ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5308/2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 30 iulie 2015, sub nr. x/2015, pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, transpusă la data de 23 octombrie 2015 pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2015*, reclamanta Societatea A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Direcția Măsurile de Piață - Serviciul Măsuri de Piață - Vegetal Zahăr, a solicitat:

(i) anularea Deciziei nr. 17/26.05.2015, emisă de Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură;

(ii) anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat de pârâtă la data de 17.03.2015, cu consecința anulării obligației de plată în cuantum de 1.554.664,51 RON, stabilite în sarcina reclamantei prin actul administrativ contestat;

(iii) obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 282 din 26 septembrie 2017, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamanta Societatea A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Împotriva sentinței civile nr. 282 din 26 septembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta Societatea A. S.R.L., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată.

Prin prisma dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta apreciază că soluția instanței de fond a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material, criticând punctual considerentele reținute de instanța de fond, raportat la susținerile și argumentele pe care le-a formulat.

Arată astfel că, în ceea ce privește înlăturarea apărărilor sale referitoare la lipsa mandatului persoanelor care au efectuat verificările la fața locului și faptul că procesul-verbal atacat nu se întemeiază pe concluziile unei expertize de specialitate, instanța de fond a reținut faptul că verificările au fost efectuate ca urmare a solicitării APIA prin Adresa nr. x/23.01.2015 înregistrată la Direcția Generală Control Antifraudă cu nr. x/27.01.2015, verificările fiind efectuate de consilierul superior B. din cadrul Direcției Generale Control Antifraudă și Inspecții din cadrul MADR, care deține atestat de expert în horticultura și consilierul superior C. din cadrul Direcției pentru Agricultură a Județului Dolj, care este doctor în horticultura. Recurenta consideră însă că în conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. (5) din O.U.G. nr. 66/2011, anterior demarării efective a controlului, APIA trebuia să aprobe componența nominală a echipei care urma să efectueze verificarea și constatarea, să aprobe durata activității de verificare, să aprobe mandatul privind obiectul verificărilor, stabilirea creanței bugetare rezultate din nereguli și a debitorului, să aprobe structura verificată.

În speță, verificarea la fața locului nu a fost efectuată de membrii echipei de control, care nici măcar nu era constituită (nominalizată) la data efectuării verificărilor în teren, or, potrivit art. 21 alin. (6) din O.U.G. nr. 66/2011, era obligatoriu ca echipa de control ce a fost nominalizată de Directorul General al APIA, în data de 11.03.2015, să fie cea care trebuia să efectueze și verificările la fața locului.

Intimata APIA a susținut că documentația necesară efectuării controlului a fost întocmită și semnată de persoanele competente din cadrul MADR, potrivit Acordului de delegare nr. APIA 29898/25.09.2012/DIS 236720/01.10.2012. Acest Acord de delegare a fost invocat de intimată ca fiind temeiul mandatului persoanelor care au efectuat verificările la fața locului în perioada 28.01.2015-30.01.2015. Conform Notei de control nr. x/05.02.2015, controlul a fost efectuat de persoane din cadrul structurilor Direcția Generală Control Antifraudă și Inspecții, respectiv Direcția pentru Agricultură a Județului Dolj.

Or, în condițiile în care părțile semnatare ale Acordului de delegare au fost APIA si MADR - Direcția Inspecții de Stat - Inspecția de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol, apreciază că dezlegarea dată de instanța de fond este consecința aplicării greșite a dispozițiilor art. 21 alin. (6) din O.U.G. nr. 66/2011 și a lipsei analizării faptului că efectuarea controlului la fața locului s-a realizat de persoane din cadrul altor structuri decât cea cu care s-a încheiat Acordul de delegare.

Instanța de fond nu a analizat aceste apărări privitoare la efectuarea controlului la fața locului de către persoane din alte structuri decât cea cu care s-a încheiat Acordul de delegare, ignorând complet aceste susțineri. Solicitarea din partea APIA de efectuare a unui supracontrol a fost adresată Direcției Inspecției de Stat din cadrul MADR.

Pornind de la premisa greșită a existenței unui mandat al persoanelor care au efectuat verificările la fața locului, instanța de fond apreciază că, ținând cont de calitatea acestora de consilieri cu atribuții în domeniul Inspecției de Stat pentru Controlul Tehnic Viticol, nu se impunea efectuarea unei expertize de specialitate conform art. 21 alin. (12) din O.U.G. nr. 66/2011. Însă, așa cum s-a arătat mai sus, verificările în teren au fost efectuate de alte persoane decât membrii echipei de control, respectiv de consilieri din cadrul unor alte instituții și nu de persoane din echipa de control din cadrul APIA.

Ca atare, membrii echipei de control nu au cunoscut în mod direct aspectele cuprinse în Nota de control întocmită după efectuarea verificărilor la fața locului. Din acest motiv, era necesară efectuarea unei expertize de specialitate, prin care să se lămurească modul în care A. și-a îndeplinit Planul Individual

O altă critică a recurentei vizează înlăturarea apărărilor referitoare la lipsa notificării despre efectuarea verificărilor la fața locului.

Arată astfel că, în ceea ce privește inaplicabilitatea dispozițiilor art. 21 alin. (6) din O.U.G. nr. 66/2011, instanța de fond reține faptul că nu mai era necesară deplasarea echipei de verificare la fața locului, cât timp se întocmise anterior Nota de control nr. x/05.02.2015 de către o echipă specializată în monitorizarea înființării și reconversiei plantațiilor viticole, aceasta cu atât mai mult cu cât controalele la fața locului se efectuează inopinat, notificarea privind efectuarea controlului fiind la latitudinea autorității competente cu efectuarea controalelor (în conformitate cu dispozițiile art. 78 alin. (1) din Regulamentul CE nr. 555/2008).

