ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1342/2013

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1342/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Deliberând

asupra recursurilor de față în baza lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin sentința

penală nr. 66 din 27 aprilie 2012 pronunțată de Tribunalul Tulcea, secția

penală în Dosarul nr. 4097/88/2011, au fost condamnate inculpatele:

- 1 an și 9 luni

închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, faptă prevăzută de

art. 254 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2), a art. 74 lit. a) și art. 76

lit. d) C. pen. și a art. 320

1

C. proc. pen.;

În baza art. 71

C. pen. i-a fost aplicată inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen.

În conformitate

cu art. 81 și art. 82, cu referire la art. 71 alin. (5) C. pen. a fost suspendată

condiționat executarea pedepsei pe o durată de 3 ani și 9 luni ce constituie termen

de încercare.

Inculpatei i-a

fost atrasă atenția asupra consecințelor nerespectării condițiilor suspendării a

executării pedepsei, prevăzute de art. 83 C. pen.

S-a luat act că

inculpata I.E. a fost arestată în cauză în perioada 10 mai 1011-9 iunie 2011.

- 1 an și 9 luni

închisoare pentru complicitate la infracțiunea de luare de mită, faptă prevăzută

de art. 26, raportat la art. 254 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin (2), a

art. 74 lit. a) și art. 76 lit. d) C. pen. și a art. 320

1

C. proc.

pen.;

- 1 lună închisoare,

pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, faptă prevăzut de art. 255

alin. (1), cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 lit. e) C. pen. și a art. 320

1

C. proc. pen.;

În baza art. 33,

art. 34 C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatei, urmând ca aceasta

să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an și 9 luni închisoare.

În baza art. 71

C. pen. a fost aplicată inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. c) C. pen.

În conformitate

cu art. 81 și art. 82 ,cu referire la art. 71 alin. (5) C. pen., a fost suspendată

condiționat executarea pedepsei pe o durată de 3 ani și 9 luni ce constituie termen

de încercare.

Inculpatei i-a

fost atrasă atenția asupra consecințelor nerespectării condițiilor suspendării executării

pedepsei, prevăzute de art. 83 C. pen.

- 2 luni închisoare,

pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, faptă prevăzută de art. 255

alin. (1), cu aplicarea art. 41, alin. (2), a art. 74 lit. a) și b) și art. 76,

lit. e) C. pen. și a art. 320

1

C. proc. pen.;

În baza art. 71

C. pen. a fost aplicată inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. c) C. pen.

În conformitate

cu art. 81 și art. 82 , cu referire la art. 71 alin. (5) C. pen., a fost suspendată

condiționat executarea pedepsei pe o durată de 2 ani și 2 luni, ce constituie termen

de încercare.

Inculpatei i-a

fost atrasă atenția asupra consecințelor nerespectării condițiilor suspendării a

executării pedepsei, prevăzute de art. 83 C. pen.

- 2 luni închisoare,

pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită , faptă prevăzută de art. 255

alin. (1), cu aplicarea art. 41, alin. (2), a art. 74 lit. a) și lit. b), c) și

a art. 76, lit. e) C. pen., cu aplicarea art. 320

1

C. proc. pen.;

În baza art. 71

C. pen. i-a fost aplicată inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. c) C. pen.

În conformitate

cu art. 81 și art. 82, cu referire la art. 71 alin. (5) C. pen., a fost suspendată

condiționat executarea pedepsei pe o durată de 2 ani și 2 luni, ce constituie termen

de încercare.

Inculpatei i-a

fost atrasă atenția asupra consecințelor nerespectării condițiilor suspendării executării

pedepsei, prevăzute de art. 83 C. pen.

- 2 luni închisoare,

săvârșirea infracțiunii de dare de mită, faptă prevăzută de art. 255 alin. (1),

cu aplicarea art. 41 alin. (2), a art. 74 lit. a) și lit. b), c) și a art. 76,

lit. e) C. pen., cu aplicarea art. 320

1

C. proc. pen.;

În baza art. 71

C. pen. i-a fost aplicată inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. c) C. pen.

În conformitate

cu art. 81 și art. 82, cu referire la art. 71 alin. (5) C. pen., a fost suspendată

condiționat executarea pedepsei pe o durată de 2 ani și 2 luni, ce constituie termen

de încercare.

Inculpatei i-a

fost atrasă atenția asupra consecințelor nerespectării condițiilor suspendării executării

pedepsei, prevăzute de art. 83 C. pen.

În temeiul

art. 254 alin. (3) C. pen. s-a dispus confiscarea de la inculpata I.E. a sumelor

de 800 RON, depusă la Trezoreria Tulcea cu chitanță, 600 euro, din care 300 euro

a fost depusă la Banca B.C.R. cu ordin de încasare, 150 RON, reprezentând contravaloarea

unui crap de 10 kg și a unei perii rotative de păr sau a contravalorii acesteia

în măsura în care nu este găsită.

În baza art. 191

C. proc. pen. inculpatele I.E., F.G., A.R.., R.A.. și G.I.A.au fost obligate - fiecare

- la plata sumei de 600 RON cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

S-a dispus ca

onorariile apărătorilor desemnați din oficiu, în sumă de 400 RON pentru av. S.I.

și 300 RON pentru av. W.A.să fie virate din fondul Ministerului Justiției către

Baroul Tulcea. Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că, în

cursul lunii aprilie 2011, numita A.R.., elevă în clasa a XII-a la Liceul „B.S.",

a contactat organul de poliție informând că, în vederea promovării la disciplina

„Limba și Literatura Română", profesoara I.E. pretinde bunuri și bani. La acea

dată eleva nu a fost în măsură să arate nici dacă profesoara va primi sume de bani

și nici dacă în mod cert urmau a fi pretinse bunuri sau alte foloase, aceasta arătând

că, în situația în care se concretizează astfel de fapte, va efectua denunț, lucru

care, de altfel, nu s-a mai întâmplat.

