, din vina sa, fiind suspendată, timp de șase luni și, cum nu au fost îndeplinite acte de procedură de natură a întrerupe sau suspenda perimarea, potrivit prevederilor art. 416 - 418 din C. proc. civ., a făcut aplicarea dispozițiilor art. 420 alin. (1) din același cod.

Împotriva acestei soluții, considerând-o netemeinică și nelegală, a declarat recurs A., susținând că în mod greșit s-a constatat perimarea cererii sale de recurs, față de împrejurarea că cererea sa de repunere pe rol a cauzei a fost formulată în termenul legal.

Examinând decizia recurată, în raport cu actele dosarului, cu critica formulată de recurentă, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.

În cauză, în Dosarul nr. x/2017, în care a fost pronunțată decizia atacată, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, prin încheierea din 7 februarie 2019, constând lipsa nejustificată a părților, a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ.

La data de 4 martie 2019, recurenta a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei, care a fost respinsă, prin încheierea din 16 mai 2019, reținându-se că petenta nu a solicitat și judecarea în lipsă, motiv pentru care a fost menținută măsura suspendării judecării cererii de recurs, dispusă inițial, prin încheierea din 7 februarie 2019.

Ulterior, la data de 14 octombrie 2019, recurenta a mai formulat o cerere de repunere pe rol a cauzei, care, de asemenea, a fost respinsă, instanța de judecată reținând că aceasta a fost depusă după împlinirea termenului de 6 luni, prevăzut de dispozițiile art. 416 alin. (1) din C. proc. civ.

Cu privire la această din urmă cerere de repunere pe rol, recurenta susține că în mod greșit a fost respinsă, ca fiind formulată peste termenul legal.

Critica este neîntemeiată.

Astfel, conform art. 416 din C. proc. civ., "Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni" (alin. (1) și "Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță" alin. (2).

Așa cum rezultă din actele dosarului, cererea de repunere pe rol a cauzei a fost formulată la data de 14 octombrie 2019, conform ștampilei Poștei, aplicată pe plicul de expediere .

Or, ultimul act de procedură îndeplinit în cauză a fost încheierea prin care s-a dispus suspendarea judecării cererii de recurs, pronunțată de instanță la 7 februarie 2019, iar, în raport cu această dată, cererea de repunere pe rol a fost formulată după împlinirea termenului de 6 luni, prevăzut de dispozițiile art. 416 alin. (1) din C. proc. civ.

Contrar celor susținute de recurentă, rezultă, așadar, că în mod corect s-a constatat, prin decizia atacată, perimarea recursului declarat de reclamanta A. împotriva încheierii din 1 noiembrie 2018 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

Față de cele prezentate, constatând că nu este întemeiată critica recurentei, potrivit căreia cererea sa de repunere pe rol a cauzei a fost formulată în termenul legal, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de A. împotriva Deciziei nr. 6.049 din 28 noiembrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. x/2017.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 21 septembrie 2020.

GGC - ED