ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 488/2016
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 488/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Asupra cererii de revizuire de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 4 ianuarie 2016, revizuentul Consiliul Local al Orașului Sântana, prin Primar a solicitat revizuirea Deciziei civile nr. 6658 din 3 decembrie 2015 pronunțată în Dosarul nr. x/108/2015 de Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, arătând că aceasta este potrivnică Sentinței civile nr. 7 din 11 ianuarie 1999 pronunțată de Tribunalul Arad în Dosarul nr. x/1998 rămasă definitivă și irevocabilă prin Decizia civilă nr. 72R din 3 iunie 1999 a Curții de Apel Timișoara pronunțată în Dosarul nr. x/CA/1999 și Sentinței civile nr. 2599 din 26 noiembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Arad în Dosarul nr. x/108/2014 rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 4321 din 11 iunie 2015 a Curții de Apel Timișoara.
În drept, calea extraordinară de atac de retractare a fost întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8, art. 510 alin. (2) și art. 513 pct. 4 din C. proc. civ.
În soluționarea cererii de revizuire, instanța supremă a constatat că cererii de revizuire îi sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., având în vedere că decizia a cărei revizuire se cere a fost pronunțată sub imperiul acestui act normativ.
La termenul de judecată din data de 24 februarie 2016, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția necompetenței sale materiale în soluționarea cererii de revizuire.
Examinând cererea formulată de revizuentul Consiliul Local al Orașului Sântana, prin Primar în raport de excepția de necompetență materială invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară având în vedere dispozițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă "există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".
Conform art. 510 alin. (2) teza I din C. proc. civ. "În cazul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8, cererea de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța care a dat prima hotărâre."
În speță, prima hotărâre la care s-a raportat revizuentul pentru a invoca încălcarea autorității de lucru judecat este Sentința civilă nr. 7 din 11 ianuarie 1999 pronunțată de Tribunalul Arad și rămasă irecovabilă.
Față de aceste împrejurări de fapt și de drept, Înalta Curte constată că instanța competentă material să soluționeze cauza este Curtea de Apel Timișoara, aceasta fiind instanța mai mare în grad față de Tribunalul Arad.
În consecință, în baza art. 130 alin. (2) și art. 132 alin. (1) și (3) coroborate cu art. 129 alin. (2) pct. 2 rap. la art. 510 alin. (2) teza I din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția de necompetența materială invocată din oficiu și va trimite cauza având ca obiect revizuire, spre competentă soluționare, la Curtea de Apel Timișoara.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția necompetenței materiale invocate din oficiu.
Declină competența de soluționare a cererii de revizuire formulată de revizuentul Consiliul Local al Orașului Sântana, prin Primar, în contradictoriu cu intimatul Prefectul Județului Arad, în favoarea Curții de Apel Timișoara.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 februarie 2016.
Procesat de GGC - MM