ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1342/2013
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1342/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Deliberând asupra recursurilor de față în baza lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin sentința penală nr. 66 din 27 aprilie 2012 pronunțată de Tribunalul Tulcea, secția penală în Dosarul nr. 4097/88/2011, au fost condamnate inculpatele:
I.E. la: - 1 an și 9 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, faptă prevăzută de art. 254 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2), a art. 74 lit. a) și art. 76 lit. d) C. pen. și a art. 320 1 C. proc. pen.; În baza art. 71 C. pen. i-a fost aplicată inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. În conformitate cu art. 81 și art. 82, cu referire la art. 71 alin. (5) C. pen. a fost suspendată condiționat executarea pedepsei pe o durată de 3 ani și 9 luni ce constituie termen de încercare. Inculpatei i-a fost atrasă atenția asupra consecințelor nerespectării condițiilor suspendării a executării pedepsei, prevăzute de art. 83 C. pen. S-a luat act că inculpata I.E. a fost arestată în cauză în perioada 10 mai 1011-9 iunie 2011.
F.G. la: - 1 an și 9 luni închisoare pentru complicitate la infracțiunea de luare de mită, faptă prevăzută de art. 26, raportat la art. 254 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin (2), a art. 74 lit. a) și art. 76 lit. d) C. pen. și a art. 320 1 C. proc. pen.; - 1 lună închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, faptă prevăzut de art. 255 alin. (1), cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 lit. e) C. pen. și a art. 320 1 C. proc. pen.; În baza art. 33, art. 34 C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatei, urmând ca aceasta să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an și 9 luni închisoare. În baza art. 71 C. pen. a fost aplicată inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. c) C. pen. În conformitate cu art. 81 și art. 82 ,cu referire la art. 71 alin. (5) C. pen., a fost suspendată condiționat executarea pedepsei pe o durată de 3 ani și 9 luni ce constituie termen de încercare. Inculpatei i-a fost atrasă atenția asupra consecințelor nerespectării condițiilor suspendării executării pedepsei, prevăzute de art. 83 C. pen.
R.A. la: - 2 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, faptă prevăzută de art. 255 alin. (1), cu aplicarea art. 41, alin. (2), a art. 74 lit. a) și b) și art. 76, lit. e) C. pen. și a art. 320 1 C. proc. pen.; În baza art. 71 C. pen. a fost aplicată inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. c) C. pen. În conformitate cu art. 81 și art. 82 , cu referire la art. 71 alin. (5) C. pen., a fost suspendată condiționat executarea pedepsei pe o durată de 2 ani și 2 luni, ce constituie termen de încercare. Inculpatei i-a fost atrasă atenția asupra consecințelor nerespectării condițiilor suspendării a executării pedepsei, prevăzute de art. 83 C. pen.
A.R.. la: - 2 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită , faptă prevăzută de art. 255 alin. (1), cu aplicarea art. 41, alin. (2), a art. 74 lit. a) și lit. b), c) și a art. 76, lit. e) C. pen., cu aplicarea art. 320 1 C. proc. pen.; În baza art. 71 C. pen. i-a fost aplicată inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. c) C. pen. În conformitate cu art. 81 și art. 82, cu referire la art. 71 alin. (5) C. pen., a fost suspendată condiționat executarea pedepsei pe o durată de 2 ani și 2 luni, ce constituie termen de încercare. Inculpatei i-a fost atrasă atenția asupra consecințelor nerespectării condițiilor suspendării executării pedepsei, prevăzute de art. 83 C. pen.
G.I.A. la: - 2 luni închisoare, săvârșirea infracțiunii de dare de mită, faptă prevăzută de art. 255 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2), a art. 74 lit. a) și lit. b), c) și a art. 76, lit. e) C. pen., cu aplicarea art. 320 1 C. proc. pen.; În baza art. 71 C. pen. i-a fost aplicată inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. c) C. pen. În conformitate cu art. 81 și art. 82, cu referire la art. 71 alin. (5) C. pen., a fost suspendată condiționat executarea pedepsei pe o durată de 2 ani și 2 luni, ce constituie termen de încercare. Inculpatei i-a fost atrasă atenția asupra consecințelor nerespectării condițiilor suspendării executării pedepsei, prevăzute de art. 83 C. pen. În temeiul art. 254 alin. (3) C. pen. s-a dispus confiscarea de la inculpata I.E. a sumelor de 800 RON, depusă la Trezoreria Tulcea cu chitanță, 600 euro, din care 300 euro a fost depusă la Banca B.C.R. cu ordin de încasare, 150 RON, reprezentând contravaloarea unui crap de 10 kg și a unei perii rotative de păr sau a contravalorii acesteia în măsura în care nu este găsită. În baza art. 191 C. proc. pen. inculpatele I.E., F.G., A.R.., R.A.. și G.I.A.au fost obligate - fiecare - la plata sumei de 600 RON cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. S-a dispus ca onorariile apărătorilor desemnați din oficiu, în sumă de 400 RON pentru av. S.I. și 300 RON pentru av. W.A.să fie virate din fondul Ministerului Justiției către Baroul Tulcea. Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că, în cursul lunii aprilie 2011, numita A.R.., elevă în clasa a XII-a la Liceul „B.S.", a contactat organul de poliție informând că, în vederea promovării la disciplina „Limba și Literatura Română", profesoara I.E. pretinde bunuri și bani. La acea dată eleva nu a fost în măsură să arate nici dacă profesoara va primi sume de bani și nici dacă în mod cert urmau a fi pretinse bunuri sau alte foloase, aceasta arătând că, în situația în care se concretizează astfel de fapte, va efectua denunț, lucru care, de altfel, nu s-a mai întâmplat. La 9 mai 2011, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea s-a prezentat denunțătoarea B.R.F. care a arătat că este elevă în clasa a XII - a la Liceul „B.S." din Tulcea și că profesoara de „Limba și Literatura Română", inculpata I.E., pretinde și primește bani sau bunuri pentru a promova elevii la materia pe care o predă. În denunțul său, eleva a arătat că pe parcursul claselor a IX-a și a X-a nu a avut probleme la învățătură, în schimb, în clasa a Xl-a s-a aflat în situație de corigentă la disciplina „Limba și Literatura Română", începând cu primul semestru. La finele semestrului al ll-lea al clasei a Xl-a, B.R.F., a arătat că situația ei școlară la disciplina „Limba și Literatura Română" nu s-a îmbunătățit și a purtat discuții și cu alte colege aflate în aceeași situație, fiind menționate G.A.I, A.R.., R.A.. și F.G. Discuția, conform denunțului, ar fi avut loc în incinta Colegiului „B.S.", în luna iunie 2010 când F.G. s-a oferit să poarte o discuție cu profesoara I.E. pe care o cunoștea și, tot atunci, Ie-a indicat să pregătească niște bani. Ulterior, aceeași F.G. a arătat că ar fi vorba despre un cadou și nu despre o sumă de bani, toate elevele acceptând situația ca în schimbul promovării să ofere un cadou. A doua zi, după discuția menționată, F.G., s-a întâlnit cu colegele sale și a arătat că profesoara I.E. a fost de acord să le promoveze pe elevele aflate în stare de corigentă în schimbul a câte 200 RON sau un cadou și că aceeași profesoară le aștepta în aceeași după - amiază la domiciliul ei. În aceeași după-amiază, în jurul orelor 16, elevele mai sus nominalizate s-au întâlnit în fața blocului și au urcat în apartamentul inculpatei I.E. care Ie-a invitat pe toate într-o încăpere după care Ie-a chestionat cu privire la motivul prezenței lor acolo. Atunci, elevele au arătat că se găsesc într-o situație dificilă și au afirmat că doreau să-și rezolve situația la învățătură, fiind dispuse să ofere și alți bani sau alte bunuri. La început, profesoara a fost reticentă însă elevele au dedus că I.E. dădea de înțeles contrariul, adică ar fi fost dispusă să primească bani, bunuri sau alte foloase în schimbul promovării. În discuțiile avute, destul de des intervenea F.G., care o ruga pe profesoară să fie mai îngăduitoare, iar în final, I.E. a arătat că îi va fi foarte greu să manifeste îngăduință pentru că se temea de reacțiile elevilor sau ale celorlalți profesori care ar fi putut să o bănuiască de faptul că ar fi primit anumite foloase. Elevele au „negociat" cu profesoara asupra sumelor de bani pe care urmau să le ofere fiecare, iar în final profesoara I.E. a spus că le costă câte 200 RON pentru fiecare elevă. B.R.F. a arătat că limitarea sumei la 200 RON s-a datorat intervenției inculpatei F.G. care i-ar fi cerut profesoarei să nu pretindă de la eleve câte 100 euro. I.E. s-a arătat totuși nemulțumită de suma de 200 RON de la fiecare elevă, raportat la riscurile la care se expune, și a mai precizat că cele trei eleve vor trebui să îi cumpere și o perie rotativă în valoare de 250 RON. în aceleași împrejurări, elevele G.A.I și A.R.. au înmânat profesoarei câte 200 RON, iar denunțătoarea s-a scuzat cerând un interval de timp pentru a reuși să procure banii, situație în care inculpata I.E. a cerut ca banii să îi fie aduși într-o zi de luni. Denunțătoarea a pretins că și-a informat mama cu privire la suma pretinsă însă, aceasta nu dispunea la acea vreme de bani. În week-end-ul următor, B.R.F. Ie-a dat colegelor suma de 80 RON, reprezentând contribuția sa la achiziționarea periei rotative. Ulterior, în ziua de luni, denunțătoarea a mers la orele 15 00 la domiciliul inculpatei I.E. căreia, într-un plic, i-a remis și suma de 200 RON, respectiv o bancnotă de 100 RON și două bancnote de 50 RON, banii fiind primiți la ușa locuinței, fără ca denunțătoarea să mai fie invitată în casă. Totodată, după primirea banilor, prin intermediul lui F.G. profesoara I.E. a cerut să fie contactată de eleva G.A.I despre care se știa că provine din com. C.V., jud. Tulcea și de la care a pretins 10 kg de pește, în special șalău. Eleva a solicitat părinților săi cantitatea de pește însă a primit de acasă 10 kg. din alte specii de pește pe care a dus-o la domiciliul profesoarei cu ajutorul lui F.G., care se pare că avea asupra sa cheia de la apartamentul în care locuia profesoara. În perioada următoare, toate elevele care au dat bani și au contribuit la achiziționarea periei rotative au fost ascultate, însă nu li s-au comunicat notele în clasă la momentul evaluării cunoștințelor. Cert este că la finalul anului de studii, toate au fost promovate la „Limba și Literatura Română". Conform declarațiilor date de către denunțătoare, și în anul de studii 2010-2011 s-a regăsit în aceeași situație de corigentă, iar în perioada care mai rămăsese până la încheierea situației școlare, respectiv numai cinci zile, nu existau șanse reale de îndreptare a situației școlare, motive pentru care denunțătoarea și-a format convingerea că urma să i se pretindă din nou bani ori alte foloase. După înregistrarea denunțului în cauză a fost începută urmărirea penală și au fost delegați să desfășoare activități de urmărire penală alături de procuror și ofițeri de poliție judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție a Ministerului Administrației și Internelor- Biroul Anticorupție Tulcea. Totodată, cu titlu provizoriu, s-a dispus interceptarea și înregistrarea convorbirilor purtate în mediul ambiental dar și pe terminalele telefonice ale inculpatei I.E. dar și complicei acesteia, eleva F.G. Înregistrările astfel efectuate au demonstrat că deja parte din elevii