La 9 mai 2011,

la Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea s-a prezentat denunțătoarea B.R.F. care

a arătat că este elevă în clasa a XII - a la Liceul „B.S." din Tulcea și că

profesoara de „Limba și Literatura Română", inculpata I.E., pretinde și primește

bani sau bunuri pentru a promova elevii la materia pe care o predă.

În denunțul său,

eleva a arătat că pe parcursul claselor a IX-a și a X-a nu a avut probleme la învățătură,

în schimb, în clasa a Xl-a s-a aflat în situație de corigentă la disciplina „Limba

și Literatura Română", începând cu primul semestru. La finele semestrului al

ll-lea al clasei a Xl-a, B.R.F., a arătat că situația ei școlară la disciplina „Limba

și Literatura Română" nu s-a îmbunătățit și a purtat discuții și cu alte colege

aflate în aceeași situație, fiind menționate G.A.I, A.R.., R.A.. și F.G.

Discuția, conform

denunțului, ar fi avut loc în incinta Colegiului „B.S.", în luna iunie 2010

când F.G. s-a oferit să poarte o discuție cu profesoara I.E. pe care o cunoștea

și, tot atunci, Ie-a indicat să pregătească niște bani. Ulterior, aceeași F.G. a

arătat că ar fi vorba despre un cadou și nu despre o sumă de bani, toate elevele

acceptând situația ca în schimbul promovării să ofere un cadou.

A doua zi, după

discuția menționată, F.G., s-a întâlnit cu colegele sale și a arătat că profesoara

I.E. a fost de acord să le promoveze pe elevele aflate în stare de corigentă în

schimbul a câte 200 RON sau un cadou și că aceeași profesoară le aștepta în aceeași

după - amiază la domiciliul ei.

În aceeași după-amiază,

în jurul orelor 16, elevele mai sus nominalizate s-au întâlnit în fața blocului

și au urcat în apartamentul inculpatei I.E. care Ie-a invitat pe toate într-o încăpere

după care Ie-a chestionat cu privire la motivul prezenței lor acolo. Atunci, elevele

au arătat că se găsesc într-o situație dificilă și au afirmat că doreau să-și rezolve

situația la învățătură, fiind dispuse să ofere și alți bani sau alte bunuri. La

început, profesoara a fost reticentă însă elevele au dedus că I.E. dădea de înțeles

contrariul, adică ar fi fost dispusă să primească bani, bunuri sau alte foloase

în schimbul promovării.

În discuțiile

avute, destul de des intervenea F.G., care o ruga pe profesoară să fie mai îngăduitoare,

iar în final, I.E. a arătat că îi va fi foarte greu să manifeste îngăduință pentru

că se temea de reacțiile elevilor sau ale celorlalți profesori care ar fi putut

să o bănuiască de faptul că ar fi primit anumite foloase.

Elevele au „negociat"

cu profesoara asupra sumelor de bani pe care urmau să le ofere fiecare, iar în final

profesoara I.E. a spus că le costă câte 200 RON pentru fiecare elevă.

B.R.F. a arătat

că limitarea sumei la 200 RON s-a datorat intervenției inculpatei F.G. care i-ar

fi cerut profesoarei să nu pretindă de la eleve câte 100 euro.

I.E. s-a arătat

totuși nemulțumită de suma de 200 RON de la fiecare elevă, raportat la riscurile

la care se expune, și a mai precizat că cele trei eleve vor trebui să îi cumpere

și o perie rotativă în valoare de 250 RON. în aceleași împrejurări, elevele G.A.I

și A.R.. au înmânat profesoarei câte 200 RON, iar denunțătoarea s-a scuzat cerând

un interval de timp pentru a reuși să procure banii, situație în care inculpata

I.E. a cerut ca banii să îi fie aduși într-o zi de luni. Denunțătoarea a pretins

că și-a informat mama cu privire la suma pretinsă însă, aceasta nu dispunea la acea

vreme de bani.

În week-end-ul

următor, B.R.F. Ie-a dat colegelor suma de 80 RON, reprezentând contribuția sa la

achiziționarea periei rotative.

Ulterior, în ziua

de luni, denunțătoarea a mers la orele 15

00

la domiciliul inculpatei

I.E. căreia, într-un plic, i-a remis și suma de 200 RON, respectiv o bancnotă de

100 RON și două bancnote de 50 RON, banii fiind primiți la ușa locuinței, fără ca

denunțătoarea să mai fie invitată în casă. Totodată, după primirea banilor, prin

intermediul lui F.G. profesoara I.E. a cerut să fie contactată de eleva G.A.I despre

care se știa că provine din com. C.V., jud. Tulcea și de la care a pretins 10 kg

de pește, în special șalău. Eleva a solicitat părinților săi cantitatea de pește

însă a primit de acasă 10 kg. din alte specii de pește pe care a dus-o la domiciliul

profesoarei cu ajutorul lui F.G., care se pare că avea asupra sa cheia de la apartamentul

în care locuia profesoara.

În perioada următoare,

toate elevele care au dat bani și au contribuit la achiziționarea periei rotative

au fost ascultate, însă nu li s-au comunicat notele în clasă la momentul evaluării

cunoștințelor.

Cert este că la

finalul anului de studii, toate au fost promovate la „Limba și Literatura Română".

Conform declarațiilor

date de către denunțătoare, și în anul de studii 2010-2011 s-a regăsit în aceeași

situație de corigentă, iar în perioada care mai rămăsese până la încheierea situației

școlare, respectiv numai cinci zile, nu existau șanse reale de îndreptare a situației

școlare, motive pentru care denunțătoarea și-a format convingerea că urma să i se

pretindă din nou bani ori alte foloase.

