ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1450/2021

Ședința publică din data de 22 iunie 2021

I. Circumstanțele cauzei:

I.1. Obiectul cauzei:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă sub nr. x/2017, la data de 29 august 2017, UCMR-ADA, Asociația pentru Drepturi de Autor a Compozitorilor a solicitat, în contradictoriu cu pârâta A. S.R.L., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună, în principal, obligarea pârâtei la plata sumei 48.976,20 RON, inclusiv TVA, reprezentând valoarea egală cu triplul remunerațiilor (drepturi patrimoniale de autor) corespunzătoare comunicării publice a operelor muzicale în Unitatea de cazare Pensiunea Turistică Bucura 3* din orașul Călimănești, în restaurantul situat în incinta Pensiunii Turistice Bucura 3*, terasa situată în incinta Pensiunii Turistice Bucura 3* în cadrul evenimentelor desfășurate în incinta restaurantului, în perioada august 2014 - august 2017, fără autorizație licență neexclusivă încheiată cu UCMR-ADA.

În subsidiarul capătului 1 al cererii de chemare în judecată, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 16.325,40 RON, inclusiv TVA, reprezentând remunerație (drepturi patrimoniale de autor) corespunzătoare comunicării publice a operelor muzicale în suma datorată pentru comunicarea publică a operelor muzicale în scop ambiental în Unitatea de cazare Pensiunea Turistică Bucura 3* din orașul Călimănești, în restaurantul situat în incinta Pensiunii Turistice Bucura 3*, terasa situată în incinta Pensiunii Turistice Bucura 3* în cadrul evenimentelor desfășurate în incinta restaurantului, obligarea pârâtei la plata sumei de 19.792,50 RON, reprezentând penalități datorate până la data de 16 august 2017 pentru întârzierea plății remunerației de mai sus, obligarea pârâtei la plata penalităților de 0,5%/zi de întârziere, începând cu data de 16 august 2017 și până la data plății efective a sumei de 30.712,5 RON, cu cheltuieli de judecată.

I.2. Hotărârea pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă:

Prin sentința civilă nr. 458 din data de 13 martie 2019, Tribunalul București, secția a IV-a civilă a admis în parte acțiunea privind pe reclamanta UCMR-ADA Asociația pentru Drepturi de Autor a Compozitorilor în contradictoriu cu pârâta A. S.R.L., a obligat pe pârâtă la plata către reclamantă a sumei de 14.242,2 RON repararea prejudiciului cauzat prin comunicarea publică a operelor muzicale, în perioada mai 2015 - august 2017.

A respins, în rest, acțiunea și a obligat-o pe pârâtă la plata către reclamantă a sumei de 4.175 RON, cheltuieli de judecată.

I.3. Decizia pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă:

Prin decizia civilă nr. 349A din data de 20 mai 2020, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanta-pârâtă A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 458 din data de 13 martie 2019, pronunțate de Tribunalul București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu intimata-reclamantă UCMR-ADA, Asociația pentru Drepturi de Autor a Compozitorilor.

A obligat pe apelantă la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 2.975 RON.

I.4. Calea de atac exercitată în cauză:

Invocând incidența motivelor de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 3, 5 și 8 C. proc. civ., pârâta A. S.R.L. a declarat recurs împotriva deciziei date de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, solicitând admiterea recursul, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei, spre rejudecare, fie instanței competente material și teritorial să judece pricina, fie Curții de Apel București, în funcție de motivul de recurs care va fi apreciat ca întemeiat.

I.5. Procedura derulată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă:

Cererea de recurs a fost comunicată intimatei-reclamante UCMR-ADA Asociația pentru Drepturi de Autor a Compozitorilor, iar aceasta nu a depus întâmpinare.

Prin concluziile raportului privind admisibilitatea în principiu a recursului, s-a reținut că, în speță, completul de filtru urmează a aprecia dacă recursul este declarat în termen legal sau dacă este incidentă excepția tardivității, dacă criticile formulate de către recurenta-pârâtă pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege sau dacă este incidentă sancțiunea nulității recursului, prevăzută de art. 489 alin. (2) C. proc. civ., iar, în măsura în care va trece peste aceste excepții, va dispune asupra admisibilității în principiu a căi de atac.

Raportul vizând admisibilitatea în principiu a recursului a fost comuniat părților, astfel cum rezultă din procesele-verbale de înmânare aflate la dosarul de recurs, iar acestea nu au formulat puncte de vedere.

Prin rezoluția din data de 2 iunie 2021, a fost fixat termen de judecată la data de 22 iunie 2021, în conformitate cu prevederile art. 493 C. proc. civ.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

În condițiile art. 493 alin. (5) și art. 499 teza finală C. proc. civ., analizând recursul, cu prioritate, prin prisma excepției tardivității căii de atac, Înalta Curte constată următoarele:

Căile de atac și termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.

În consecință, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prevăzute de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează.

Potrivit art. 485 alin. (1) C. proc. civ., termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.

