ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 187/2021

Obiectul cererii de chemare în judecată: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă la data de 23.10.2018, sub nr. x/2018, reclamanta A. B. a chemat în judecată pe pârâtul Orașul Nucet, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună: în principal, obligarea pârâtului la plata sumei de 14.280 RON (inclusiv T.V.A. aferent), reprezentând triplul remunerațiilor estimate provizoriu, datorate de pârât pentru comunicarea publică a operelor muzicale în cadrul spectacolului "Ziua orașului Nucet-ediția a VIII-a", desfășurat la data de 02.09.2018; în subsidiar, obligarea pârâtului la plata sumei de 4.760 RON (inclusiv T.V.A. aferent), reprezentând remunerația estimată provizoriu, datorată de pârât pentru comunicarea publică a operelor muzicale în cadrul spectacolului "Ziua orașului Nucet-ediția a VIII-a", desfășurat la data de 02.09.2018; obligarea pârâtului la plata penalităților de 0,1%/zi de întârziere, datorate de către pârât până la data plații remunerațiilor, începând cu data de 17.10.2018 și până la data plații efective a acestor remunerații; obligarea pârâtului să comunice A. un raport complet cuprinzând toate operele muzicale comunicate public in cadrul spectacolului "Ziua orașului Nucet-ediția a VIII-a", desfășurat la data de 02.09.2018, raport care să cuprindă: denumirea evenimentului, denumirea formațiilor/soliștilor, data și locația desfășurării evenimentului, denumirea fiecărei opere muzicale comunicate public, autorii fiecărei opere muzicale utilizate și durata de utilizare în concert a fiecărei opere muzicale; obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul litigiu (taxa de timbru, onorariu avocat, onorariu expert, etc.). În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 8/1996 a drepturilor de autor si a drepturilor conexe, cu modificările ulterioare, metodologia publicata prin Decizia ORDA nr. 189/2010 cu modificările publicate prin Decizia ORDA nr. 203/2011, art. 1270 C. civ., art. 30 alin. (1) si art. 148 si urm. C. proc. civ. și Convenția de la Berna ratificată de Romania prin Legea nr. 77/1998.

Sentința pronunțată de Tribunalul București: Prin sentința civilă nr. 486/18.03.2019, Tribunalul București, secția a IV-a civilă a admis în parte cererea formulată de A., B., a obligat pârâtul Orașul Nucet să plătească reclamantei suma de 4.800 RON, despăgubiri, reprezentând triplul remunerației plătite în mod uzual de utilizatorii din aceeași categorie, corespunzătoare comunicării publice a operelor muzicale în spectacolul "Ziua orașului Nucet - Ediția a VIII-a", desfășurat la data de 02.09.2018, a obligat pârâtul să comunice reclamantei raportul cuprinzând operele muzicale comunicate public în cadrul spectacolului "Ziua orașului Nucet - Ediția a VIII-a", desfășurat la data de 02.09.2018, a respins în rest cererea ca neîntemeiată, a obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 100 RON, cheltuieli de judecată (taxă judiciară de timbru), onorariul avocațial urmând a fi solicitat pe cale separată.

Decizia pronunțată de Curtea de Apel București: Prin decizia nr. 1421A din 15 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de către apelantul-pârât Orașul Nucet împotriva sentinței civile nr. 486 din 18.03.2019, pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A., B..

Calea de atac formulată în cauză: Decizia civilă nr. 1421A din 15 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a fost atacată cu recurs de pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Nucet. În cuprinsul cererii de recurs se reiau susținerile formulate în cererea de apel, pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Nucet învederând că Primăria orașului Nucet a organizat evenimentul "Zilele orașului Nucet - ediția a VIII -a în data de 2 septembrie 2018. A arătat că remunerația în cazul acestei manifestații este 4% din bugetul de cheltuieli aferent evenimentului, potrivit Metodologiei publicată prin Decizia ORDA nr. 189/2010 cu modificările publicate prin Decizia ORDA nr. 203/2011. Cum bugetul aferent acestei manifestații a fost de 40.000 RON, recurenta a susținut că obligația sa de plată este de 4%, anume suma de 1.600 RON. A mai arătat că nu sunt incidente dispozițiile art. 139 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 8/1996, cum s-a reținut de către instanță, având în vedere ca primăria, ca structură organizatorică, nu poate răspunde delictual pentru a se aplica dispozițiile menționate, anume triplul sumei de 1.600 RON, cât reprezintă obligația sa de plată. Nu a fost precizat care dintre motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. este incident prin raportare la criticile formulate.