După înregistrarea

denunțului în cauză a fost începută urmărirea penală și au fost delegați să desfășoare

activități de urmărire penală alături de procuror și ofițeri de poliție judiciară

din cadrul Direcției Generale Anticorupție a Ministerului Administrației și

Internelor- Biroul Anticorupție Tulcea.

Totodată, cu titlu

provizoriu, s-a dispus interceptarea și înregistrarea convorbirilor purtate în mediul

ambiental dar și pe terminalele telefonice ale inculpatei I.E. dar și complicei

acesteia, eleva F.G.

Înregistrările

astfel efectuate au demonstrat că deja parte din elevii care se aflau în situație

de corigentă își „cumpăraseră" promovarea și că exista o adevărată „campanie"

de promovări. F.G. era în temă deja cu „prețul" promovării la disciplina „Limba

și Literatura Română", iar discuțiile despre eventualele meditații țin loc

de acoperire pentru că în cele patru-cinci zile rămase până la încheierea mediilor

era imposibil ca un elev să învețe și să parcurgă materia de studiu pentru un an

întreg de studii.

Din aceleași convorbiri

a rezultat că profesoara fusese anunțată de către complicea ei că urma să mai vină

o elevă despre a cărei situație școlară se știa că este delicată.

Odată ce a fost

obținut acceptul profesoarei nu rămânea decât ca denunțătoarea B.R.F. să fie chemată

pentru a veni să discute cu profesoara legat de modalitatea de promovare.

Astfel, F.G. o

apelează pe sus numita, telefonic, la data de 09 mai 2011 orele 19

38

,

deci imediat după ce a obținut acceptul profesoarei, din dialogul purtat rezultând

că F.G. se afla deja acasă la profesoara I.E. dar voia să creeze impresia că nu

s-ar afla acolo.

Din materialul

probator rezultă cu certitudine că faptul pretindem ca latură obiectivă a infracțiunii

de corupție este realizat, împrejurarea că promovarea la disciplina „Limba și Literatura

Română" este condiționată exclusiv de remiterea sumei de 200 de euro pentru

fiecare elev fiind certă.

În dimineața zilei

de 10 mai 2011, la orele 9

00

, la sediul Parchetului de pe Lângă Tribunalul

Tulcea s-a procedat, în prezența martorilor-asistenți, la înregistrarea seriilor

a două bancnote de 100 euro, acestea fiind consemnate într-un proces-verbal și fixate

prin fotografiere.

Bancnotele urmau

a fi date cu titlul de mită profesoarei I.E. care aștepta această sumă de bani de

la B.R.F. în aceeași seară în jurul orelor 18-18

30

. Având în vedere că

mita s-a pretins a fi adusă la locuința lui I.E., a fost solicitată și obținută

de la Tribunalul Tulcea Autorizația de percheziție domiciliară din 10 mai 2011,

dată în baza încheierii nr. 19 în Dosar 1742/88/2011 al Tribunalului Tulcea.

În dimineața aceleiași

zile de 10 mai 2011, este surprins un dialog între inculpata A.R., despre care se

cunoștea de la denunțătoare că se afla tot în situație de corigentă și inculpata

I.E. în discuțiile purtate se face referire și la o anume AX identificată ulterior

ca fiind A.R., aceeași persoană care a contactat organele de urmărire penală și

care ar fi dorit să denunțe, dar se pare că a ales o altă cale pe care probabil

a considerat-o mai facilă pentru a-și atinge scopul propus, respectiv, promovarea

la disciplina „Limba și Literatura Română".

Din discuție rezulta

că urma să aibă loc o vizită a elevelor la domiciliul profesoarei, fiind foarte

clar și scopul acestei vizite, rezultând chiar un fel de programare orară a elevelor

care urmau să aducă câte 200 de euro pentru a promova în mod injust clasa a XII-a.

Astfel, denunțătoarea B.R.F. era așteptată la orele 18-18

30

la domiciliul

profesoarei, iar mai apoi, la orele 19

00

urmau să vină și să dea mită

și A.R. împreună cu R.A. Deci, în numai jumătate de oră, inculpata ar fi încasat

600 de euro.

În seara de 10

mai 2011, B.R.F., având asupra sa cele două bancnote de 100 de euro ale căror serii

fuseseră înregistrate, s-a prezentat la locuința inculpatei I.E.

După predarea

sumei de bani și plecarea elevei, la apartamentul ocupat de inculpata I.E. s-a prezentat

echipa operativă, iar după ce membrii acesteia și-au declinat identitatea și calitatea

de organe de urmărire penală, inculpatei i-a fost prezentată autorizația de percheziție,

cerându-i totodată să declare dacă în acea zi a primit sume de bani sau alte cadouri

de la elevi.

În baza solicitărilor

efectuate de către echipa de cercetare, inculpata I.E. a arătat că într-adevăr în

acea zi a primit sume de bani de la eleve, respectiv de la A.R. și R.A., și a pus

la dispoziția organului de urmărire penală un plic alb de hârtie situat pe blatul

unei piese de mobilier din bucătărie, în care se aflau suma de 800 RON, despre care

a arătat că ar proveni de la A.R. și suma de 200 euro în bancnote de câte 20 de

euro, arătând că acestea ar proveni de la eleva R.A.

I s-a solicitat

în continuare de către procuror să precizeze dacă mai deține și o altă sumă de bani

primită în cursul aceleiași zile, motivația constând în aceea că tocmai bancnotele

înseriate la sediul parchetului nu fuseseră puse la dispoziție de către inculpată.

într-un final, aceasta, dintr-o carte aflată pe același blat al piesei de mobilier

a extras 200 de euro, aflați într-un plic de hârtie și depuși în mod aproape sugestiv

între coperțile unui manual de Limba și Literatura Română.

În continuare

s-a procedat la indisponibilizarea sumelor de bani descoperite și consemnarea seriilor

bancnotelor în conținutul procesului-verbal.