care se aflau în situație de corigentă își „cumpăraseră" promovarea și că exista o adevărată „campanie" de promovări. F.G. era în temă deja cu „prețul" promovării la disciplina „Limba și Literatura Română", iar discuțiile despre eventualele meditații țin loc de acoperire pentru că în cele patru-cinci zile rămase până la încheierea mediilor era imposibil ca un elev să învețe și să parcurgă materia de studiu pentru un an întreg de studii. Din aceleași convorbiri a rezultat că profesoara fusese anunțată de către complicea ei că urma să mai vină o elevă despre a cărei situație școlară se știa că este delicată. Odată ce a fost obținut acceptul profesoarei nu rămânea decât ca denunțătoarea B.R.F. să fie chemată pentru a veni să discute cu profesoara legat de modalitatea de promovare. Astfel, F.G. o apelează pe sus numita, telefonic, la data de 09 mai 2011 orele 19 38 , deci imediat după ce a obținut acceptul profesoarei, din dialogul purtat rezultând că F.G. se afla deja acasă la profesoara I.E. dar voia să creeze impresia că nu s-ar afla acolo. Din materialul probator rezultă cu certitudine că faptul pretindem ca latură obiectivă a infracțiunii de corupție este realizat, împrejurarea că promovarea la disciplina „Limba și Literatura Română" este condiționată exclusiv de remiterea sumei de 200 de euro pentru fiecare elev fiind certă. În dimineața zilei de 10 mai 2011, la orele 9 00 , la sediul Parchetului de pe Lângă Tribunalul Tulcea s-a procedat, în prezența martorilor-asistenți, la înregistrarea seriilor a două bancnote de 100 euro, acestea fiind consemnate într-un proces-verbal și fixate prin fotografiere. Bancnotele urmau a fi date cu titlul de mită profesoarei I.E. care aștepta această sumă de bani de la B.R.F. în aceeași seară în jurul orelor 18-18 30 . Având în vedere că mita s-a pretins a fi adusă la locuința lui I.E., a fost solicitată și obținută de la Tribunalul Tulcea Autorizația de percheziție domiciliară din 10 mai 2011, dată în baza încheierii nr. 19 în Dosar 1742/88/2011 al Tribunalului Tulcea. În dimineața aceleiași zile de 10 mai 2011, este surprins un dialog între inculpata A.R., despre care se cunoștea de la denunțătoare că se afla tot în situație de corigentă și inculpata I.E. în discuțiile purtate se face referire și la o anume AX identificată ulterior ca fiind A.R., aceeași persoană care a contactat organele de urmărire penală și care ar fi dorit să denunțe, dar se pare că a ales o altă cale pe care probabil a considerat-o mai facilă pentru a-și atinge scopul propus, respectiv, promovarea la disciplina „Limba și Literatura Română". Din discuție rezulta că urma să aibă loc o vizită a elevelor la domiciliul profesoarei, fiind foarte clar și scopul acestei vizite, rezultând chiar un fel de programare orară a elevelor care urmau să aducă câte 200 de euro pentru a promova în mod injust clasa a XII-a. Astfel, denunțătoarea B.R.F. era așteptată la orele 18-18 30 la domiciliul profesoarei, iar mai apoi, la orele 19 00 urmau să vină și să dea mită și A.R. împreună cu R.A. Deci, în numai jumătate de oră, inculpata ar fi încasat 600 de euro. În seara de 10 mai 2011, B.R.F., având asupra sa cele două bancnote de 100 de euro ale căror serii fuseseră înregistrate, s-a prezentat la locuința inculpatei I.E. După predarea sumei de bani și plecarea elevei, la apartamentul ocupat de inculpata I.E. s-a prezentat echipa operativă, iar după ce membrii acesteia și-au declinat identitatea și calitatea de organe de urmărire penală, inculpatei i-a fost prezentată autorizația de percheziție, cerându-i totodată să declare dacă în acea zi a primit sume de bani sau alte cadouri de la elevi. În baza solicitărilor efectuate de către echipa de cercetare, inculpata I.E. a arătat că într-adevăr în acea zi a primit sume de bani de la eleve, respectiv de la A.R. și R.A., și a pus la dispoziția organului de urmărire penală un plic alb de hârtie situat pe blatul unei piese de mobilier din bucătărie, în care se aflau suma de 800 RON, despre care a arătat că ar proveni de la A.R. și suma de 200 euro în bancnote de câte 20 de euro, arătând că acestea ar proveni de la eleva R.A. I s-a solicitat în continuare de către procuror să precizeze dacă mai deține și o altă sumă de bani primită în cursul aceleiași zile, motivația constând în aceea că tocmai bancnotele înseriate la sediul parchetului nu fuseseră puse la dispoziție de către inculpată. într-un final, aceasta, dintr-o carte aflată pe același blat al piesei de mobilier a extras 200 de euro, aflați într-un plic de hârtie și depuși în mod aproape sugestiv între coperțile unui manual de Limba și Literatura Română. În continuare s-a procedat la indisponibilizarea sumelor de bani descoperite și consemnarea seriilor bancnotelor în conținutul procesului-verbal. Cu privire la proveniența acestor bani, inculpata I.E. a precizat că sumele de bani au fost primite de la cele trei eleve, în vederea promovării la disciplina „Limba și Literatura Română", dar a mai precizat că urma să le pregătească și pentru bacalaureat, însă această motivație a apărut pe parcursul efectuării percheziției, la momentul la care a sesizat că se redacta procesul-verbal. În continuare, inculpata a fost condusă la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulcea, fiindu-i desemnat un apărător din oficiu cu care a putut lua legătura premergător redactării vreunei declarații. Consecutiv contactului cu apărătorul, se constată că I.E. își modifică total poziția, pretinzând că banii i-ar fi fost oferiți de către cele trei eleve pentru meditații în vederea pregătirii susținerii examenului de bacalaureat. Într-un final, a recunoscut că totuși elevele au rugat-o să le încheie media 5 pentru