ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1566/2018
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1566/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Asupra cererii de revizuire de față,
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Prin decizia civilă nr. 6167/04.10.2017 pronunțată în dosarul nr. x/2016, Curtea de Apel Timișoara a respins recursul formulat de reclamanții-recurenți Municipiul Timișoara prin Primar, Primarul Municipiului Timișoara, Consiliul Local al Municipiului Timișoara și A. împotriva sentinței civile nr. 2/05.01.2017 pronunțate de Tribunalul Timiș în dosarul nr. x/2016 în contradictoriu cu pârâții intimați Curtea de Conturi - Camera de Conturi a Județului Timiș și Curtea de Conturi a României, reținându-se, în esență, legalitatea măsurii dispuse la pct. 4 din Decizia nr. 40/2015 emisă de Curtea de Conturi Timiș, unde s-au constatat în sarcina Municipiului Timișoara nereguli cu privire la angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor bugetare pentru activități sportive, precum și efectuarea de cheltuieli pentru finanțarea unor structuri sportive de drept privat, fără scop lucrativ.
Au apreciat revizuienții că, această decizie și sentință sunt potrivnice cu decizia civilă nr. 2615/19.09.2017 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul nr. x/2016, în cuprinsul căreia s-a reținut că dispozițiile art. 69 alin. (1) și (2) din Legea nr. 69/2000, a educației fizice și sportului, stabilesc că, structurile sportive fără scop patrimonial și Comitetul Olimpic Român, în condițiile prezentei legi, pot beneficia de sume de la bugetul de stat și de la bugetele locale pentru finanțarea de programe sportive.
Intimata Curtea de Conturi a României, în nume propriu și pentru Camera de Conturi a Județului Timiș, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat admiterea excepției necompetenței materiale a Curții de Apel Timișoara și respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă.
În susținerea excepției, a arătat intimata că, potrivit dispozițiilor art. 510 alin. (2) din C. proc. civ.: "În cazul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8, cererea de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța care a dat prima hotărâre. Dacă una dintre instanțele de recurs la care se referă aceste dispoziții este Înalta Curte de Casație și Justiție, cererea de revizuire se va judeca de această instanță ".
Or, în cauză, "instanța care a dat prima hotărâre" este Curtea de Apel Alba Iulia, astfel încât competența de soluționare a cererii revine Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Iar, asupra admisibilității, a învederat că nu sunt îndeplinite art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., ceea ce atrage respingerea sa ca atare.
Prin Decizia nr. 8695 din 4 decembrie 2017 Curtea de Apel Timișoara a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei formulată de revizuenții Municipiul Timișoara prin Primar, Primarul Municipiului Timișoara, Consiliul Local al Municipiului Timișoara și A., împotriva deciziei civile nr. 6167/04.10.2017 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. x/2016 și sentința civilă nr. 2/05.01.2017 pronunțată de Tribunalul Timiș, în același dosar, în contradictoriu cu intimatele Curtea de Conturi a României, în nume propriu și pentru Camera de Conturi a Județului Timiș, în favoarea Î.C.C.J., secția contencios administrativ și fiscal.
Hotărârile invocate ca fiind potrivnice
Sentința instanței de fond în dosarul nr. x/2016
Prin sentința nr. 2 din 5 ianuarie 2017, Tribunalul Timiș, secția de contencios administrativ și fiscal a respins excepția lipsei calității procesuale active, a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de A. - și MUNICIPIUL TIMIȘOARA în contradictoriu cu pârâții CURTEA DE CONTURI-CAMERA DE CONTURI A JUDEȚULUI TIMIȘ CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI.
Decizia instanței de recurs în dosarul nr. x/2017
Prin Decizia nr. 6167 din 4 octombrie 2017, Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal a respins recursul formulat de reclamanții recurenți Municipiul Timișoara prin Primar, Primarul Municipiului Timișoara, Consiliul Local al Municipiului Timișoara, A. împotriva sentinței nr. 2 din 5.01.2017 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr. x/2017 în contradictoriu cu pârâții intimați Curtea de Conturi - Camera de Conturi a Județului Timiș, Curtea de Conturi a României.
Decizia Înaltei Curți
Examinând cererea de revizuire în raport cu hotărârile atacate, materialul probator și dispozițiile legale incidente în cauză, rezultă că este nefondată cererea de revizuire, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Argumente de fapt și de drept relevante
Analizând motivul de revizuire invocat de revizuent, Înalta Curte reține că în conformitate cu dispozițiile prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. "(1) Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: 8. există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri;".
Pentru a fi aplicabile dispozițiile mai sus arătate este necesar ca hotărârile să conțină elemente caracteristice pentru existența lucrului judecat, să fie vorba de aceeași pricină, aceleași părți, în aceeași calitate.
În cauza de față, din analiza hotărârilor invocate ca fiind potrivnice, în raport de care se analizează motivul de revizuire invocat, se constată că acestea nu conțin elementele caracteristice pentru existența lucrului judecat, întrucât sentința și decizia, ce fac obiectul analizei în cauza de față, sunt hotărâri pronunțate în aceeași cauză, dar în etape procesuale diferite, respectiv fond și recurs, astfel încât hotărârea definitivă este cea pronunțată de Curtea de Apel Timișoara.
Având în vedere situația de fapt prezentată, Înalta Curte constată că nu există hotărâri potrivnice, deoarece nu sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. invocate în susținerea cererii.
Înalta Curte reține că rațiunea reglementării revizuirii prevăzute de dispoziția arătată se găsește în necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii lucrului judecat, atunci când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți.
Având în vedere că instanța învestită cu soluționarea unei cereri de revizuire în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. procedează strict la verificarea faptului dacă ultima hotărâre a fost pronunțată cu încălcarea principiului puterii de lucru judecat, Înalta Curte constată faptul că în dosarele arătate, în care au fost pronunțate hotărârile ce sunt invocate ca fiind potrivnice, nu a fost afectat principiul autorității de lucru judecat.
Aceasta întrucât litigiul soluționat în dosarul nr. x/2016 are o singură hotărâre definitivă, cea a Curții de Apel Timișoara, care a pronunțat decizia nr. 6167 din 4 octombrie 2017.
Temeiul legal al soluției adoptate
Pentru considerentele arătate, în raport cu dispozițiile art. 509 cu referire la art. 513 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea de revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire formulată de Municipiul Timișoara prin Primar, Primarul Municipiului Timișoara, Consiliul Local al Municipiului Timișoara și A. împotriva Deciziei nr. 6167 din 4 octombrie 2017 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 aprilie 2018.