Contrar argumentelor instanței de fond, menționează faptul că reglementările europene au aplicabilitate directă în dreptul intern, cu excepția cazului în care normele interne conțin dispoziții mai favorabile pentru particular.

Or, dispozițiile interne ale art. 21 alin. (6) din O.U.G. nr. 66/2011 stabilesc că, în cazul în care sunt necesare activități de verificare la fața locului, echipa nominalizată trebuie să notifice structura verificată cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de data declanșării acțiunii, precizându-se scopul și durata acțiunii.

A. nu a fost "anunțată" despre efectuarea controlului la fața locului. Nu s-au depus aceste manuale de proceduri și oricum nu sunt opozabile subscrisei, întrucât sunt documente interne și nu au aplicabilitate față de structurile verificate.

A. nu a fost reprezentată legal la efectuarea controlului la fața locului.

APIA avea cunoștință de faptul că A. se află în procedura insolvenței, împrejurare reținută în Nota de constatare nr. x/04.11.2014. Or, urmare a deschiderii procedurii insolvenței, reprezentarea este asigurată de administratorul/lichidatorul judiciar.

A. are calitatea de structură verificată, conform dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. t) din O.U.G. nr. 66/2011, și trebuia notificată în conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. (6) din O.U.G. nr. 66/2011 despre efectuarea controlului la fața locului.

Ca atare, din moment ce normele interne prevăd garanții suplimentare în sarcina particularului, apreciază că, deși regulamentele europene au aplicabilitate directă în dreptul intern, în cazul de față nu-i poate fi negată subscrisei aplicabilitatea dispozițiilor art. 21 alin. (6) din O.U.G. nr. 66/2011.

Recurenta înțelege să critice și înlăturarea de către instanța de fond a apărărilor sale referitoare la încălcarea dreptului A. de a-și exprima punctul de vedere pe parcursul și la finalizarea verificărilor.

Cu privire la încălcarea dreptului la apărare ca urmare a imposibilității exprimării unui punct de vedere pe parcursul și la finalizarea verificărilor, instanța de fond reține faptul că nu a fost vătămată în vreun fel câtă vreme se putea demonstra oricând ca nu a abandonat plantația de viță de vie. Însă verificările efectuate de echipa de control au fost realizate în absența reprezentanților legali ai A. - administratorul judiciar și/sau administratorul special. Membrii echipei de control nu au solicitat A. date, informații sau documente în legătură cu proiectul verificat (așa cum prevăd dispozițiile art. 21 alin. (10) din O.U.G. nr. 66/2011) și totodată au încălcat dreptul A. de a-si exprima punctul de vedere pe parcursul efectuării constatărilor.

Mai mult, echipa de control care a efectuat verificările și constatările nu a respectat procedura prevăzuta de art. 21 alin. (13)-15 din O.U.G. nr. 66/2011, întrucât proiectul de Proces-verbal nu a fost prezentat A., în vederea exprimării unui punct de vedere.

Ca atare, recurenta apreciază că Procesul-verbal este nelegal, întrucât anterior aprobării, nu a fost prezentat structurii verificate, astfel ca nu a fost respectat dreptul la apărare al A., constând în dreptul de a-și exprima punctul de vedere. Proiectul Procesului-verbal trebuia comunicat reprezentanților legali al A., respectiv administratorului judiciar si administratorului special.

Cu toate că a sesizat Curtea Constituțională, instanța de fond nu a considerat oportună suspendarea procesului, apreciind că judecata poate continua, întrucât dispozițiile art. 21 alin. (15)

1

din O.U.G. nr. 66/2011, deși au fost invocate în cauză, nu sunt aplicabile subscrisei, nefiind prevăzută de lege o procedură de comunicare a proiectului de Proces-verbal, anterior întocmirii finale și semnării lui, în cazul persoanelor care sunt îndreptățite să primească doar pe baza unei cereri de plată, subvenții sau ajutoare care sunt finanțate din fonduri europene în cadrul politicii agricole comune și din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013.

Recurenta consideră că are calitatea de structură verificată, așa cum a arătat prin raportare la textele legale invocate în judecata în fața primei instanțe. Prin urmare, dispozițiile referitoare la obligativitatea comunicării structurii verificate a proiectului de Proces-verbal erau aplicabile în speță, iar nerespectarea lor atrage nulitatea Procesului-verbal.

Dreptul la apărare a fost compromis, contrar celor reținute de prima instanță. Chiar dacă legea acordă particularului posibilitatea de a formula contestație administrativă și ulterior acțiune în contencios administrativ împotriva actelor autorității publice, aceasta nu înseamnă că eventualele vicii formale din etapa administrativă prealabilă emiterii actului vătămător sunt acoperite și nu mai pot fi sancționate.

Recurenta critică și înlăturarea apărărilor referitoare la netemeinicia procesului-verbal.

Arată în acest sens faptul că, instanța de fond i-a reproșat că nu a demonstrat în cauză o stare de fapt contrară celei care rezultă din constatările făcute de membrii echipei de control prin Notele de constatare și din fotografiile depuse de APIA în probațiune, însă, contrar celor reținute de instanța de fond, nu se putea face dovada unui fapt negativ. Fotografiile depuse de APIA în probațiune nu fac dovada faptului că au fost efectuate în perioada 28.01.2015 - 30.01.2015 sau a faptului că vizează suprafața de 38 ha, ca atare nu vin în susținerea legalității și temeiniciei Procesului-Verbal încheiat.

A încercat în cauză dovedirea susținerilor referitoare la faptul că plantația de viță de vie de pe suprafața de 38 ha nu a fost abandonată, scop pentru care a solicitat administrarea unei probe cu expertiză tehnică judiciară, ce a fost încuviințată iar faptul că proba nu a mai putut fi administrată nu îi poate fi imputat.

A demonstrat faptul că a intrat în procedura falimentului, iar în contul de insolvență nu există disponibilul necesar pentru a avansa costurile privind onorariul expertului. Totodată, bunurile din patrimoniul său nu au fost încă valorificate, astfel că derularea anevoioasă a procedurii insolvenței nu îi poate fi imputată, neavând pârghiile necesare pentru a accelera vânzarea bunurilor.