a putea să se înscrie la examenul de bacalaureat. În aceeași declarație olografă, a menționat totuși modalitatea în care i-au fost aduși banii de către fiecare persoană, precizând că și în cursul anilor trecuți aceste eleve s-ar fi pregătit cu ea. Din toate dialogurile înregistrate, atât cele purtate de către inculpată, cât și cele purtate de eleve, a rezultat cu certitudine că banii erau pretinși în mod primordial pentru promovarea la disciplina pe care o preda inculpata, iar în subsidiar, dacă și-ar fi dorit, elevele ar fi putut veni la meditații, însă inculpata a arătat în mod cert că nu le va chema ea la pregătire. De altfel, până la încheierea situației școlare a elevelor aflate în stare de corigentă, mai erau exact trei zile și este greu de crezut că aceste eleve ar fi putut să frecventeze și meditațiile și să facă față atât situației școlare dezastruoase în care se aflau, cât și examenului de bacalaureat care urma să aibă loc destul de curând. De altfel chiar inculpata se exprimă la modul că nu va mai fi îngăduitoare și pretinde în mod direct bani. De asemenea, într-o altă discuție purtată cu mama sa, inculpată face referire și la împrejurarea că F.G. i-ar fi adus un crap mare "ca să o treacă" (să o promoveze). În drept, faptele inculpatei I.E. de a condiționa promovarea la disciplina pe care o preda la Colegiul B.S. de primirea de bani și aite foloase materiale, pretinzând și primind în cursul lunilor mai-iunie 2010 câte 200 RON de la elevele B.R.F., A.R., R.A. și G.I.A., o perie rotativă de păr și o cantitate de pește pentru a le promova în anul școlar 2009-2010, iar în cursul anului școlar 2010-2011 a pretins și primit la data de 10 mai 2011 de la elevele B.R.F., A.R.și R.A. câte 200 euro, tot în vederea promovării la materia Limba și Literatura Română, constituie infracțiunea de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 254 alin. (1) cu aplicarea art. 41, alin. (2) C. pen. Faptele inculpatei F.G. de a însoți în mod repetat pe cele trei colege ale sale și a intermedia, în intervalul mai-iunie 2010, promovarea la Limba și literatura română în anul școlar 2009-2010, cât și în perioada 6-10 mai 2011 promovarea la aceeași materie pentru anul școlar 2010-2011, precum și cuantumul mitei pe care urma să o primească inculpata I.E., insistând pe lângă aceasta să „nu practice tarife exagerate" întrunește elementele constitutive ale complicității la săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 26, raportat la art. 254 alin. (1) cu aplic. art. 41, alin. (2) C. pen., iar fapta aceleiași inculpate de a oferi inculpatei I.E. un pește pentru a o promova întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită, prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen. Fapta inculpatei A.R. care, pentru promovarea anului școlar 2009-2010 la Limba și Literatura Română, a oferit inculpatei I.E. în luna iunie 2010 suma de 200 RON și a participat la cumpărare unei perii pentru păr, iar pentru a promova și în anul școlar 2010-2011, i-a dat aceleiași inculpate suma de 200 euro, descoperiți la percheziția din 10 mai 2011, constituie infracțiunea de dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 255 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Fapta inculpatei A.R. de a oferi inculpatei I.E. suma de 200 RON și a participa la cumpărarea unei perii pentru păr în luna iunie 2010 pentru a promova anul 2009-2010 la Limba și Literatura Română, iar pentru a promova și în anul școlar 2010-2011, i-a oferit aceleiași inculpate suma de 800 RON, descoperiți la percheziția din 10 mai 2011, constituie infracțiunea de dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 255 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Fapta inculpatei G.I.A.de a oferit inculpatei I.E. suma de 200 RON, a participa la cumpărarea unei perii pentru păr și a procura și oferi cantitatea de 10 kg pește în perioada mai-iunie 2010, pentru a promova la Limba și literatura română în anul școlar 2009-2010 constituie infracțiunea de dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 255 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Inculpatele au invocat aplicarea dispozițiilor art. 320 1 C. proc. pen., recunoscând în totalitate faptele pentru care au fost trimise în judecată și solicitând soluționarea cauzei doar în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, cerere încuviințată de prima instanță. Împotriva sentinței penale nr. 66 din 27 aprilie 2012 pronunțată de Tribunalul Tulcea în Dosarul nr. 4097/88/2011 au declarat apel inculpatele I.E. și F.G. Inculpata I.E. a solicitat reducerea pedepsei aplicate de prima instanță, în raport de datele personale, conduita sa sinceră, ce impunea reținerea circumstanței atenuante prev. de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. Inculpata F.G. a criticat greșita încadrare juridică a faptei, în complicitate la infracțiunea de luare de mită, prevăzută de art. 26, raportat la art. 254 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., susținând că această faptă întrunește elementele constitutive ale complicității la infracțiunea de dare de mită, faptă prevăzută de art. 26, raportat la art. 255 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., întrucât inculpata a ajutat la darea de mită, iar nu la luarea de mită, prin facilitarea legăturii dintre colegele sale de școală și inculpata I.E. Al doilea motiv de apel a vizat reducerea pedepselor aplicate, printr-o evaluare corespunzătoare a datelor sale personale. Prin decizia penală nr. 150/P din 23 noiembrie 2012 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, au fost admise apelurile formulate de inculpatele I.E. și F.G, a fost desființată în parte sentința penală apelată și, în rejudecare: În baza art. 88 C. pen. a fost dedusă din pedeapsa rezultantă de 1 an și 9 luni închisoare aplicată inculpatei I.E. durata reținerii de 24 de ore de la 10 mai 2011, ora 20 00 la 11 mai 2011, ora 20 00 . S-a dispus înlăturarea aplicării pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen. pentru inculpata I.E. În baza art. 254 alin. (3) C. pen. s-a dispus confiscarea de la inculpata I.E. a sumei de 250 RON, reprezentând contravaloarea unei perii rotative de păr. A fost redusă pedeapsa aplicată inculpatei F.G. pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de dare de mită, faptă prevăzută de art. 26 raportat la art. 254 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. și a art. 320 1 C. proc. pen. de la 1 an și 9 luni închisoare la 1 an închisoare. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedeapsele de 1 an închisoare aplicată pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de dare de mită, faptă prevăzută de art. 26 raportat la art. 254 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. și a art. 320 1 C. proc. pen., cu pedeapsa de 1 lună închisoare aplicată pentru infracțiunea de dare de mită, faptă prevăzută de art. 255 alin. (1) cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen. și a art. 320 1 C. proc. pen., urmând ca inculpata F.G. să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare. În baza art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatei F.G. pe o perioadă de 3 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 C. pen. În baza art. 71 C. pen. au fost interzice inculpatei F.G. drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a (dreptul de a fi ales) și lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a (dreptul de a fi ales) și lit. b) C. pen., pe durata suspendării condiționate a executări pedepsei principale. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate. În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen. s-a dispus a rămâne în sarcina statului cheltuielile judiciare, iar în baza art. 189 C. proc. pen. s-a dispus ca suma de 150 RON reprezentând onorarii parțiale apărători desemnați din oficiu - avocat N.M.(75 RON) și avocat V.C.(75 RON) să fie avansată din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului Constanța. Pentru a decide astfel instanța de control judiciar a reținut că, referitor la individualizarea pedepsei aplicate inculpatei I.E., instanța de fond a manifestat suficientă clemență față de persoana inculpatei, în condițiile în care a reținut în favoarea acesteia circumstanța atenuantă prev. de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., cu consecința coborârii pedepsei sub minimul special de 2 ani închisoare; o reducere mai substanțială a pedepsei, s-a reținut de instanța de apel, ar lipsi de eficiență sancțiunea penală, care nu ar mai putea să-și atingă scopul și funcțiile prevăzute de art. 52 C. pen., raportat la gravitatea faptei. Curtea a avut în vedere că pedeapsa trebuie să-și realizeze funcțiile de exemplaritate și prevenție generală și specială, mai ales că suntem în prezența unei infracțiuni de corupție, care, în actualul context, impune reacții prompte din partea organelor judiciare pentru descurajarea unor conduite viitoare similare. Atitudinea sinceră a inculpatei din fața instanței nu impune reducerea pedepsei, întrucât aceasta nu a avut o atitudine sinceră în cursul urmăririi penale, negând săvârșirea faptelor. Circumstanța atenuantă judiciară, potrivit art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., a arătat curtea, ar putea fi reținută doar în considerarea atitudinii sincere constante a unui inculpat pe parcursul întregului proces penal, iar nu și în ipoteza unei conduite sincere parțiale, în anumite faze procesuale, întrucât în acest din urmă caz suntem în prezența unei conduite procesuale oscilante, care nu poate releva un grad mai redus de pericol social al infractorului. Totodată, prin recurgerea la procedura prev. de art. 320 1 C. proc. pen., inculpata a beneficiat de reducerea cu o treime a limitelor speciale de pedeapsă, astfel că nu poate invoca aceeași împrejurare pentru a beneficia și de o eventuală circumstanță atenuantă judiciară, potrivit art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., reținându-se că nu se poate acorda recunoașterii săvârșirii faptelor o dublă valență juridică, din perspectiva atât a art. 320 1 C. proc. pen. cât și a art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., întrucât s-ar ajunge la o dublă atenuare a pedepsei pentru aceeași cauză. S-a apreciat totuși că apelul inculpatei I.E. este întemeiat din perspectiva aplicării necorespunzătoare a dispozițiilor art. 88 C. pen., art. 64 lit. c) și art. 254 alin. (3) C. pen. S-a reținut că prima instanță a constatat că inculpata I.E. a fost arestată în intervalul 10 mai 2011-11 mai 2011, însă în realitate inculpata a fost doar reținută 24 de ore de la data de 10 mai 2011, ora 20 00 la data de 11 mai 2011, ora 20 00 , astfel că se impune aplicarea art. 88 C. pen. în referire la perioada pentru care inculpata a fost reținută. Curtea a mai constatat că prima instanță a stabilit ca pedeapsă accesorie interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b), c) C. pen. .Cu referire la interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen., s-a observat că textul de lege prevede interzicerea dreptului de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiuni. Prima instanță a făcut o referire generică la interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen., însă textul de lege face trimitere la o categorie largă de drepturi, ce nu sunt individualizate de legiuitor, revenind