Cu privire la

proveniența acestor bani, inculpata I.E. a precizat că sumele de bani au fost primite

de la cele trei eleve, în vederea promovării la disciplina „Limba și Literatura

Română", dar a mai precizat că urma să le pregătească și pentru bacalaureat,

însă această motivație a apărut pe parcursul efectuării percheziției, la momentul

la care a sesizat că se redacta procesul-verbal.

În continuare,

inculpata a fost condusă la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulcea, fiindu-i

desemnat un apărător din oficiu cu care a putut lua legătura premergător redactării

vreunei declarații. Consecutiv contactului cu apărătorul, se constată că I.E. își

modifică total poziția, pretinzând că banii i-ar fi fost oferiți de către cele trei

eleve pentru meditații în vederea pregătirii susținerii examenului de bacalaureat.

Într-un final, a recunoscut că totuși elevele au rugat-o să le încheie media 5 pentru

a putea să se înscrie la examenul de bacalaureat.

În aceeași declarație

olografă, a menționat totuși modalitatea în care i-au fost aduși banii de către

fiecare persoană, precizând că și în cursul anilor trecuți aceste eleve s-ar fi

pregătit cu ea.

Din toate dialogurile

înregistrate, atât cele purtate de către inculpată, cât și cele purtate de eleve,

a rezultat cu certitudine că banii erau pretinși în mod primordial pentru promovarea

la disciplina pe care o preda inculpata, iar în subsidiar, dacă și-ar fi dorit,

elevele ar fi putut veni la meditații, însă inculpata a arătat în mod cert că nu

le va chema ea la pregătire.

De altfel, până

la încheierea situației școlare a elevelor aflate în stare de corigentă, mai erau

exact trei zile și este greu de crezut că aceste eleve ar fi putut să frecventeze

și meditațiile și să facă față atât situației școlare dezastruoase în care se aflau,

cât și examenului de bacalaureat care urma să aibă loc destul de curând. De altfel

chiar inculpata se exprimă la modul că nu va mai fi îngăduitoare și pretinde în

mod direct bani.

De asemenea, într-o

altă discuție purtată cu mama sa, inculpată face referire și la împrejurarea că

F.G. i-ar fi adus un crap mare "ca să o treacă" (să o promoveze).

În drept, faptele

inculpatei I.E. de a condiționa promovarea la disciplina pe care o preda la Colegiul

B.S. de primirea de bani și aite foloase materiale, pretinzând și primind în cursul

lunilor mai-iunie 2010 câte 200 RON de la elevele B.R.F., A.R., R.A. și G.I.A.,

o perie rotativă de păr și o cantitate de pește pentru a le promova în anul școlar

2009-2010, iar în cursul anului școlar 2010-2011 a pretins și primit la data de

10 mai 2011 de la elevele B.R.F., A.R.și R.A. câte 200 euro, tot în vederea promovării

la materia Limba și Literatura Română, constituie infracțiunea de luare de mită

în formă continuată, prevăzută de art. 254 alin. (1) cu aplicarea art. 41,

alin. (2) C. pen.

Faptele inculpatei

F.G. de a însoți în mod repetat pe cele trei colege ale sale și a intermedia, în

intervalul mai-iunie 2010, promovarea la Limba și literatura română în anul școlar

2009-2010, cât și în perioada 6-10 mai 2011 promovarea la aceeași materie pentru

anul școlar 2010-2011, precum și cuantumul mitei pe care urma să o primească inculpata

I.E., insistând pe lângă aceasta să „nu practice tarife exagerate" întrunește

elementele constitutive ale complicității la săvârșirea infracțiunii de luare de

mită în formă continuată, prevăzută de art. 26, raportat la art. 254 alin. (1) cu

aplic. art. 41, alin. (2) C. pen., iar fapta aceleiași inculpate de a oferi inculpatei

I.E. un pește pentru a o promova întrunește elementele constitutive ale infracțiunii

de dare de mită, prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen.

Fapta inculpatei

A.R. care, pentru promovarea anului școlar 2009-2010 la Limba și Literatura Română,

a oferit inculpatei I.E. în luna iunie 2010 suma de 200 RON și a participat la cumpărare

unei perii pentru păr, iar pentru a promova și în anul școlar 2010-2011, i-a dat

aceleiași inculpate suma de 200 euro, descoperiți la percheziția din 10 mai 2011,

constituie infracțiunea de dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 255

alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatei

A.R. de a oferi inculpatei I.E. suma de 200 RON și a participa la cumpărarea unei

perii pentru păr în luna iunie 2010 pentru a promova anul 2009-2010 la Limba și

Literatura Română, iar pentru a promova și în anul școlar 2010-2011, i-a oferit

aceleiași inculpate suma de 800 RON, descoperiți la percheziția din 10 mai 2011,

constituie infracțiunea de dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 255

alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatei

G.I.A.de a oferit inculpatei I.E. suma de 200 RON, a participa la cumpărarea unei

perii pentru păr și a procura și oferi cantitatea de 10 kg pește în perioada mai-iunie

2010, pentru a promova la Limba și literatura română în anul școlar 2009-2010 constituie

infracțiunea de dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 255 alin.

(1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Inculpatele au

invocat aplicarea dispozițiilor art. 320

1

C. proc. pen., recunoscând

în totalitate faptele pentru care au fost trimise în judecată și solicitând soluționarea

cauzei doar în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, cerere încuviințată

de prima instanță.

Împotriva sentinței

penale nr. 66 din 27 aprilie 2012 pronunțată de Tribunalul Tulcea în Dosarul

nr. 4097/88/2011 au declarat apel inculpatele I.E. și F.G.

Inculpata I.E.

a solicitat reducerea pedepsei aplicate de prima instanță, în raport de datele personale,

conduita sa sinceră, ce impunea reținerea circumstanței atenuante prev. de art.

74 alin. (1) lit. c) C. pen.

