ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3887/2018

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei:

Prin acțiunea înregistrată la data de 12.10.2017 pe rolul Tribunalului Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2017, reclamanții A., B., C., D., E., F. și G., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, au solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună:

- obligarea pârâtei la emiterea titlurilor de plată în favoarea reclamanților corespunzător valorii de 347.710 RON stabilită prin Decizia nr. x din 26.09.2008 emisă de Comisia Centrală pentru stabilirea despăgubirilor;

- obligarea pârâtei la emiterea unui titlu cuprinzând valoarea actualizării valorii despăgubirii de 347.710 RON prin raportare la indicele de creștere a prețurilor de consum pentru perioada 26.09.2008 până la momentul emiterii titlurilor de plată solicitate la punctul 1 al acțiunii;

2.1. Prin Sentința civilă nr. 65 din 23.01.2018 pronunțată de Tribunalul Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul civil nr. x/2017 s-a admis excepția necompetentei materiale a Tribunalului Constanța și s-a declinat competenta de soluționare în favoarea Curții de Apel Constanța.

Pentru a pronunța această soluție tribunalul a reținut că analizarea refuzului invocat de către reclamanți este aferent activității desfășurate de o entitate ce aparține administrației publice centrale, astfel că revine competenta de soluționare Curții de Apel, cu raportare la dispozițiile art. 96 pct. 1 din C. proc. civ. și art. 10 din Legea nr. 554/2004.

2.2. Prin Sentința civilă nr. 144/CA din data de 20 septembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția necompetenței materiale și s-a declinat cauza spre soluționare Tribunalului Constanța, secția civilă.

S-a constatat ivit conflict negativ de competență și a fost înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, pentru soluționarea acestuia.

Pentru a pronunța această soluție, curtea de apel a reținut că la data formulării prezentei acțiuni (12.10.2017) prevederile art. 20 din Titlul VII din Legea nr. 247/2005 stabileau competenta Tribunalului, secția de contencios administrativ - în soluționarea acțiunilor îndreptate împotriva deciziilor emise de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, respectiv împotriva titlurilor de despăgubire.

S-a apreciat că intenția legiuitorului în ceea ce privește soluționarea acțiunilor ce derivă din aplicarea Legii nr. 247/2005, titlul VII, este de a stabili competența în favoarea tribunalului, secția civilă.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Reclamanții au solicitat instanței în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților emiterea titlurilor de plată corespunzător valorii de 347.710 RON stabilită prin Decizia nr. x din 26.09.2008 emisă de Comisia Centrală pentru stabilirea despăgubirilor

Potrivit art. 35 din Legea nr. 165/2013 "(1) Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 și 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității, în termen de 30 de zile de la data comunicării."

Din interpretarea teleologică a dispozițiilor art. 35 din Legea nr. 165/2013, rezultă că rațiunea avută în vedere de legiuitor a fost de a stabili competența secției civile a tribunalului în privința tuturor litigiilor izvorâte din aplicarea Legii nr. 165/2013, emiterea titlului de plată înscriindu-se între obligațiile prevăzute în sarcina Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, entitate învestită de lege cu atribuții în procesul de restituire a imobilelor și de stabilire a măsurilor reparatorii, potrivit art. 3 pct. 4 lit. f) din actul normativ menționat.

De asemenea, Înalta Curte constată că deciziile emise de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților se încadrează în categoria celor prevăzute de art. 34 din Legea nr. 165/2013, în condițiile în care și dispozițiile tranzitorii cuprinse în art. 41 din lege stabilesc obligația acestei structuri de emitere a titlului de plată, după emiterea - fie de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, fie de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, ulterior Legii nr. 165/2013 - a unei decizii cuprinzând titlul de despăgubire.

În mod greșit tribunalul a constatat că obiectul prezentei cauze îl reprezintă refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri de către o autoritate publică centrală, întrucât prin adoptarea Legii nr. 165/2013 s-a dorit crearea unui cadrul legal și a unei proceduri unitare privind acordarea despăgubirilor pentru imobilele preluate abuziv, competenta fiind dată instanțelor civile

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 133 alin. (2), art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanța, secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamanții A., B., C., D., H., I. și G. în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, în favoarea Tribunalului Constanța, secția civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 noiembrie 2018.

GGC - ED