ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 686/2021
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 686/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 31 martie 2021
Deliberând asupra cererii de revizuire, constată următoarele:
Prin decizia civilă nr. 922A/2020 din 30 iulie 2020, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanta-pârâtă Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor împotriva sentinței civile nr. 2216 din 02 octombrie 2019, pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă, în contradictoriu cu intimații-reclamanți A., B., C. și S.C. D. S.A..
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 18 decembrie 2020, sub nr. x/2020, revizuenta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea deciziei civile nr. 922 A/2020 din 30 iulie 2020, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.
În motivarea cererii, revizuenta a solicitat anularea deciziei a cărei revizuire o solicită, pentru încălcarea autorității de lucru judecat decurgând din următoarele decizii judecătorești obligatorii: decizia nr. 30/2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2018, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 523 din 18 iunie 2020, și sentința civilă nr. 1039 din 21 mai 2014, pronunțată de Tribunalul București, modificată în parte prin decizia civilă nr. 824 din 14 mai 2014, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
Cererea de revizuire a fost comunicată intimaților, care, la data de 29 martie 2021, au depus întâmpinare, prin care au invocat excepțiile tardivității și inadmisibilității cererii de revizuire.
Examinând cererea de revizuire, în raport de excepția de tardivitate, a cărei analiză este prioritară, conform dispozițiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Obiectul prezentului litigiu îl constituie revizuirea deciziei civile nr. 922 A/2020 din 30 iulie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2019, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în raport de sentința civilă nr. 1039 din 21 mai 2014, pronunțată de Tribunalul București, definitivă prin decizia civilă nr. 824 din 14 mai 2014, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
Dosarul în care a fost pronunțată hotărârea a cărei revizuire se solicită a avut ca obiect cererea formulată de reclamanții A., B., C. și S.C. D. S.A., în temeiul Legii nr. 165/2013, în contradictoriu cu pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, prin care au solicitat anularea deciziei de compensare nr. 24789 din 07 februarie 2019, recalcularea numărului de puncte și obligarea pârâtei să emită o nouă decizie de compensare, în termen de 30 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii.
Înalta Curte reține că art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, aplicabil în prezenta speță, prevede că:
"(1) Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 și 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității, în termen de 30 de zile de la data comunicării. (2) În cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 și 34, persoana care se consideră îndreptățită se poate adresa instanței judecătorești prevăzute la alin. (1) în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluționarea cererilor. (3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), instanța judecătorească se pronunță asupra existenței și întinderii dreptului de proprietate și dispune restituirea în natură sau, după caz, acordarea de măsuri reparatorii în condițiile prezentei legi. (4) Hotărârile judecătorești pronunțate potrivit alin. (3) sunt supuse numai apelului. (5) Cererile sau acțiunile în justiție formulate în temeiul alin. (1) și (2) sunt scutite de taxa judiciară de timbru."
Conform dispozițiilor art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ., "nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului".
Art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I C. proc. civ. stipulează că au caracter definitiv hotărârile date în apel, fără drept de recurs.
Prin urmare, potrivit art. 35 alin. (4) din Legea nr. 165/2013, decizia care face obiectul revizuirii este definitivă.
Potrivit art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună și se va socoti, pentru cazul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.
În raport de data pronunțării hotărârii supuse revizuirii, respectiv 30 iulie 2020, termenul legal pentru exercitarea căii de atac, calculat potrivit regulii prescrise de art. 181 alin. (1) pct. 3 din C. proc. civ. pentru termenele statornicite pe luni, s-a împlinit la data de 30 august 2020, hotărârea atacată fiind definitivă de la data pronunțării ei, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ.
Cererea de revizuire a fost formulată peste termenul prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., respectiv la data de 18 decembrie 2020, fiind transmisă prin poștă electronică, potrivit mențiunilor de la dosarul de recurs.
Potrivit dispozițiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ.:
"Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".
Articolul invocat prevede sancțiunea procedurală a decăderii în cazul nerespectării termenelor prevăzute de lege.
În consecință, având în vedere că termenul legal pentru declararea căii de atac extraordinare de retractare a fost depășit, Înalta Curte, în temeiul art. 513 C. proc. civ., va respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor împotriva deciziei nr. 922A/2020 din 30 iulie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2019, ca tardiv formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor împotriva deciziei nr. 922A/2020 din 30 iulie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2019, ca tardiv formulată.
Cu drept de recurs în termen de 30 de zile la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 31 martie 2021.