Inculpata F.G.

a criticat greșita încadrare juridică a faptei, în complicitate la infracțiunea

de luare de mită, prevăzută de art. 26, raportat la art. 254 alin. (1) cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen., susținând că această faptă întrunește elementele constitutive

ale complicității la infracțiunea de dare de mită, faptă prevăzută de art. 26, raportat

la art. 255 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., întrucât inculpata

a ajutat la darea de mită, iar nu la luarea de mită, prin facilitarea legăturii

dintre colegele sale de școală și inculpata I.E.

Al doilea motiv

de apel a vizat reducerea pedepselor aplicate, printr-o evaluare corespunzătoare

a datelor sale personale.

Prin decizia penală

nr. 150/P din 23 noiembrie 2012 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru

cauze penale cu minori și de familie, au fost admise apelurile formulate de inculpatele

I.E. și F.G, a fost desființată în parte sentința penală apelată și, în rejudecare:

În baza art. 88

C. pen. a fost dedusă din pedeapsa rezultantă de 1 an și 9 luni închisoare aplicată

inculpatei I.E. durata reținerii de 24 de ore de la 10 mai 2011, ora 20

00

la 11 mai 2011, ora 20

00

.

S-a dispus înlăturarea

aplicării pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin.

(1) lit. c) C. pen. pentru inculpata I.E.

În baza art. 254

alin. (3) C. pen. s-a dispus confiscarea de la inculpata I.E. a sumei de 250 RON,

reprezentând contravaloarea unei perii rotative de păr.

A fost redusă

pedeapsa aplicată inculpatei F.G. pentru săvârșirea complicității la infracțiunea

de dare de mită, faptă prevăzută de art. 26 raportat la art. 254 alin. (1) cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. d)

C. pen. și a art. 320

1

C. proc. pen. de la 1 an și 9 luni închisoare

la 1 an închisoare.

În baza art. 33

lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedeapsele de 1 an închisoare

aplicată pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de dare de mită, faptă

prevăzută de art. 26 raportat la art. 254 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin.

(2), art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. și a art. 320

1

C. proc. pen., cu pedeapsa de 1 lună închisoare aplicată pentru infracțiunea de

dare de mită, faptă prevăzută de art. 255 alin. (1) cu aplicarea art. 74 alin.

(1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen. și a art. 320

1

C.

proc. pen., urmând ca inculpata F.G. să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.

În baza art. 81

C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatei

F.G. pe o perioadă de 3 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82

C. pen.

În baza art. 71

C. pen. au fost interzice inculpatei F.G. drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza

a ll-a (dreptul de a fi ales) și lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 71

alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii a interzicerii

drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a (dreptul de a fi ales) și lit.

b) C. pen., pe durata suspendării condiționate a executări pedepsei principale.

Au fost menținute

celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

În baza art. 192

alin. (3) C. proc. pen. s-a dispus a rămâne în sarcina statului cheltuielile judiciare,

iar în baza art. 189 C. proc. pen. s-a dispus ca suma de 150 RON reprezentând onorarii

parțiale apărători desemnați din oficiu - avocat N.M.(75 RON) și avocat V.C.(75

RON) să fie avansată din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului Constanța.

Pentru a decide

astfel instanța de control judiciar a reținut că, referitor la individualizarea

pedepsei aplicate inculpatei I.E., instanța de fond a manifestat suficientă clemență

față de persoana inculpatei, în condițiile în care a reținut în favoarea acesteia

circumstanța atenuantă prev. de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., cu consecința

coborârii pedepsei sub minimul special de 2 ani închisoare; o reducere mai substanțială

a pedepsei, s-a reținut de instanța de apel, ar lipsi de eficiență sancțiunea penală,

care nu ar mai putea să-și atingă scopul și funcțiile prevăzute de art. 52 C.

pen., raportat la gravitatea faptei. Curtea a avut în vedere că pedeapsa trebuie

să-și realizeze funcțiile de exemplaritate și prevenție generală și specială, mai

ales că suntem în prezența unei infracțiuni de corupție, care, în actualul context,

impune reacții prompte din partea organelor judiciare pentru descurajarea unor conduite

viitoare similare.

Atitudinea sinceră

a inculpatei din fața instanței nu impune reducerea pedepsei, întrucât aceasta nu

a avut o atitudine sinceră în cursul urmăririi penale, negând săvârșirea faptelor.

Circumstanța atenuantă judiciară, potrivit art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., a

arătat curtea, ar putea fi reținută doar în considerarea atitudinii sincere constante

a unui inculpat pe parcursul întregului proces penal, iar nu și în ipoteza unei

conduite sincere parțiale, în anumite faze procesuale, întrucât în acest din urmă

caz suntem în prezența unei conduite procesuale oscilante, care nu poate releva

un grad mai redus de pericol social al infractorului.

Totodată, prin

recurgerea la procedura prev. de art. 320

1

C. proc. pen., inculpata a

beneficiat de reducerea cu o treime a limitelor speciale de pedeapsă, astfel că

nu poate invoca aceeași împrejurare pentru a beneficia și de o eventuală circumstanță

atenuantă judiciară, potrivit art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., reținându-se că

nu se poate acorda recunoașterii săvârșirii faptelor o dublă valență juridică, din

perspectiva atât a art. 320

1

C. proc. pen. cât și a art. 74 alin.

(1) lit. c) C. pen., întrucât s-ar ajunge la o dublă atenuare a pedepsei pentru

aceeași cauză.

S-a apreciat totuși

că apelul inculpatei I.E. este întemeiat din perspectiva aplicării necorespunzătoare

a dispozițiilor art. 88 C. pen., art. 64 lit. c) și art. 254 alin. (3) C. pen.

S-a reținut că

prima instanță a constatat că inculpata I.E. a fost arestată în intervalul 10

mai 2011-11 mai 2011, însă în realitate inculpata a fost doar reținută 24 de ore

de la data de 10 mai 2011, ora 20

00

la data de 11 mai 2011, ora 20

00

,

astfel că se impune aplicarea art. 88 C. pen. în referire la perioada pentru care

inculpata a fost reținută.