În cauză, se observă că prin decizia nr. 349A din data de 20 mai 2020 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă a fost respins apelul formulat de apelanta-pârâtă A. S.R.L. împotriva sentinței pronunțate de tribunal într-o cauză având ca obiect "drept de autor și drepturi conexe".

Prin urmare, termenul de declarare a recursului este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii atacate, în conformitate cu prevederile art. 485 alin. (1) C. proc. civ., enunțate anterior, legea neprevăzând un alt termen derogatoriu de la cel de drept comun.

În speță, raportat la data comunicării deciziei recurate, 16 noiembrie 2020 (dovada de comunicare a decizie pronunțate de instanța de apel către recurenta-pârâtă se află la dosarul de apel), termenul pentru declararea recursului s-a împlinit la data de 17 decembrie 2020 (joi).

Cererea de recurs a fost înaintată prin intermediul poștei electronice în ultima zi a termenului, respectiv la data de 17 decembrie 2020, ora 20

45

.

Potrivit art. 182 alin. (1) și (2) C. proc. civ., termenul care se socotește pe zile se împlinește la ora 24

00

a ultimei zile în care se poate îndeplini actul, iar, dacă este vorba despre un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile (aceste ultime prevederi legale prevăzând că actele de procedură depuse înăuntrul termenului prin scrisoare recomandată la oficiul poștal ori depuse la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare, la unitatea militară ori la administrația de deținere unde se află partea, se socotesc a fi făcute în termen).

Programul de lucru al instanțelor este de 8 ore zilnic și începe, de regulă, la ora 8

00

și se încheiere la ora 16

00

, conform art. 89 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015.

Prin urmare, cum nu s-a susținut și nici nu a existat vreo dovadă în sensul că programul de lucru în cadrul Curții de Apel București nu s-ar desfășura în intervalul orar ce constituie regula instituită de dispozițiile anterior menționate, depunerea la această instanță a recursului, prin e-mail, în ultima zi a termenului, după ora 16

00

, este socotită a fi fost realizată cu nerespectarea termenului legal, având în vedere că cererea de recurs a fost înregistrată în evidența instanței a doua zi, respectiv pe data de 18 decembrie 2020, când a primit dată certă.

În acest sens, se reține că în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 11 octombrie 2017 a fost publicată decizia nr. 34/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale privind dezlegarea modului de interpretare a dispozițiilor art. 182 și art. 183 din C. proc. civ., în sensul de a se stabili dacă acțiunea introdusă prin e-mail/fax, în ultima zi a termenului ce se socotește pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanță, este socotită a fi făcută în termen.

Prin această decizie, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că:

"În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 182 și art. 183 din C. proc. civ., actul de procedură transmis prin fax sau poștă electronică, în ultima zi a termenului care se socotește pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanță, nu este socotit a fi depus în termen."

Ulrterior, prin decizia nr. 45/2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, privind examinarea sesizării formulate de Tribunalul Gorj, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 961 din data de 20 octombrie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că:

"În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 182 și art. 183 alin. (1) și (3) din C. proc. civ., modificat prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, actele de procedură transmise prin fax sau e-mail, în ultima zi a termenului procedural care se socotește pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanță, este socotit a fi depus în termen".

Față de dispozițiile art. 24 și 25 C. proc. civ., care prevăd că dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare, procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămânând supuse acelei legi, și raportat la data începerii prezentului proces, 29 august 2017, acesta este supus normelor de procedură civilă anterioare modificărilor aduse de Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, intrate în vigoare la data de 21 decembrie 2018.

Ca atare, din perspectiva excepției tardivității, relevanță în prezenta cauză o au dispozițiile art. 182 și art. 183 C. proc. civ. în forma în vigoare la data inițierii prezentului litigiu [dată anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 310/2018, prin care în enumerarea cuprinsă la art. 183 alin. (1) C. proc. civ. au fost introduse și actele de procedură trimise prin fax sau e-mail], astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 34/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Prin urmare, înaintarea recursului prin intermediul poștei electronice în ultima zi a termenului (17 decembrie 2020, ora 20

45

), după ora la care se încheiase activitatea la Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, cererea care a primit dată certă pe data de 18 decembrie 2020, determină concluzia că această cale de atac a fost declarată cu încălcarea termenului reglementat de 485 alin. (1) C. proc. civ.

Fiind vorba despre un termen legal peremptoriu, nerespectarea acestuia atrage sancțiunea decăderii recurentei-pârâte din exercitarea dreptului la recurs, sancțiune reglementată prin norma imperativă înscrisă în art. 185 alin. (1) C. proc. civ.

Față de considerentele expuse și de dispozițiile legale evocate, Înalta Curte va respinge, ca tardiv formulat, recursul declarat de pârâta A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 349A din data de 20 mai 2020 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, împrejurarea în raport de care nu se mai impune analiza criticilor formulate prin cererea de recurs și a posibilității încadrării acestora în motivele de casare prevăzute de lege.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv, recursul formulat de pârâta A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 349A din data de 20 mai 2020 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 iunie 2021.