instanței obligația de a individualiza conținutul dreptului efectiv interzis cu titlu de pedeapsă accesorie sau complementară. În mod nelegal, s-a reținut, prima instanță a interzis cu caracter generic exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen. fără a individualiza dreptul interzis, de aceea se impune ca instanța de apel să înlăture această neregularitate prin înlăturarea interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen., iar individualizarea dreptului efectiv interzis nu se poate realiza de instanța de apel, întrucât ar însemna o înrăutățire a situației inculpatei în propria cale de atac. Relativ la aplicarea dispozițiilor art. 254 alin. (3) C. pen., s-a reținut că prima instanță a dispus confiscarea de la inculpata I.E. a contravalorii unei perii rotative de păr, dar fără a menționa valoarea acesteia. Indicarea valorii bunului este obligatorie pentru punerea în executare a hotărârii, astfel că și această neregularitate a fost înlăturată de instanța de apel, din declarațiile elevelor B.R.F., A.R.. și G.I.A. a rezultat că valoarea periei a fost de 250 RON. Referitor la inculpata F.G., instanța a constatat că aceasta a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 320 1 C. proc. pen. privind judecata în cazul recunoașterii vinovăției, declarând că recunoaște săvârșirea faptei și a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, iar prima instanță a încuviințat această cerere. Prin apelarea la această procedură simplificată inculpata și-a însușit acuzațiile penale, în sensul că a ajutat-o pe inculpata I.E. la săvârșirea infracțiunii de luare de mită, iar mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală susțin aceste acuzații. Din starea de fapt și mijloacele de probă administrate în cauză a rezultat că inculpata F.G. era persoana care punea în legătură elevele care doreau să dea mită cu inculpata I.E., profesoara la disciplina limba și literatura română. Rezultă că în luna iunie 2010 inculpata F.G. a discutat cu inculpata I.E., care a fost de acord să le promoveze pe inculpatele A.R., R.A., G.I.A., în schimbul primirii unor foloase materiale, comunicând acest fapt celor trei eleve. A doua zi inculpata F.G. le- a condus pe coinculpatele A.R., R.A., G.I.A.la locuința inculpatei I.E., care inițial a fost reticentă, ceea ce a determinat intervenția inculpatei F.G., care a negociat inclusiv sumele de bani pe care inculpata I.E. să le pretindă de la cele trei eleve, în final stabilindu-se ca fiecare elevă să remită suma de 200 RON. În anul 2011 situația s-a repetat, inculpata F.G. având același rol în intermedierea relației dintre eleve și inculpata I.E. în acest caz, pe lângă declarațiile inculpatelor, înregistrările convorbirilor confirmă faptul că inculpata stabilea legătura dintre eleve și profesoară. Inculpata F.G. a intermediat legătura dintre eleve și inculpata I.E., activitate prin care a facilitat inculpatei I.E. pretinderea și primirea de la eleve a sumelor de bani și a bunurilor. Este adevărat că inculpata I.E. a pretins în mod direct sumele de bani de la eleve, dar fără activitatea inculpatei I.E., de a pune în legătură elevele și profesoara, aceasta din urmă nu ar fi putut comite infracțiunea de luarea de mită. Din înregistrările convorbirilor telefonice dintre inculpata F.G. și martora B.R.F., dar și cu inculpata I.E., rezultă că și în anul 2011 tot inculpata a fost cea care a intermediat legătura cu inculpata I.E., inclusiv sumele ce trebuiau plătite de eleve, fiind neîntemeiate susținerile apelantei că elevele au luat legătura profesoara fără intermedierea sa. Curtea a constatat că activitatea inculpatei F.G. corespunde formei de participație penală a complicității la luare de mită, ajutorul său fiind esențial pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită. Prin acțiunile sale, inculpata F.G. Ie-a ajutat și pe inculpatele A.R., R.A. și G.I.A. ca și pe martora B.R.F. să săvârșească infracțiunea de dare de mită, însă aceasta este urmarea dublei valențe a acțiunilor sale și a specificului activității de intermediere și punere în legătură a tuturor persoanelor implicate în „tranzacția ilicită", dar la încadrarea juridică s-a reținut doar participația penală la infracțiunea cea mai gravă de luare de mită. În consecință, în mod corect prima instanță a reținut că fapta inculpatei F.G. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la luare de mită, iar nu pe cele ale complicității la dare de mită. Această din urmă infracțiune ar fi putut fi reținută eventual în concurs ideal cu infracțiunea de complicitate la luare de mită, dar fiind în apelul inculpatei, o astfel de discuție este fără finalitate, în raport cu dispozițiile art. 372 C. proc. pen. Cu referire la individualizarea pedepselor aplicate inculpatei F.G., Curtea a apreciat că fapta acesteia prezintă un grad mai redus de pericol social decât fapta inculpatei I.E., având în vedere forma de participație penală, lipsa unei calități speciale, lipsa oricăror foloase care ar fi urmat să-i revină prin săvârșirea faptei, vârsta tânără, conduita sinceră pe întreg parcursul procesului penal, aspecte care au determinat Curtea să aprecieze că se impune reducerea pedepsei pentru infracțiunea de complicitate la luare de mită în formă continuată, la un cuantum de 1 an, în condițiile art. 81 C. pen., pedepsă ce corespunde pe deplin gradului de implicare a inculpatei în săvârșirea faptei, pericolului social al faptei, persoanei și conduitei procesuale a inculpatei. Ca și în cazul inculpatei I.E., prima instanță a stabilit pentru inculpata F.G., cu titlu de pedeapsă accesorie, interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b), c), C. pen., făcând o referire generică la interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen., neregularitate ce a fost înlăturată prin înlăturarea interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen. împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs inculpatele I.E. și F.G. Inculpata I.E., prin apărător, invocând cazul de casare prevăzut de art. 385 9 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., a solicitat casarea ambelor hotărâri și cu reținerea și a circumstanței atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., și în consecință o reindividualizare a pedepsei în sensul reducerii mai accentuate a acesteia. inculpata F.G. prin apărător, a solicitat: - schimbarea încadrării juridice, din complicitate la infracțiunea de luare de mită, faptă prevăzută de art. 26, raportat la art. 254 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în complicitate la infracțiunea de dare de mită, faptă prevăzută de art. 26, raportat la art. 255 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; - o reindividualizare a pedepsei rezultante în sensul reducerii acesteia, prin acordarea unei efeiciente sporite circumstanțelor atenuante deja reținute. Examinând decizia recurată în raport cu motivele de casare invocate de recurentele inculpate, dar și din oficiu conform prevederilor art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursurile declarate de inculpatele I.E. și F.G. sunt nefondate, pentru următoarele considerente. Potrivit art. 385 9 alin. (1) pct. 17 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării când faptei săvârșite i s-a dat o greșită încadrare juridică. Înalta Curte constată că inculpata F.G. a fost trimisă în judecată pentru complicitate la infracțiunea de luare de mită, în formă continuată , prevăzută de art. 26, raportat la art. 254 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și pentru infracțiunea de dare de mită, prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen., reținându-se că Ie-a însoțit în mod repetat pe colegele sale A.R., R.A. și G.I.A. la întâlnirile cu inculpata I.E. și a intermediat în intervalul mai-iunie 2010, promovarea acestora la disciplina Limba și Literatura Română în anii școlari 2009-2010 și 2010-2011, precum și cuantumul mitei pe care urma să o primească inculpata I.E., insistând pe lângă aceasta să „nu practice tarife exagerate"; s-a mai reținut că inculpata F.G. a oferit în luna mai 2011 inculpatei I.E. un pește pentru a o promova la aceeași disciplină. Cererea de schimbare a încadrării juridice, din complicitate la infracțiunea de luare de mită, faptă prevăzută de art. 26, raportat la art. 254 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în complicitate la infracțiunea de dare de mită, faptă prevăzută de art. 26, raportat la art. 255 alin. (1) ,cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., formulată de inculpata F.G. și în apel și respinsă cu justificat temei, nu poate fi primită. Conform art. 254 alin. (1) C. pen, constituie infracțiunea de luarea de mită „fapta funcționarului care, direct sau indirect, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri". Potrivit art. 26 C. pen. „complice este persoana care, cu intenție, înlesnește sau ajută în orice mod la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală. Este de asemenea complice persoana care promite, înainte sau în timpul săvârșirii faptei, că va tăinui bunurile provenite din aceasta sau că va favoriza pe făptuitor, chiar dacă după săvârșirea faptei promisiunea nu este îndeplinită". Pentru a se reține forma de participație penală a complicității este necesar să constate săvârșirea de către autor a unei fapte prevăzute de legea penală, să se săvârșească de către complice acte de ajutor sau de sprijinire a comiterii faptei, care să aibă un caracter efectiv. Nu este necesar să se săvârșească acte care să se circumscrie elementului material al infracțiunii, deoarece astfel de acțiuni sunt specifice autorului. Inculpata F.G. a intermediat legătura dintre eleve și inculpata I.E., activitate prin care a facilitat inculpatei I.E. pretinderea și primirea de la eleve a sumelor de bani și a bunurilor. Este adevărat că inculpata I.E. a pretins în mod direct sumele de bani de la eleve, dar fără activitatea inculpatei F.G., de a pune în legătură elevele și profesoara, aceasta din urmă nu ar fi putut comite infracțiunea de luarea de mită. Din înregistrările convorbirilor telefonice dintre inculpata F.G. și martora B.R.F., dar și cu inculpata I.E., rezultă că în anul 2011 tot F.G. a intermediat legătura cu inculpata I.E., inclusiv sumele ce trebuia plătite de eleve, fiind neîntemeiate susținerile acesteia că elevele au luat legătura profesoara fără intermedierea sa. Înalta Curte constata că activitatea inculpatei F.G. corespunde formei de participație penală a complicității la luare de mită, ajutorul său fiind esențial pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită. Prin acțiunile sale inculpata F.G. le-a ajutat și pe inculpatele A.R., R.A., G.I.A., ca și pe martora B.R.F., să săvârșească infracțiunea de dare de mită, însă aceasta este urmarea dublei valențe a acțiunilor sale și a specificului activității de intermediere și punere în legătură a tuturor persoanelor implicate în „tranzacția ilicită", dar la încadrarea juridică s-a reținut doar participația penală la infracțiunea cea mai gravă de luare de mită. În consecință, în mod corect prin hotărârea primei instanțe, confirmată de instanța de apel, s-a reținut că fapta inculpatei F.G. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la luare de mită, iar nu infracțiunea de complicitate la dare de mită. Totodată, se constată că în fața instanței de fond inculpata F.G. a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 320 1 C. proc. pen. privind judecata în cazul recunoașterii vinovăției, declarând că recunoaște săvârșirea faptei și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, iar prima instanță a încuviințat această cerere. Prin apelarea la această procedură simplificată inculpata și-a însușit acuzațiile penale, în sensul că a ajutat-o pe inculpata I.E. la săvârșirea infracțiunii de luare de mită, iar mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală susțin aceste acuzații; întradevăr din mijloacele de probă administrate în cauză rezultă că inculpata F.G. a fost persoana care le punea în legătură pe elevele care doreau să dea mită cu inculpata I.E., profesoara la disciplina Limba și Literatura Română. Potrivit art. 385 9 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării, când s-au aplicat pedepse greșit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen. sau în alte limite decât cele prevăzute de lege. Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că, în mod corect, s-a analizat întreg materialul probator și că pedeapsele astfel cum au fost individualizate, răspund, atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în art. 52 C. pen., avându-se în vedere infracțiunile săvârșite de cele două inculpate - complicitate la luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 26, raportat la art. 254 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și infracțiunea de dare de mită prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. - F.G., și, respectiv, infracțiunea de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. inculpata I.E. De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că inculpatelor le-au fost reținute dispozițiile art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen. și, prin acodarea circumstenței atenuate judiciare prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., le-au fost aplicate pedepse în cuantum de 1 an și 9 luni închisore - inculpata I.E., respectiv 1 an închisoare - inculpata F.G., în ambele cazuri cu suspendarea executării pedepsei în condițiile art. 81 C. pen., aceastea fiind justificate în conformitate cu criteriile stabilite în art. 72 C. pen., relativ la gradul de pericol social al faptelor săvârșite, împrejurările în care aceastea au fost comise,durata întimp a activității infracționale, cuantumul sumelor și valoarea bunurilor primite, datele favorabile inculpatelor vârsta, pregătirea, lipsa antecedentelor penale. Poziția de recunoaștere a faptelor, valorificată de inculpate prin prisma dispozițiilor art. 320 1 C. proc. pen., în raport cu dispozițiile art. 72 C. pen., nu justifică reținerea și a circumstanței atenuante prevăzute în art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. (solicitată de inculpata I.E.) și nici reducerea pedepselor , astfel cum a fost solicitată de către apărare în ambele cazuri. Chiar dacă inculpatele au recunoscut faptele și și-au exprimat regretul, solicitând aplicarea dispozițiilor art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., pedeapsele aplicate de 1 an și 9 luni închisoare - inculpata I.E., respectiv 1 an închisoare - inculpata F.G., astfel cum au fost stabilite reflectă o individualizare temeinică, conform dispozițiilor art. 72 C. pen., încât nu se impune reducerea acestora. În condițiile aplicării dispozițiilor art. 320 1 C. proc. pen., reținerea dispozițiilor art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. solicitată de inculpata I.E. nu mai poate fi valorificată ca reprezentând o circumstanță atenuate judiciară, deoarece ar însemna ca aceleiași situații de drept să i se acorde o dublă valență juridică. Dispozițiile art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. pot coexista cu dispozițiile art. 320 1 C. proc. pen. numai atunci când art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. reflectă o altă atitudine favorabilă inculpatului, după săvârșirea infracțiunii, alta decât comportamentul sincer. O reindividualizare a pedepselor, astfel cum se solicită de inculpate nu se justifică, scopul pedepsei, astfel cum este prevăzut de art. 52 C. pen., putând fi realizat prin cuantumul, pedepselor stabilite, care este necesar și suficient și totodată, reprezintă un avertisment pentru formarea unei atutudini corecte față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială. Față de considerentele ce precedă, avându-se în vedere și faptul că, verificându-se decizia atacată în raport cu prevederile art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., nu se identifică existența altor motive, care, analizate din oficiu, să ducă la casare, urmează ca recursurile declarate în cauză să fi respinse, ca nefondate, în temeiul art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentele inculpate vor fi obligate la plata cheltuielilor judiciare către stat astfel: - inculpata I.E. la plata sumei de 375 RON, din care suma de 75 RON reprezentând onorariul parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. - inculpata F.G. la plata sumei de 600 RON, din care suma de 300 RON, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpatele I.E. și F.G. împotriva deciziei penale nr. 150/P din 23 noiembrie 2012 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie. Obligă recurenta inculpată I.E. la plata sumei de 375 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 75 RON reprezentând onorariul parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Obligă recurenta inculpată F.G. la plata sumei de 600 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 RON, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 17 aprilie 2013.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.