Curtea a mai constatat

că prima instanță a stabilit ca pedeapsă accesorie interzicerea drepturilor prev.

de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b), c) C. pen. .Cu referire la interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen., s-a observat că textul de

lege prevede interzicerea dreptului de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie

ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul

pentru săvârșirea infracțiuni.

Prima instanță

a făcut o referire generică la interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin.

(1) lit. c) C. pen., însă textul de lege face trimitere la o categorie largă de

drepturi, ce nu sunt individualizate de legiuitor, revenind instanței obligația

de a individualiza conținutul dreptului efectiv interzis cu titlu de pedeapsă accesorie

sau complementară.

În mod nelegal,

s-a reținut, prima instanță a interzis cu caracter generic exercițiul drepturilor

prev. de art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen. fără a individualiza dreptul interzis,

de aceea se impune ca instanța de apel să înlăture această neregularitate prin înlăturarea

interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen., iar individualizarea

dreptului efectiv interzis nu se poate realiza de instanța de apel, întrucât ar

însemna o înrăutățire a situației inculpatei în propria cale de atac.

Relativ la aplicarea

dispozițiilor art. 254 alin. (3) C. pen., s-a reținut că prima instanță a dispus

confiscarea de la inculpata I.E. a contravalorii unei perii rotative de păr, dar

fără a menționa valoarea acesteia. Indicarea valorii bunului este obligatorie pentru

punerea în executare a hotărârii, astfel că și această neregularitate a fost înlăturată

de instanța de apel, din declarațiile elevelor B.R.F., A.R.. și G.I.A. a rezultat

că valoarea periei a fost de 250 RON.

Referitor la inculpata

F.G., instanța a constatat că aceasta a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 320

1

C. proc. pen. privind judecata în cazul recunoașterii vinovăției, declarând că recunoaște

săvârșirea faptei și a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate

în faza de urmărire penală, iar prima instanță a încuviințat această cerere.

Prin apelarea

la această procedură simplificată inculpata și-a însușit acuzațiile penale, în sensul

că a ajutat-o pe inculpata I.E. la săvârșirea infracțiunii de luare de mită, iar

mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală susțin aceste acuzații.

Din starea de

fapt și mijloacele de probă administrate în cauză a rezultat că inculpata F.G. era

persoana care punea în legătură elevele care doreau să dea mită cu inculpata I.E.,

profesoara la disciplina limba și literatura română. Rezultă că în luna iunie 2010

inculpata F.G. a discutat cu inculpata I.E., care a fost de acord să le promoveze

pe inculpatele A.R., R.A., G.I.A., în schimbul primirii unor foloase materiale,

comunicând acest fapt celor trei eleve. A doua zi inculpata F.G. le- a condus pe

coinculpatele A.R., R.A., G.I.A.la locuința inculpatei I.E., care inițial a fost

reticentă, ceea ce a determinat intervenția inculpatei F.G., care a negociat inclusiv

sumele de bani pe care inculpata I.E. să le pretindă de la cele trei eleve, în final

stabilindu-se ca fiecare elevă să remită suma de 200 RON.

În anul 2011 situația

s-a repetat, inculpata F.G. având același rol în intermedierea relației dintre eleve

și inculpata I.E. în acest caz, pe lângă declarațiile inculpatelor, înregistrările

convorbirilor confirmă faptul că inculpata stabilea legătura dintre eleve și profesoară.

Inculpata F.G.

a intermediat legătura dintre eleve și inculpata I.E., activitate prin care a facilitat

inculpatei I.E. pretinderea și primirea de la eleve a sumelor de bani și a bunurilor.

Este adevărat că inculpata I.E. a pretins în mod direct sumele de bani de la eleve,

dar fără activitatea inculpatei I.E., de a pune în legătură elevele și profesoara,

aceasta din urmă nu ar fi putut comite infracțiunea de luarea de mită. Din înregistrările

convorbirilor telefonice dintre inculpata F.G. și martora B.R.F., dar și cu inculpata

I.E., rezultă că și în anul 2011 tot inculpata a fost cea care a intermediat legătura

cu inculpata I.E., inclusiv sumele ce trebuiau plătite de eleve, fiind neîntemeiate

susținerile apelantei că elevele au luat legătura profesoara fără intermedierea

sa.

Curtea a constatat

că activitatea inculpatei F.G. corespunde formei de participație penală a complicității

la luare de mită, ajutorul său fiind esențial pentru săvârșirea infracțiunii de

luare de mită. Prin acțiunile sale, inculpata F.G. Ie-a ajutat și pe inculpatele

A.R., R.A. și G.I.A. ca și pe martora B.R.F. să săvârșească infracțiunea de dare

de mită, însă aceasta este urmarea dublei valențe a acțiunilor sale și a specificului

activității de intermediere și punere în legătură a tuturor persoanelor implicate

în „tranzacția ilicită", dar la încadrarea juridică s-a reținut doar participația

penală la infracțiunea cea mai gravă de luare de mită.

În consecință,

în mod corect prima instanță a reținut că fapta inculpatei F.G. întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii de complicitate la luare de mită, iar nu pe cele ale

complicității la dare de mită. Această din urmă infracțiune ar fi putut fi reținută

eventual în concurs ideal cu infracțiunea de complicitate la luare de mită, dar

fiind în apelul inculpatei, o astfel de discuție este fără finalitate, în raport

cu dispozițiile art. 372 C. proc. pen.