Consideră. totodată, că a demonstrat faptul că, în lipsa fondurilor disponibile în contul unic de insolvență, a fost convocată Adunarea Creditorilor pentru a decide asupra avansării costurilor pentru plata avansului onorariului expertului tehnic judiciar iar dezinteresul creditorilor față de acest litigiu și de consecințele negative grave ale menținerii Procesului-verbal, din nou, nu îi poate fi imputat.

Instanța de fond avea posibilitatea de a stabili ca plata avansului de onorariu să fie efectuată în procedura insolvenței, cu titlu de creanță curentă, prin darea în debit a avansului de onorariu. Or, instanța, cu toate că a încuviințat mai multe solicitări de amânare a cauzei pentru plata avansului de onorariu expert, a adoptat soluția cea mai drastică, respectiv decăderea sa din proba esențială a fi administrată în cauză, expertiza în specialitatea Agricultură - Cultura plantelor - Viticultură.

Apreciază că în măsura în care instanța ar fi urmărit să afle adevărul în cauză, ar fi avut pârghiile legale pentru a face posibilă administrarea probei cu expertiza tehnică judiciară încuviințată în cauză.

Pe de altă parte, și Declarația martorului D. are greutate în cauză, referitoare la demonstrarea susținerilor sale. Instanța de fond a reținut că declarația este prea generică, însă reproșul este de neînțeles. Chiar dacă martorul a fost propus de ea, instanța avea posibilitatea să intre în detalii și să întrebe martorul aspecte amănunțite, care să fi clarificat eventualele lacune în starea de fapt.

Instanța face aprecieri în cauză și cu privire la condițiile climaterice din anul 2012, apreciind că doar în luna august a anului 2012 nu au fost precipitații, astfel că nu se justifică susținerea subscrisei referitoare la seceta extremă din vara și toamna anului 2012. Pe de o parte, arătă că datele furnizate de Administrația Națională de Meteorologie ar fi trebuit interpretate de un expert în specialitatea Agricultură - Cultura plantelor - Viticultură, care să poată aprecia asupra condițiilor climaterice și să poată corobora datele furnizate cu necesarul de apă al plantelor de viță de vie și cu rezistența la condiții de temperatură ridicate și precipitații scăzute. Or, instanța de fond a apreciat că doar în luna august a anului 2012 a fost secetă, pentru că nu apar precipitații înregistrate, însă a ignorat faptul că în lunile iunie și nici în lunile septembrie și octombrie nivelul precipitațiilor a fost foarte scăzut. Ba mai mult, nivelul temperaturilor a fost unul extrem de ridicat, iar coroborându-l cu nivelul extrem de scăzut al precipitațiilor și cu viteza vântului, se putea concluziona faptul că condițiile climaterice din vara și toamna anului 2012 nu au fost propice pentru dezvoltarea butașilor de viță de vie.

Instanța de fond i-a mai reproșat faptul că nu a respectat graficul de execuție, întrucât a depășit cu 2 luni prelungirea acordată. Așa cum s-a demonstrat în cauză, Declarația de finalizare a fost depusă anterior încheierii perioadei celor 3 campanii viticole la data de 31.07.2014, conform prevederilor Ordinului MADR nr. 247/2008.

Chiar și dacă s-ar considera că data limită ar fi fost 15.05.2014, nu se poate aprecia că întârzierea ar fi fost de natură să conducă la o soluție de restituire a sumelor primite prin intermediul APIA, întrucât întârzierea nu este una esențială. Fiind vorba de lucrări agricole, influențate de diverși factori climaterici, biologici (diverse boli) și chimici (diverși factori poluanți - ex. ploi acide), apreciază că este nesemnificativă o întârziere de 2 luni în respectarea graficului de execuție.

Contrar celor reținute de APIA și validate de prima instanță, A. nu a abandonat plantațiile de viță de vie cultivate pe terenul în suprafață de 38 ha. Sancțiunea prevăzută de art. 7

1

lit. e) din Ordinul AAADR nr. 247/2008 poate fi aplicată doar în cazul în care beneficiarul de sprijin abandonează plantațiile înființate prin programe de reconversie, în primii 10 ani de la finalizarea planurilor individuale. Or, în situația în care se consideră că A. nu a finalizat Planul individual, nu poate fi incidență sancțiunea prevăzută de art. 7

1

lit. e), întrucât pentru ca fapta să fie tipică abandonarea trebuie să survină doar după finalizarea planurilor individuale.

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 11 aprilie 2018, intimata-pârâtă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a invocat excepția nulității recursului, iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

În ceea ce privește excepția nulității recursului în raport cu dispozițiile art. 488 alin. (1) și cu cele ale art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., intimata arată că, casarea unor hotărâri judecătorești se poate cere numai pentru motive de nelegalitate. Recursul nu este întemeiat pe niciunul din motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) din noul C. proc. civ. Recurenta nu face decât sa reia motivele din actele sale procedurale anterioare, fără sa indice în ce consta în concret nelegalitatea hotărârii instanței de fond. Nici măcar nu se indică de către recurentă, care dintre temeiurile de drept invocate ar fi greșit aplicate sau încălcate de către prima instanța prin soluția pronunțată prin sentința civilă nr. 282/2017 în dosarul nr. x/2015.

Pe fondul cauzei, intimata arată că, în ceea ce privește critica recurentei cu privire la nelegalitatea controlului efectuat din prisma lipsei mandatului persoanelor care au efectuat verificările la fața locului, în vederea efectuării activităților de control la fața locului privind monitorizarea și controlul planurilor individuale finanțate din OMADR nr. 247/2008 "restructurarea/reconversia plantațiilor viticole", cu respectarea tuturor prevederilor legale europene și naționale incidente. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și Ministerul Agriculturii a încheiat cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Inspecții de Stat - Inspecția de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol (D.I.S. - I.S.C.T.V) Acordul de delegare nr. APIA 29898/25.09.2012/DIS 236720/1.10.2012, autoritate cu atribuții și competențe în acest domeniu.