Procedura derulată în fața Înaltei Curți: Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului. Prin raportul astfel întocmit, s-a reținut că urmează a se dispune asupra admisibilității în principiu a recursului, iar în măsura în care completul de filtru va aprecia că nu este posibilă încadrarea criticilor formulate în niciunul din motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., ar fi incidentă excepția nulității prevăzută de art. 489 alin. (2) C. proc. civ. În procedura de filtru, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., instanța a dispus comunicarea acestuia, pentru depunerea punctelor de vedere, conform dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ. Nu au fost depuse puncte de vedere la raport. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului: Analizând recursul, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată reclamanta A. B. a chemat în judecată pe pârâtul Orașul Nucet, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună: în principal, obligarea pârâtului la plata sumei de 14.280 RON (inclusiv T.V.A. aferent), reprezentând triplul remunerațiilor estimate provizoriu, datorate de pârât pentru comunicarea publică a operelor muzicale în cadrul spectacolului "Ziua orașului Nucet-ediția a VIII-a", desfășurat la data de 02.09.2018; în subsidiar, obligarea pârâtului la plata sumei de 4.760 RON (inclusiv T.V.A. aferent), reprezentând remunerația estimată provizoriu, datorată de pârât pentru comunicarea publică a operelor muzicale în cadrul spectacolului "Ziua orașului Nucet-ediția a VIII-a", desfășurat la data de 02.09.2018; obligarea pârâtului la plata penalităților de 0,1%/zi de întârziere, datorate de către pârât până la data plații remunerațiilor, începând cu data de 17.10.2018 și până la data plații efective a acestor remunerații; obligarea pârâtului să comunice A. un raport complet cuprinzând toate operele muzicale comunicate public in cadrul spectacolului "Ziua orașului Nucet-ediția a VIII-a", desfășurat la data de 02.09.2018, raport care să cuprindă: denumirea evenimentului, denumirea formațiilor/soliștilor, data și locația desfășurării evenimentului, denumirea fiecărei opere muzicale comunicate public, autorii fiecărei opere muzicale utilizate și durata de utilizare în concert a fiecărei opere muzicale; obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul litigiu (taxa de timbru, onorariu avocat, onorariu expert, etc). Prin decizia recurată, observând că singura critică formulată prin apel privește acordarea triplului remunerațiilor cu titlu de despăgubire, instanța a constatat că potrivit art. 139 din Legea nr. 8/1996, în forma aplicabilă litigiului, "(1) Titularii drepturilor recunoscute și protejate prin prezenta lege pot solicita instanțelor de judecată sau altor organisme competente, după caz, recunoașterea drepturilor lor și constatarea încălcării acestora și pot pretinde acordarea de despăgubiri pentru repararea prejudiciului cauzat. Aceleași solicitări pot fi formulate în numele și pentru titularii de drepturi de către organismele de gestiune, de către asociațiile de combatere a pirateriei sau de către persoanele autorizate să utilizeze drepturi protejate prin prezenta lege, conform mandatului acordat în acest sens. Când o acțiune a fost pornită de titular, persoanele autorizate să utilizeze drepturi protejate prin prezenta lege pot să intervină în proces, solicitând repararea prejudiciului ce le-a fost cauzat. (2) La stabilirea despăgubirilor instanța de judecată ia în considerare: a) fie criterii, cum ar fi consecințele economice negative, în special câștigul nerealizat, beneficiile realizate pe nedrept de făptuitor și, atunci când este cazul, alte elemente în afara factorilor economici, cum ar fi daunele morale cauzate titularului dreptului; b) fie acordarea de despăgubiri reprezentând triplul sumelor care ar fi fost legal datorate pentru tipul de utilizare ce a făcut obiectul faptei ilicite, în cazul în care nu se pot aplica criteriile prevăzute la lit. a)." S-a arătat că, potrivit jurisprudenței majoritare a instanțelor judecătorești, triplul remunerațiilor nu a fost acordat, atunci când acestea pot fi determinate ex lege, precum în cauza de față și alte cauze similare. Instanța a reținut că această interpretare este însă contrară chiar ipotezei normei, care are în vedere triplul sumelor care ar fi fost legal datorate; or, prin ipoteză, pentru a calcula triplul, trebuie calculată în prealabil baza calculului, ceea ce este, prin urmare, posibil. Cum un text de lege trebuie interpretat în sensul în care să se aplice și prin prisma acestui principiu de interpretare a legii, instanța de apel a reținut că soluția tribunalului este legală și judicioasă, întrucât pe temei delictual, utilizatorul care a comunicat opere muzicale fără a obține autorizație/licență neexclusivă, deși era obligat la aceasta, este astfel sancționat pentru conduita sa ilicită. În schimb, în lipsa unei convenții, acesta nu datorează penalitățile aferente debitului principal, astfel determinat. Prin cererea de recurs pârâta a reluat susținerile formulate în cererea de apel, susținând în esență că nu sunt incidente dispozițiile art. 139 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 8/1996 întrucât primăria, ca structură organizatorică, nu poate răspunde delictual pentru a se aplica dispozițiile menționate, anume triplul sumei de 1.600 RON, cât reprezintă obligația sa de plată. Or, referitor la acest motiv de apel, instanța de apel a reținut că această afirmație a pârâtei nu este susținută de vreun argument legal sau de vreun principiu general de drept. Dimpotrivă, o autoritate publică este și ea un subiect de drepturi și obligații civile și poate săvârși o faptă ilicită, cum este cazul în speță, unde pârâta a procedat la organizarea unui eveniment în cadrul căruia s-au comunicat public opere muzicale, fără îndeplinirea obligației prealabile de a încheia autorizația licență neexclusivă. Eventualele critici susceptibile de încadrare în dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, pentru care motive este nelegal raționamentul instanței de apel, în soluționarea cererii de apel, obiect al recursului constituindu-l decizia pronunțată în apel. Potrivit art. 488 alin. (1) C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate ale acelei hotărâri, or din conținutul recursului formulat rezultă că nicio critică nu vizează nelegalitatea deciziei din apel, echivalând practic cu o nemotivare. Potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ. sancțiunea nulității recursului intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488. În aceste condiții, având în vedere că în cauză nu pot fi reținute nici motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancțiunea instituită expres prin art. 489 alin. (2) C. proc. civ., aceea a nulității recursului.