ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 279/2021
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 279/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 10 februarie 2021
asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea la data de 04.12.2017 sub nr. x/2017, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții B., C., D., E. și F., partajul și ieșirea din indiviziune astfel: pentru terenul în suprafață de 10 ha deținut în coproprietate cu pârâții E., F., C., B. și D., conform titlului de proprietate nr. x/1995, partajarea în natură, conform cotelor de 1/3 din drept și pentru terenul în suprafață de 8 ha deținut în coproprietate cu pârâții E., F., C., B. și D., conform titlului de proprietate nr. x/2002, potrivit cotelor de 1/3 din drept.
Prin sentința nr. 802/26.03.2019, Judecătoria Tulcea a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Babadag.
Instanța a reținut, din titlurile de proprietate nr. x/18.07.2001 și nr. y/30.09.2002, depuse la dosarul cauzei de reclamantă, că prin acestea Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a dispus împroprietărirea numiților G., H. și A. și a numiților I.,H. și A., cu suprafața de teren de 10 ha, respectiv, 8 ha, ambele imobile situate pe teritoriul comunei Babadag, județul Tulcea.
Prin acțiune se solicită ieșirea din indiviziune cu privire la imobilele menționate anterior și, având în vedere că titlurile de proprietate prevăd în mod expres și individual reîmproprietărirea directă a părților (sau a autorilor acestora) din prezenta cauză, sunt incidente dispozițiile art. 117 C. proc. civ., care stabilesc competența de soluționare în favoarea instanței în circumscripția căreia se află imobilele supuse partajului judiciar, în cauză aceasta fiind Judecătoria Babadag.
Prin sentința nr. 730/19.12.2019, Judecătoria Babadag a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Galați, reținând că, din certificatul de deces seria x nr. x depus la dosar și din adresa nr. x/27.02.2019 rezultă că G., cu ultimul domiciliu în municipiul Galați, județ Galați, a decedat la 30.11.1995 în municipiul Galați, iar ceilalți doi defuncți, H. și I., au decedat la București, respectiv Galați, astfel încât, în baza art. 132 alin. (3) rap. la art. 118 C. proc. civ., competența aparține Judecătoriei Galați.
Prin sentința nr. 5834/04.11.2020, Judecătoria Galați a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Babadag, reținând că aceasta este competentă teritorial în soluționarea cauzei conform art. 118 alin. (1) C. proc. civ., în raport de ultimul domiciliu al defunctului J.; a constatat conflictul negativ și a înaintat dosarul pentru soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Astfel, potrivit certificatului de deces seria x nr. x eliberat la data de 05.03.1991, numitul J. a decedat la data de 07.04.1960, ultimul domiciliu al acestuia fiind în Babadag, județul Tulcea.
Potrivit certificatului de naștere nr. x, numitul I. este fiul lui J. și K., iar conform certificatului de naștere nr. x, A. este fiica defuncților J. și K..
Titlurile de proprietate eliberate la data de 30.09.2002 și 18.07.2001 au fost emise pe numele moștenitorilor defunctului J., în cauză fiind incidente prevederile art. 13 alin. (3) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul că titlul de proprietate se emite cu privire la suprafața de teren determinată pe numele tuturor moștenitorilor, urmând ca ei să procedeze potrivit dreptului comun.
În concluzie, pentru partajarea și ieșirea din indiviziune cu privire la bunurile solicitate, interesează stabilirea calității de moștenitor și a cotelor succesorale a moștenitorilor defunctului J., cu ultimul domiciliu în Babadag, județul Tulcea. Prin urmare, competența în soluționarea cauzei aparține Judecătoriei Babadag.
Pe de altă parte, primul termen de judecată acordat în cauză de Judecătoria Babadag a fost la data de 11.06.2019, când părțile au fost legal citate și puteau pune concluzii în fața instanței, termen când instanța a dispus amânarea cauzei pentru ca reclamanta să indice data decesului pentru fiecare defunct, ultimul domiciliu al acestora, masa succesorală și încheierea emisă de notarul public cu privire la verificarea evidențelor succesorale, conform art. 193 alin. (3) C. proc. civ.
La data de 03.09.2019, reclamanta a depus la dosar precizări legate de data deceselor și ultimul domiciliu al defuncților, iar la termenul din data de 03.09.2020, instanța a dispus amânarea cauzei pentru depunerea la dosar, în mod complet, a relațiilor solicitate, inclusiv a anexei 24.
La termenul de judecată din data de 26.11.2019, instanța a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Babadag, învederând faptul că din cuprinsul certificatului de deces aflat la dosarul Judecătoriei Tulcea, rezultă de defuncta G. a avut ultimul domiciliu în municipiul Galați.