Documentația necesară efectuării controlului a fost întocmită și semnată de persoanele competente din cadrul MADR, potrivit prevederilor Acordului de delegare nr. APIA 29898/25.09.2012/DIS 236720/1.10.2012, autoritate publică în subordinea căreia se află APIA.

Așadar, reprezentanți legali al APIA nu pot dispune asupra modului în care se efectuează controlul pe teren de către o structură a ministerului tutelar, ci doar poate solicita efectuarea acestuia (în baza Acordului de delegare), funcționarii publici din MADR nefiind subordonați directorului-general al APIA. Mai mult, actul administrativ de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare a fost întocmit de o echipă de verificare din cadrul APIA, constituită prin împuternicirea nr. 820/11.03.2015 emisă de Directorul General al APIA, echipă care a procedat la o verificare documentară (și nu pe teren cum greșit a reținut reclamanta).

Or, echipa de verificare constituită prin împuternicirea nr. 820/11.03.2015 emisă de Directorul General al APIA a analizat toata documentația aferentă cererii nr. x/09.09.2011 formulată pentru Planul individual nr. 2823/10.06.2011, în care se afla și Nota de control nr. 258 431/05.02.2015 emisă de D.G.C.A.I. - M.A.D.R.

Așadar, pentru constatarea neregulilor intervenite în derularea Planul individual nr. 2823/10.06.2011 și stabilirea creanțelor bugetare în sarcina reclamantei S.C. A. S.R.L., instituția a respectat atât dispozițiile art. 21 alin. (5) din O.U.G. nr. 66/2011, precum și celelalte norme europene și naționale incidente.

În ceea ce privește nelegalitatea controlului efectuat din prisma nerespectării dispozițiilor referitoare la notificarea structurii verificate despre efectuarea verificărilor la fața locului, intimata arată că în mod eronat recurenta consideră,faptul că procesul-verbal nr. x/18.03.2015 - de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, încheiat de APIA la data de 17.03.2015, este lovit de nulitate întrucât nu au fost respectate prevederile art. 21 alin. (6) din O.U.G. nr. 66/2001.

Art. 21 alin. (6) din O.U.G. nr. 66/2001 prevede că, în cazul în care sunt necesare activități de verificare la fața locului, echipa nominalizată va notifica structura supusă verificării cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de data declanșării acțiunii, precizându-se scopul și durata acesteia.

Potrivit art. 1 din același act normativ, prezenta ordonanță de urgență reglementează activitățile de prevenire, de constatare a neregulilor, de stabilire și de recuperare a creanțelor bugetare rezultate din neregulile apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, precum și de raportare a neregulilor către Comisia Europeană sau către alți donatori internaționali.

Așadar, prevederile O.U.G. nr. 66/2011 nu sunt aplicabile notelor de control, întocmite de D.G.C.A.I. - M.A.D.R.

Notele de control pe teren sunt întocmite de APIA (prin D.G.C.A.I. - M.A.D.R., conform Acordului de delegare) în temeiul regulamentelor comunitare, documentelor de lucru ale Comisiei Europene, precum și legislației naționale speciale.

Pentru întocmirea procesului-verbal nr. x/18.03.2015 de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, care face obiectul prezentei, nu erau necesare (neapărat) activități de verificare la fata locului, verificarea documentară și faptică, ce a avut drept scop verificarea aspectelor menționate în Nota de fundamentare a Direcției Măsuri de Piață, conducând la aceeași concluzie: că reclamanta nu a implementat Planul individual nr. 2823/10.06.2011 în conformitate cu angajamentelor asumate, măsura legală fiind cea a restituirii sprijinului financiar acordat din bugetul Uniunii Europene (FEGA).

Consideră că prevederile art. 21 alin. (6) din O.U.G. nr. 66/2011 nu sunt aplicabile spetei deduse judecății, deoarece, recurenta reclamantă nu are calitate de structură verificată".

Mai mult, cu ocazia desfășurării controlului pe teren, în perioada 28.01.2015 - 30.01.2015, reclamanta a fost anunțată și a participat la efectuarea controlului pe teren, prin domnul E., având calitatea de angajat al S. C. A.. iar anunțarea reclamantei cu privire la efectuarea uni control pe teren s-a efectuat în baza manualelor de proceduri potrivit cărora APIA își desfășoară activitatea și nu în baza O.U.G. nr. 66/2011.

Controlul pe teren a fost efectuat în baza actelor normative speciale naționale și a regulamentelor comunitare și nu are niciun fel de legătură cu dispozițiile O.U.G. nr. 66/2011 iar recurenta reclamantă face o gravă confuzie între controlul la fața locului (care vizează aplicarea corectă a tehnologiei de înființare și întreținere a plantației viticole și respectarea bunelor condiții agricole și de mediu asumate de beneficiar la aprobarea planului individual) și verificare documentară a cererii nr. x/09.09.2011 formulată pentru Planul individual nr. 2823/10.06.2011, în care se afla și Nota de control nr. 258 431/05.02.2015 emisă de D.G.C.A.I. - M.A.D.R., ultima fiind efectuată de echipa de verificare constituită prin împuternicirea nr. 820/11.03.2015 emisă de Directorul General al APIA, care a emis procesul-verbal nr. x/18.03.2015 de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare.