Cu referire la

individualizarea pedepselor aplicate inculpatei F.G., Curtea a apreciat că fapta

acesteia prezintă un grad mai redus de pericol social decât fapta inculpatei I.E.,

având în vedere forma de participație penală, lipsa unei calități speciale, lipsa

oricăror foloase care ar fi urmat să-i revină prin săvârșirea faptei, vârsta tânără,

conduita sinceră pe întreg parcursul procesului penal, aspecte care au determinat

Curtea să aprecieze că se impune reducerea pedepsei pentru infracțiunea de complicitate

la luare de mită în formă continuată, la un cuantum de 1 an, în condițiile art.

81 C. pen., pedepsă ce corespunde pe deplin gradului de implicare a inculpatei în

săvârșirea faptei, pericolului social al faptei, persoanei și conduitei procesuale

a inculpatei.

Ca și în cazul

inculpatei I.E., prima instanță a stabilit pentru inculpata F.G., cu titlu de pedeapsă

accesorie, interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a,

lit. b), c), C. pen., făcând o referire generică la interzicerea drepturilor prev.

de art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen., neregularitate ce a fost înlăturată prin înlăturarea

interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen. împotriva acestei

decizii, în termen legal, au declarat recurs inculpatele I.E. și F.G.

Inculpata I.E.,

prin apărător, invocând cazul de casare prevăzut de art. 385

9

alin.

(1) pct. 14 C. proc. pen., a solicitat casarea ambelor hotărâri și cu reținerea

și a circumstanței atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., și

în consecință o reindividualizare a pedepsei în sensul reducerii mai accentuate

a acesteia. inculpata F.G. prin apărător, a solicitat:

- schimbarea încadrării

juridice, din complicitate la infracțiunea de luare de mită, faptă prevăzută de

art. 26, raportat la art. 254 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

în complicitate la infracțiunea de dare de mită, faptă prevăzută de art. 26, raportat

la art. 255 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- o reindividualizare

a pedepsei rezultante în sensul reducerii acesteia, prin acordarea unei efeiciente

sporite circumstanțelor atenuante deja reținute.

Examinând decizia

recurată în raport cu motivele de casare invocate de recurentele inculpate, dar

și din oficiu conform prevederilor art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen.,

Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursurile declarate de inculpatele

I.E. și F.G. sunt nefondate, pentru următoarele considerente.

Potrivit art.

385

9

alin. (1) pct. 17 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării

când faptei săvârșite i s-a dat o greșită încadrare juridică.

Înalta Curte constată

că inculpata F.G. a fost trimisă în judecată pentru complicitate la infracțiunea

de luare de mită, în formă continuată , prevăzută de art. 26, raportat la art. 254

alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și pentru infracțiunea de dare

de mită, prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen., reținându-se că Ie-a însoțit în

mod repetat pe colegele sale A.R., R.A. și G.I.A. la întâlnirile cu inculpata I.E.

și a intermediat în intervalul mai-iunie 2010, promovarea acestora la disciplina

Limba și Literatura Română în anii școlari 2009-2010 și 2010-2011, precum și cuantumul

mitei pe care urma să o primească inculpata I.E., insistând pe lângă aceasta să

„nu practice tarife exagerate"; s-a mai reținut că inculpata F.G. a oferit

în luna mai 2011 inculpatei I.E. un pește pentru a o promova la aceeași disciplină.

Cererea de schimbare

a încadrării juridice, din complicitate la infracțiunea de luare de mită, faptă

prevăzută de art. 26, raportat la art. 254 alin. (1), cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen., în complicitate la infracțiunea de dare de mită, faptă prevăzută

de art. 26, raportat la art. 255 alin. (1) ,cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen., formulată de inculpata F.G. și în apel și respinsă cu justificat temei, nu

poate fi primită.

Conform art. 254

alin. (1) C. pen, constituie infracțiunea de luarea de mită „fapta funcționarului

care, direct sau indirect, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i

se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, în scopul

de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la

îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri".

Potrivit art.

26 C. pen. „complice este persoana care, cu intenție, înlesnește sau ajută în orice

mod la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală. Este de asemenea complice

persoana care promite, înainte sau în timpul săvârșirii faptei, că va tăinui bunurile

provenite din aceasta sau că va favoriza pe făptuitor, chiar dacă după săvârșirea

faptei promisiunea nu este îndeplinită".

Pentru a se reține

forma de participație penală a complicității este necesar să constate săvârșirea

de către autor a unei fapte prevăzute de legea penală, să se săvârșească de către

complice acte de ajutor sau de sprijinire a comiterii faptei, care să aibă un caracter

efectiv. Nu este necesar să se săvârșească acte care să se circumscrie elementului

material al infracțiunii, deoarece astfel de acțiuni sunt specifice autorului.

Inculpata F.G.

a intermediat legătura dintre eleve și inculpata I.E., activitate prin care a facilitat

inculpatei I.E. pretinderea și primirea de la eleve a sumelor de bani și a bunurilor.

Este adevărat că inculpata I.E. a pretins în mod direct sumele de bani de la eleve,

dar fără activitatea inculpatei F.G., de a pune în legătură elevele și profesoara,

aceasta din urmă nu ar fi putut comite infracțiunea de luarea de mită. Din înregistrările

convorbirilor telefonice dintre inculpata F.G. și martora B.R.F., dar și cu inculpata

I.E., rezultă că în anul 2011 tot F.G. a intermediat legătura cu inculpata I.E.,

inclusiv sumele ce trebuia plătite de eleve, fiind neîntemeiate susținerile acesteia

că elevele au luat legătura profesoara fără intermedierea sa.

Înalta Curte constata

că activitatea inculpatei F.G. corespunde formei de participație penală a complicității

la luare de mită, ajutorul său fiind esențial pentru săvârșirea infracțiunii de

luare de mită. Prin acțiunile sale inculpata F.G. le-a ajutat și pe inculpatele

A.R., R.A., G.I.A., ca și pe martora B.R.F., să săvârșească infracțiunea de dare

de mită, însă aceasta este urmarea dublei valențe a acțiunilor sale și a specificului

activității de intermediere și punere în legătură a tuturor persoanelor implicate

în „tranzacția ilicită", dar la încadrarea juridică s-a reținut doar participația

penală la infracțiunea cea mai gravă de luare de mită.