Rezultă că excepția necompetenței invocată de Judecătoria Babadag s-a făcut cu depășirea termenului imperativ prevăzut de art. 130 alin. (2) C. proc. civ., întrucât la data de 03.09.2019, primul termen de judecată acordat de Judecătoria Babadag, la care părțile au fost legal citate și puteau pune concluzii, la dosar se regăseau toate înscrisurile necesare analizei competenței teritoriale a instanței, iar prin chiar hotărârea de declinare s-a reținut că Judecătoria Galați este competentă din punct de vedere teritorial, prin raportare la cuprinsul certificatului de deces aflat la dosarul Judecătoriei Tulcea, înscrisul fiind depus la dosar odată cu acțiunea introductivă la data de 04.12.2017.
Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galați, pentru următoarele argumente:
Potrivit art. 118 alin. (1) C. proc. civ.:
"În materie de moștenire, până la ieșirea din indiviziune, sunt de competența exclusivă a instanței celui din urmă domiciliu al defunctului: 1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozițiilor testamentare; 2. cererile privitoare la moștenire și la sarcinile acesteia, precum și cele privitoare la pretențiile pe care moștenitorii le-ar avea unul împotriva altuia; 3. cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului împotriva vreunuia dintre moștenitori sau împotriva executorului testamentar."
Textul legal menționat precizează în mod clar aplicarea sa în timp, respectiv, faptul că în materie de moștenire este competentă instanța de la ultimul domiciliul al defunctului "până la ieșirea din indiviziune", adică atâta vreme cât între moștenitori subzistă starea de indiviziune.
Prin urmare, după lichidarea moștenirii, adică după desăvârșirea împărțelii între moștenitori, nu mai subzistă motivele care să justifice o competență teritorială exclusivă, pentru că după acest moment nu se mai poate vorbi despre "cereri în materie de moștenire".
Pe de altă parte, potrivit art. 117 C. proc. civ.:
"1) Cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanța în a cărei circumscripție este situat imobilul. 2) Când imobilul este situat în circumscripțiile mai multor instanțe, cererea se va face la instanța domiciliului sau reședinței pârâtului, dacă aceasta se află în vreuna dintre aceste circumscripții, iar în caz contrar, la oricare dintre instanțele în circumscripțiile cărora se află imobilul. 3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică, prin asemănare, și în cazul acțiunilor posesorii, acțiunilor în grănițuire, acțiunilor privitoare la îngrădirile dreptului de proprietate imobiliară, precum și în cazul celor de împărțeală judiciară a unui imobil, când indiviziunea nu rezultă din succesiune".
Rezultă, din interpretarea a contrario a dispozițiilor art. 117 alin. (3) C. proc. civ., că atunci când indiviziunea rezultă din succesiune - până la sistarea acestei stări - sunt incidente prevederile art. 118 din același cod, în considerarea izvorului acestei modalități a dreptului de proprietate (moștenirea).
Ca atare, criteriul de determinare a competenței teritoriale este dat de ultimul domiciliu al defunctului (art. 118 alin. (1) C. proc. civ.).
În cauză, starea de indiviziune nu rezultă din titlurile de proprietate în care se regăsesc suprafețele de teren față de care se solicită partajarea, ci din calitatea de moștenitori a părților litigante față de persoanele pe numele cărora au fost emise acele titluri de proprietate și care între timp au decedat.
Astfel, titlul de proprietate nr. x/1995, având ca obiect terenul de 10 ha, a fost emis pe numele lui A., G., H., iar titlul de proprietate nr. x/2002, având ca obiect terenul de 8 ha, a fost emis pe numele lui A., I., H..
La momentul introducerii acțiunii, singura în viață dintre cei enumerați anterior era A., care a formulat această acțiune în contradictoriu cu moștenitorii celorlalte persoane înscrise în titlurile de proprietate respective.
Așadar, la momentul învestirii instanței părțile nu se aflau într-o indiviziune dată de reconstituirea dreptului conform Legii nr. 18/1991, ci într-o indiviziune determinată de decesul autorilor pârâților, urmată de dezbaterea succesiunii (prin stabilirea calității de moștenitor și a cotelor succesorale).
Din certificatele de deces emise pe numele defuncților înscriși în titlurile de proprietate, a rezultat că ultimul domiciliu al unora dintre aceștia (G. și I.) s-a situat în municipiul Galați, localitate aflată în circumscripția teritorială a Judecătoriei Galați, iar ultimul domiciliu al defunctului H. a fost în București.
Ca atare, devin incidente prevederile art. 118 alin. (3) C. proc. civ., conform cărora:
"Cererile formulate potrivit alin. (1) care privesc mai multe moșteniri deschise succesiv sunt de competența exclusivă a instanței ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncți".
Cum domiciliul a doi dintre defuncți se află în circumscripția teritorială a Judecătoriei Galați, iar textul legal se referă la instanța "ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncți", competența aparține acestei instanțe.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galați.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galați.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 februarie 2021.