Controlul pe teren a fost realizat în baza:

- Legii nr. 1/2004 privind înființarea, organizarea si funcționarea APIA, cu modificările si completările ulterioare;

- Legislației europeană si națională privind programele de restructurare/reconversie a plantațiilor viticole, derulate cu sprijin comunitar pentru campaniile 2008/2009 -2013/2014;

- Regulamentului (CE) nr. 1122/2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului în ceea ce privește ecocondiționalitatea, modularea și sistemul integrat de administrare și control în cadrul schemelor de ajutor direct pentru agricultori prevăzute de regulamentul respectiv, precum și de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește ecocondiționalitatea în cadrul schemei de ajutoare prevăzute pentru sectorul vitivinicol;

- Acordului de delegare nr. APIA 29898/25.09.2012/DIS 236720/1.10.2012;

- cererii nr. x/09.09.2011 formulată de reclamanta fermier pentru Planul Individual nr. 2823/10.06.2011;

- Planului individual nr. 2823/10.06.2011.

Procesul-verbal nr. x/18.03.2015 de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, încheiat de APIA la data de 17.03.2015, titlu de creanță, a fost emis în baza O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea si sancționarea neregulilor apărute in obținerea si utilizarea fondurilor europene si/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora.

În opinia intimatei, trebuie să facă o separație ȘI în același timp O DISTINCȚIE între: notele de control pe teren, care sunt elaborate de D.G.CA.I. - MA.D.R. in temeiul regulamentelor comunitare, documentelor de lucru ale Comisiei Europene, precum si legislației naționale special și actele normative aplicabile procesului-verbal nr. x/18.03.2015 de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, încheiat de APIA la data de 17.03.2015, titlu de creanță întocmit de APIA în baza O.U.G. nr. 66/2011.

Așadar, obligativitatea transmiterii proiectului de proces-verbal de constatare de către autoritatea cu competente in gestionarea fondurilor comunitare este prevăzuta in situația in care beneficiarul fondurilor europene depune in prealabil un PROIECT DE FINANȚARE pentru care se verifica periodic implementarea obiectivelor asumate si prin urmare se află intr-o relație CONTRACTUALĂ cu autoritatea publică, situație în care reclamanta fermier NU SE REGĂSEȘTE (APIA nederulând proiecte de finanțare finanțate din fonduri europene), iar reclamanta fermier a fost anunțată de efectuarea controlului pe teren, aceasta fiind reprezentată de domnul E. având calitatea de angajat.

În opinia intimatei și critica referitoare la nelegalitatea procesului-verbal derivată din încălcarea dreptului A. de a-și exprima punctual de vedere pe parcursul efectuării verificărilor și constatărilor este nefondată deoarece, conform art. 21 alin. (11) din O.U.G. nr. 66/2001, cu modificările și completările ulterioare, pe parcursul activităților de constatare, structura verificată are dreptul să își exprime punctul de vedere, care se analizează de echipa de verificare.

În acest sens arată că, controlul la fața locului efectuat de D.G.C.A.I. - M.A.D.R. nu putea avea ca bază legală O.U.G. nr. 66/2011, astfel încât să se poată discuta de respectarea sau nerespectarea dispozițiilor art. 21 alin. (11) din actul normativ respectiv.

În accepțiunea O.U.G. nr. 66/2011, recurenta reclamanta nu are calitate de "structură verificată", aceasta neîncadrându-se în definiția structurii verificate, conform art. 2, alin. (1), lit. t) din actul normativ de mai sus.

Prevederea legală comunitară aplicabilă MISIUNILOR DE CONTROL PE TEREN este Regulamentul consiliului (CE) nr. 1122/2009 din 30 noiembrie 2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului în ceea ce privește ecocondiționalitatea, modularea și sistemul integrat de administrare și control în cadrul schemelor de ajutor direct pentru agricultori prevăzute de regulamentul respectiv, precum și de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește ecocondiționalitatea în cadrul schemei de ajutoare prevăzute pentru sectorul vitivinicol.

Acest aspect, adică neaplicarea O.U.G. nr. 66/2011, reiese și din cuprinsul Notei de control nr. 258 431/05.02.2015 emisă de D.G.C.A.I. - M.A.D.R, care conține elemente specifice prevăzute de Regulamentele Comunitare aplicabile in materia controlului pe teren.

În acest sens este Angajamentul solicitantului, care face parte integrantă din cererea nr. x/09.09.2011 formulată pentru Planul individual nr. 2823/10.06.2011, semnată de fermier, prin care recurenta reclamantă s-a angajat să respecte condițiile de ecocondiționalitate prevăzute de art. 103 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, cu modificările și completările ulterioare, prin urmare și controalele aferente, care se realizează in baza Regulamentului CE nr. 1122/2009.

Totodată, potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011, cu modificările și completările ulterioare, în înțelesul prezentei ordonanțe de urgentă, termenii si expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

(...) t) structuri verificate - beneficiarul asistenței din fonduri europene, oricare structură de implementare, precum și orice persoană fizică ori juridică ce se află într-o RELAȚIE CONTRACTUALA, în cadrul proiectelor/programelor finanțate din fonduri europene și/sau din fonduri publice naționale aferente acestora; (...).

g) beneficiar - orice persoană fizică sau juridică de drept public ori privat, așa cum este aceasta definită pentru fiecare program în reglementările europene incidente și documentele programului respectiv și care este fie direct sau indirect parte în contractul/acordul/decizia/ordinul de finanțare finanțat integral sau parțial din fonduri europene și/sau fonduri publice naționale aferente acestora ori, după caz, din fonduri provenite de la alți donatori publici internaționali, fie persoană fizică sau juridică îndreptățită să primească, NUMAI PE BAZA UNEI CERERI DE PLATĂ, subvenții ori ajutoare care sunt finanțate din instrumentele de finanțare A POLITICII AGRICOLE COMUNE, în conformitate cu prevederile legale naționale si/sau comunitare in vigoare.