În consecință,

în mod corect prin hotărârea primei instanțe, confirmată de instanța de apel, s-a

reținut că fapta inculpatei F.G. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii

de complicitate la luare de mită, iar nu infracțiunea de complicitate la dare de

mită.

Totodată, se constată

că în fața instanței de fond inculpata F.G. a solicitat aplicarea dispozițiilor

art. 320

1

C. proc. pen. privind judecata în cazul recunoașterii vinovăției,

declarând că recunoaște săvârșirea faptei și solicită ca judecata să se facă în

baza probelor administrate în faza de urmărire penală, iar prima instanță a încuviințat

această cerere.

Prin apelarea

la această procedură simplificată inculpata și-a însușit acuzațiile penale, în sensul

că a ajutat-o pe inculpata I.E. la săvârșirea infracțiunii de luare de mită, iar

mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală susțin aceste acuzații;

întradevăr din mijloacele de probă administrate în cauză rezultă că inculpata F.G.

a fost persoana care le punea în legătură pe elevele care doreau să dea mită cu

inculpata I.E., profesoara la disciplina Limba și Literatura Română.

Potrivit art.

385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării,

când s-au aplicat pedepse greșit individualizate în raport cu prevederile art. 72

C. pen. sau în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Înalta Curte de

Casație și Justiție a constatat că, în mod corect, s-a analizat întreg materialul

probator și că pedeapsele astfel cum au fost individualizate, răspund, atât principiului

proporționalității, cât și scopului prevăzut în art. 52 C. pen., avându-se în vedere

infracțiunile săvârșite de cele două inculpate - complicitate la luare de mită în

formă continuată, prevăzută de art. 26, raportat la art. 254 alin. (1), cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen., și infracțiunea de dare de mită prev. de art. 255

alin. (1) C. pen. - F.G., și, respectiv, infracțiunea de luare de mită, prevăzută

de art. 254 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. inculpata I.E. De

asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că inculpatelor le-au fost

reținute dispozițiile art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. și, prin acodarea

circumstenței atenuate judiciare prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen.,

le-au fost aplicate pedepse în cuantum de 1 an și 9 luni închisore - inculpata I.E.,

respectiv 1 an închisoare - inculpata F.G., în ambele cazuri cu suspendarea executării

pedepsei în condițiile art. 81 C. pen., aceastea fiind justificate în conformitate

cu criteriile stabilite în art. 72 C. pen., relativ la gradul de pericol social

al faptelor săvârșite, împrejurările în care aceastea au fost comise,durata întimp

a activității infracționale, cuantumul sumelor și valoarea bunurilor primite, datele

favorabile inculpatelor vârsta, pregătirea, lipsa antecedentelor penale.

Poziția de recunoaștere

a faptelor, valorificată de inculpate prin prisma dispozițiilor art. 320

1

C. proc. pen., în raport cu dispozițiile art. 72 C. pen., nu justifică reținerea

și a circumstanței atenuante prevăzute în art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. (solicitată

de inculpata I.E.) și nici reducerea pedepselor , astfel cum a fost solicitată de

către apărare în ambele cazuri.

Chiar dacă inculpatele

au recunoscut faptele și și-au exprimat regretul, solicitând aplicarea dispozițiilor

art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., pedeapsele aplicate de 1 an și 9 luni

închisoare - inculpata I.E., respectiv 1 an închisoare - inculpata F.G., astfel

cum au fost stabilite reflectă o individualizare temeinică, conform dispozițiilor

art. 72 C. pen., încât nu se impune reducerea acestora.

În condițiile

aplicării dispozițiilor art. 320

1

C. proc. pen., reținerea dispozițiilor

art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. solicitată de inculpata I.E. nu mai poate fi valorificată

ca reprezentând o circumstanță atenuate judiciară, deoarece ar însemna ca aceleiași

situații de drept să i se acorde o dublă valență juridică.

Dispozițiile

art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. pot coexista cu dispozițiile art. 320

1

C. proc. pen. numai atunci când art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. reflectă o altă

atitudine favorabilă inculpatului, după săvârșirea infracțiunii, alta decât comportamentul

sincer.

O reindividualizare

a pedepselor, astfel cum se solicită de inculpate nu se justifică, scopul pedepsei,

astfel cum este prevăzut de art. 52 C. pen., putând fi realizat prin cuantumul,

pedepselor stabilite, care este necesar și suficient și totodată, reprezintă un

avertisment pentru formarea unei atutudini corecte față de ordinea de drept și față

de regulile de conviețuire socială.

Față de considerentele

ce precedă, avându-se în vedere și faptul că, verificându-se decizia atacată în

raport cu prevederile art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., nu se identifică

existența altor motive, care, analizate din oficiu, să ducă la casare, urmează ca

recursurile declarate în cauză să fi respinse, ca nefondate, în temeiul art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

În baza art. 192

alin. (2) C. proc. pen., recurentele inculpate vor fi obligate la plata cheltuielilor

judiciare către stat astfel:

- inculpata I.E.

la plata sumei de 375 RON, din care suma de 75 RON reprezentând onorariul parțial

pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

- inculpata F.G.

la plata sumei de 600 RON, din care suma de 300 RON, reprezentând onorariul pentru

apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate,

recursurile declarate de inculpatele I.E. și F.G. împotriva deciziei penale nr.

150/P din 23 noiembrie 2012 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru

cauze penale cu minori și de familie.

Obligă recurenta

inculpată I.E. la plata sumei de 375 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat, din care suma de 75 RON reprezentând onorariul parțial pentru apărătorul desemnat

din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Obligă recurenta inculpată F.G. la

plata sumei de 600 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma

de 300 RON, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

17 aprilie 2013.