ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 240/2019
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 240/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
În fapt, prin demersul judiciar înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, contestatorul A. a formulate contestație în anulare împotriva Deciziei nr. 6073/11.12.2017, precum și a Deciziei nr. 4407/19.09.2017, ambele pronunțate de către Curtea de Apel București, secția a VII a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.
Prin Decizia civilă nr. 1220/14.03.2018, Curtea de Apel București, secția a VII a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, a respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 6073/11.12.2017 a Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și a respins, ca tardiv declarată, contestația în anulare formulată de același contestator împotriva Deciziei civile nr. 4407/19.09.2017 a aceleiași instanțe.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs contestatorul A.
Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a procedat, la data de 1 noiembrie 2018, la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, prin raport apreciindu-se că recursul nu este admisibil.
La data de 7 noiembrie 2018, completul de filtru C4, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia, pentru ca părțile să își exprime punctele de vedere, astfel cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților.
La data de 19 noiembrie 2018, recurentul a depus la dosar punct de vedere cu privire la raport, precum și înscrisuri.
Constatându-se încheiată această etapă a procedurii de filtru, dosarul a fost înaintat completului de judecată în vederea stabilirii termenului pentru soluționarea căii de atac.
S-a fixat termen pentru judecarea recursului la data de 31 ianuarie 2019, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., fără citarea părților.
Analizând recursul formulat, Înalta Curte constată următoarele:
Cu titlu preliminar, se reține că, în raport de dispozițiile art. 24 și 25 alin. (1) C. proc. civ., în soluționarea recursurilor de față se vor avea în vedere dispozițiile C. proc. civ. existente la data inițierii demersului judiciar.
Prin dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a stabilit că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.
Totodată, principiul legalității căilor de atac exclude examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte situații și în alte condiții decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală.
Așa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.
Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii, cu respectarea acesteia.
Prezentul litigiu are la bază o hotărâre pronunțată în soluționarea unui apel, într-un litigiu de muncă.
Astfel, hotărârile împotriva căreia s-a formulat contestația în anulare, soluționată prin decizia recurată în prezenta cauză sunt:
- Decizia civilă nr. 4407/19.09.2017 a Curții de Apel București, secția a VII a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, prin care a fost respins apelul declarat de contestatorul A. împotriva Sentinței civile nr. 1421/01.03.2017 a Tribunalului București, secția a VIII a conflicte de muncă și asigurări sociale, prin care i s-a respins contestația formulată împotriva Deciziei de concediere nr. 639/04.09.2015/DRU emisă de intimata Compania Națională Tarom;
- Decizia civilă nr. 6073/11.12.2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei civile nr. 4407/19.09.2017 a aceleiași instanțe.
Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs.
Potrivit dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, "nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - i), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede ca hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului".
Potrivit dispozițiilor art. 508 alin. (4) C. proc. civ. hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată.
Obiectul prezentului dosar îl reprezintă un conflict de muncă, astfel cum este acesta definit prin dispozițiile art. 231 din C. muncii.
Întrucât hotărârea recurată, respectiv Decizia civilă nr. 1220 din 14 martie 2018 a Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, a fost pronunțată în soluționarea unei contestații în anulare formulate împotriva unei hotărâri prin care s-a soluționat apelul declarat într-un litigiu de muncă, în raport de dispozițiile XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, coroborate cu cele ale art. 508 alin. (4) C. proc. civ., aceasta nu este supusă recursului.
În consecință, față de considerentele arătate, Înalta Curte urmează să respingă, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul A.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul A. împotriva Deciziei civile nr. 1220 din 14 martie 2018 a Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 ianuarie 2019.
Procesat de GGC - NN