Analizând textul art. 1 din O.U.G. nr. 66/2011 rezultă faptul că beneficiar este orice persoană fizică sau juridică de drept public ori privat, așa cum este aceasta definită pentru fiecare program în reglementările europene incidente și documentele programului respectiv și care este:

- fie direct sau indirect parte în contractul/acordul/decizia/ordinul de finanțare finanțat integral sau parțial din fonduri europene și/sau fonduri publice naționale aferente acestora ori, după caz, din fonduri provenite de la alți donatori publici internaționali,

- fie persoană fizică sau juridică îndreptățită să primească, numai pe baza unei CERERI DE PLATĂ, subvenții ori ajutoare care sunt finanțate din instrumentele de finanțare a POLITICII AGRICOLE COMUNE. în conformitate cu prevederile legale naționale si/sau comunitare in vigoare".

Din prevederile legale mai sus enumerate rezultă că recurenta reclamantă se încadrează în a doua categorie deoarece a primit sprijinul financiar în baza depunerii unei cereri de plată, completată pe proprie răspundere, și emiterii de către APIA a unei decizii de plată.

Subliniază faptul că reclamanta nu se află într-o relație contractuală cu APIA nederulând proiecte de finanțare finanțate din fonduri europene.

Obligativitatea transmiterii proiectului de proces-verbal de constatare de către autoritatea cu competente in gestionarea fondurilor comunitare este prevăzuta doar în situația in care beneficiarul fondurilor europene depune in prealabil un PROIECT DE FINANȚARE pentru care se verifica periodic implementarea obiectivelor asumate si prin urmare se află într-o relație CONTRACTUALĂ cu autoritatea publică.

Persoană fizică sau juridică îndreptățită să primească, numai pe baza unei cereri de plată, subvenții ori ajutoare care sunt finanțate din instrumentele de finanțare a POLITICII AGRICOLE COMUNE, în conformitate cu prevederile legale naționale și/sau comunitare în vigoare; (...) nu este considerată de legiuitor ca fiind structură verificată.

Față de cele de mai sus, consideră eronată susținerea recurentei-reclamante potrivit căreia APIA nu a respectat dispozițiile art. 21 alin. (11) din O.U.G. nr. 66/2011, deoarece acestea nu sunt aplicabile spetei deduse judecății.

De asemenea, instanța de fond nu poate reține faptul că S.C. A. S.R.L, i-a fost încălcat dreptul la apărare, aceasta având posibilitatea (valorificată) să conteste pe cale administrativă procesul-verbal nr. x/18.03.2015 de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, încheiat de APIA la data de 17.03.2015, putând aduce dovezi privind eligibilitatea cererii de sprijin și a conformității activității sale.

Cu referire la critica recurentei privind nelegalitatea procesului-verbal derivată din încălcarea dreptului A. de a-și exprima punctul de vedere la finalizarea verificărilor, intimata arată că, în mod eronat recurenta consideră că nu au fost respectate dispozițiile art. 21 alin. (13), (14) și (15) din O.U.G. nr. 66/2011, potrivit cu care:

"(13) Verificările se finalizează prin întocmirea unui proces-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare sau a unei note de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare.

(14) înainte de aprobare, proiectul procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare se prezintă structurii verificate, acordându-se acesteia posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere.

(15) Structura verificată are dreptul să prezinte în scris structurii de control prevăzute la art. 20 punctul său de vedere cu privire la constatările acesteia în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii proiectului procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor [J} bugetare."

Astfel, potrivit art. 151 din O.U.G. nr. 66/2011, fac excepție de la prevederile alin. (14) și (15) titlurile de creanță care sunt întocmite pentru beneficiarii persoane fizice sau juridice îndreptățite să primească. numai pe baza unei cereri de plată, subvenții ori ajutoare care sunt finanțate din fonduri europene și/sau fonduri publice naționale aferente acestora în cadrul politicii agricole comune și din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013, iar recurenta reclamantă face aceeași confuzie între noțiunile "structură verificată" și "beneficiar" de sprijin financiar.

Față de criticile de netemeinicie ale procesului-verbal, intimata reia apărările formulate prin întâmpinarea depusă în fața instanței de fond.

Din parcurgerea sentinței civile recurate, se poate observa că, instanța de fond, în considerente, a arătat obiectul cererii de chemare în judecată, susținerile pe scurt ale părților, a expus situația de fapt pe baza probelor administrate, a precizat motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătând totodată motivele pentru care s-a respins cererea reclamantei.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în care acesta se încadrează, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanta Societatea A. S.R.L. este nefondat, pentru următoarele considerente:

Excepția nulității recursului, a fost soluționată de Înalta Curte prin încheierea de ședință din 07.10.2020.

În ceea ce privește criticile aduse sentinței pe fondul cauzei, Înalta Curte reține:

Prin cererea nr. DJ 109789, depusă la data de 09.09.2011, recurenta reclamantă S.C. A. S.R.L., în calitate de fermier, a solicitat acordarea unui sprijin financiar pentru programul restructurarea/reconversia plantelor viticole, Campania 2011 - 2012, pentru măsura: "proiectare, pregătire teren, plantare și instalare tutori", pentru care a depus planul individual nr. 2823/10.06.2011, în valoare totală de 346.560 euro (9120 euro/ha), pentru o suprafață de teren de 3 8 ha situată în localitatea Ciupercenii Noi, județul Dolj. Planul individual nr. 2823/10.06.2011 de reconversie viticolă pentru care s-a solicitat acordarea sprijinului financiar (pentru suprafața de 38 ha), urma să fie realizat de beneficiara - reclamant S.C. A. S.R.L. în două faze:

Condițiile de eligibilitate privind acordarea sprijinului financiar în cadrul măsurii de restructurare/reconversie sunt prevăzute de:

- Regulamentul (CE) Nr. 1234 din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole ("Regulamentul unic OCP");

- Regulamentul (CE) Nr. 491 din 25 mai 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole ("Regulamentul unic OCP");

- Regulamentul (CE) Nr. 555 din 27 iunie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului privind organizarea comună a pieței vitivinicole în ceea ce privește programele de sprijin, comerțul cu țările terțe, potențialul de producție și privind controalele în sectorul vitivinicol;

- Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 247/2008 privind aprobarea Normelor de aplicare a programelor de restructurare/reconversie a plantațiilor viticole, derulate cu sprijin comunitar pentru campaniile 2008/2009 - 2013/2014, cu modificările și completările ulterioare.

Acordarea sprijinului financiar pentru programele de restructurare/reconversie, potrivit Capitolului I, pct. 3 din NORMELE din 23 aprilie 2008 de aplicare a programelor de restructurare/reconversie a plantațiilor viticole, derulate cu sprijin comunitar pentru campaniile 2008/2009 - 2013/2014, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 247/2008, necesită elaborarea de către solicitanți a unui plan individual pentru fiecare program de restructurare/reconversie așa cum acesta este prevăzut la pct. 2.2 din Norme.

În conformitate cu prevederile din Capitolul I alin. (2).3 lit. b) din NORMELE din 23 aprilie 2008 de aplicare a programelor de restructurare/reconversie a plantațiilor viticole, derulate cu sprijin comunitar pentru campaniile 2008/2009 - 2013/2014, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 247/2008, termenul de executare a planurilor individuale aprobate a fost de maximum 3 campanii viticole.

Potrivit graficelor de execuție ale planurilor individuale aprobate, așa cum au fost modificate, finalizarea tuturor lucrărilor de execuție a fost stabilită pentru data de 15.05.2014.

După finalizarea primei faze a planul individual nr. 2823/10.06.2011 de reconversie viticolă, S.C. A. S.R.L. a primit de la APIA sprijin financiar, pentru prima măsură, în cuantum de 1.554.664,51 RON, echivalentul a 339.446.40 euro, achitați prin OP nr. x/29.11.2012

Pentru cea de-a doua măsură pentru care s-a solicitat acordarea sprijinului financiar:,instalare sistem de susținere pentru conducere și palisaj", deși termenul de finalizare a lucrărilor a fost stabilit pentru data de 15.05.2014, beneficiara - reclamant a depus la APIA Declarația de finalizare a planului individual nr. 2823/10.06.2011 de reconversie viticolă tocmai la data de 29.07.2014, cu mai mult de două luni peste termenul de realizare final aprobat. împrejurare care a determinat excluderea de la plată a celei de-a doua măsuri.

La data de 01.10.2014, prin încheierea Civilă nr. 2493/C/2014, pronunțată în dosar nr. x/2014, Tribunalul Specializat Cluj a dispus deschiderea procedurii generale de insolvență împotriva recurentei.

În urma controlului la fața locului efectuat în perioada 28-30.01.2015 s-a constatat următoarele împrejurări:

- plantatul butașilor de viță de vie a fost efectuată în primăvara anului 2012;

- la data controlului, procentul de goluri era de 70%-80%;

- sunt instalați spalierii metalici fără sârme;

- în anul 2014 lucrările de întreținere ale solului între rânduri și între plante pe rând nu au fost executate, operatorul nerespectând bunele condiții agricole și de mediu, în "plantație" instalându-se vegetație nedorită, gradul de îmburuienare a suprafeței fiind de 100%;

- din plantație au dispărut tutorii fixați pentru fiecare plantă.

Echipa de control a concluzionat că plantația este compromisă ireversibil, reținând astfel prevederile pct. 7 indice 1 lit. e) din Cap. V din Ordinul MADR nr. 247/2008 care stabilesc în sarcina beneficiarilor de sprijin, care abandonează plantațiile înființate prin programe de restructurare/reconversie în primii 10 ani de la finalizarea planurilor individuale, obligația de a returna sumele plătite de către APIA, precum și dobânzile calculate conform legislației în vigoare.

De asemenea, echipa de control a constatat că S.C. A. S.R.L. i-a fost plătită necuvenit suma de 339.446,40 euro, respectiv 1.554.664,51 RON, care trebuie constituită ca debit și, fapt pentru care a fost emis procesul-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/10.03.2015

La data de 01.10.2014 prin încheierea civilă nr. 2493/C/2014, pronunțată în dosar nr. x/2014, Tribunalul Specializat Cluj a dispus deschiderea procedurii generale de insolvență împotriva recurentei.

Contestația împotriva Procesului-verbal, a fost respinsă prin Decizia nr. 17/26.05.2015 emisă de Comisia de soluționare a Contestațiilor din cadrul APIA.

Prin sentința atacată s-a respins cererea de chemare în judecată pentru anularea Deciziei nr. 17/26.05.2015 și a Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat de pârâtă la data de 17.03.2015.

O primă critică a recurentei adusă sentinței de fond, vizează lipsa mandatului persoanelor care au efectuat verificările la fața locului și faptul că procesul-verbal atacat nu se întemeiază pe concluziile unei expertize de specialitate.

Sub acest aspect, Înalta Curte constată că instanța de fond a făcut o motivare amplă asupra motivelor pentru care nu a reținut aceste apărări ale reclamantei, toate criticile recurentei sub acest aspect fiind nefondate.

Practic recurenta reiterează aceleași motive ca în fața instanței de fond, făcând confuzie asupra aplicabilității art. 21 alin. (6) din O.U.G. nr. 66/2011 în cazul verificărilor finalizate cu întocmirea notei de control. Astfel, Notele de control pe teren sunt întocmite de APIA (prin D.G.C.A.I. - M.A.D.R., conform Acordului de delegare) în temeiul regulamentelor comunitare, documentelor de lucru ale Comisiei Europene, precum și legislației naționale speciale și doar verificările efectuate în cadrul activității de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare/corecțiilor financiare și care se finalizează cu procesul-verbal de constatare a neregulilor, intră sub incidența O.U.G. nr. 66/2011. Pe de altă parte, având în vedere dispozițiile art. 21 alin. (6) din O.U.G. nr. 66/2011, activitatea de verificare la fața locului nu reprezintă o obligație pentru echipa nominalizată conform dispozițiile art. 21 alin. (6) din O.U.G. nr. 66/2011.

Critica recurentei referitoare la faptul că verificările la fața locului au fost efectuate de consilieri din cadrul Direcției Generale Control Antifraudă și Inspecții din cadrul MADR și consilieri cu atribuții de Inspecție de Stat pentru Controlul Tehnic din cadrul Direcției pentru Agricultură a județului Dolj, în condițiile în care aceștia nu sunt reprezentanți ai semnatarilor acordului ci sunt persoane din cadrul altor structuri, nu va fi luată în considerare întrucât, o asemenea critică a fost formulată direct în recurs.

Potrivit art. 21 alin. (6) din O.U.G. nr. 66/2011, în cazul în care sunt necesare activități de verificare la fața locului, echipa nominalizată va notifica structura supusă verificării cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de data declanșării acțiunii, precizându-se scopul și durata acesteia.

Recurenta face o confuzie între controlul la fața locului (care vizează aplicarea corectă a tehnologiei de înființare și întreținere a plantației viticole și respectarea bunelor condiții agricole și de mediu asumate de beneficiar la aprobarea planului individual și care a fost efectuat în baza acordului de delegare de persoane specializate în domeniul viticol) și verificarea documentară a cererii nr. x/09.09.2011 formulată pentru Planul individual nr. 2823/10.06.2011 aceasta fiind efectuată de echipa de verificare constituită prin împuternicirea nr. 820/11.03.2015 emisă de Directorul General al APIA, care a emis procesul-verbal nr. x/18.03.2015 de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare.

Astfel, în temeiul art. 21 din Legea nr. 1/2004, între Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.) și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Inspecții de Stat - Inspecția de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol (denumită D.LS. - I.S.C.T.V) s-a încheiat Acordul de delegare nr. APIA 29898/25.09.2012/DIS 236720/1.10.2012, prin care APIA a delegat DIS - ISCTV atribuții cu privire la monitorizarea și controlul planurilor individuale finanțate din OMADR nr. 247/2008 "restructurarea/reconversia plantațiilor viticole".

Potrivit art. 39 lit. a), b), c) și q) din Legea nr. 244/2002 a viei și vinului în sistemul organizării comune a pieței vitivinicole, forma în vigoare la data încheierii Acordului de delegare nr. APIA 29898/25.09.2012/DIS 236720/1.10.2012: J.S.C.T.V. asigură supravegherea aplicării legii în realizarea producției de struguri, de vinuri și a altor produse vitivinicole, inclusiv a celor cu denumire de origine controlată, și este organismul guvernamental abilitat în executarea controalelor oficiale pentru asigurarea calității și conformității produselor vinicole destinate consumului uman

Delegarea atribuțiilor cu privire la monitorizarea și controlul planurilor individuale finanțate din OMADR nr. 247/2008 "restructurarea/reconversia plantațiilor viticole" s-a efectuat de către APIA cu respectarea dispozițiilor legale: art. 21 din Legea nr. 1/2004, cu modificările și completările ulterioare.

În baza acordului de delegare mai sus menționat, prin adresa nr. x/23.01.2015, APIA a solicitat MADR - Direcția Inspecții de Stat efectuarea unui control la fața locului la S.C. A. S.R.L. - CUI x "în vederea constatării stării de întreținere a plantației viticole".

În perioada 28- 30.01.2015, în baza ordinului de deplasare nr. 30/28.01.2015, consilierul superior B. din cadrul Direcției Generale Control Antifraudă și Inspecții - Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (D.G.C.A.I. - M.A.D.R.) și consilierul superior C. din cadrul Direcției pentru Agricultură a Județului Dolj (D.A.J. Dolj) au efectuat verificări privind respectarea tehnologiei și a bunelor practici agricole și de mediu în plantații viticole înființate cu finanțare comunitară de către operatorul S.C. A. S.R.L.

Acțiunea de verificare s-a efectuat în baza Acordului de delegare nr. APIA 29898/25.09.2012/DIS 236720/1.10.2012 și a Ordinului de deplasare nr. 30/28.01.2015 și a avut ca obiect:

"verificări privind respectarea tehnologiei de cultivare a viței de vie în plantații înființate prin restructurare/reconversie, conform Acordului de delegare APIA/DGCAI, la operatori din județele Dolj și Mehedinți". După cum reiese din fișa postului,

Cei doi consilieri care au efectuat controlul la fața locului, au atribuții în domeniul Inspecției de Stat pentru Controlul Tehnic Viticol, cu experiență în acest domeniu iar dispozițiile art. 21 alin. (12) din O.U.G. nr. 66/2011, nu instituie o obligație în sarcina organelor de control de a se efectua o expertiză de specialitate, aceasta având un caracter facultativ.

Potrivit concluziilor din Nota de control nr. 258 431/05.02.2015): pe suprafața totală de 78,00 hectare aferentă planului individual nr. 2823/10.06.2011 cu suprafața de 38,00 hectare și planului individual nr. 2822/10.06.2011 cu suprafața de 40,00 hectare pe care ar fi trebuit să se găsească plantație viticolă în anul III, operatorul S.C. A. S.R.L. nu respectă tehnologia de cultivare a viței de vie și bunele practici agricole și de mediu prevăzute în Capitolul I, punctul 1.6 din Normele de aplicare a programelor de restructurare/reconversie a plantațiilor viticole, derulate cu sprijin comunitar pentru campaniile 2008/2009 - 2013/2014, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 247/2008, cu modificările și completările ulterioare;

Echipa de verificare constituită prin împuternicirea nr. 820/11.03.2015 emisă de Directorul General al APIA, care a emis procesul-verbal nr. x/18.03.2015 de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, nu a considerat că este necesar, așa cum s-a arătat mai sus, să facă ea însăși verificări la fața locului întrucât, pentru verificarea docume