Decizia nr. 2499/2020 — ÎCCJ, Secția I civilă — cale de atac împotriva încheierii nr. 580/2018 a Tribunalului Bihor

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată la data de 15 martie 2018 pe rolul Tribunalului Bihor, reclamanții A., B., C. și D. au solicitat daune morale, în cuantum de 250.000 euro pentru A., 150.000 euro pentru B., 150.000 euro pentru C. și 150.000 euro pentru D., pentru prejudiciul moral produs ca urmare a accidentului suferit de E., în executarea atribuțiilor de serviciu. Încheierile de ședință referitoare la competență Prin încheierea civilă nr. 580/LM/2018 a Tribunalului Bihor, secția I civilă, complet specializat de litigii de muncă, s-a admis excepția necompetenței funcționale a completului specializat în materia litigiilor de muncă și asigurări sociale, cauza fiind trimisă spre repartizare unui complet civil din cadrul secției I civile a Tribunalului Bihor. Prin încheierea din 03.10.2018 Tribunalul Bihor, secția I civilă, complet civil, s-a declarat competentă să judece cauza, respingând excepția necompetenței funcționale, inclusiv cea referitoare la complete specializate.

Sentința pronunțată de tribunalul Prin sentința civilă nr. 21/C din 20.02.2019 pronunțată de Tribunalul Bihor, secția I civilă, complet civil, s-a admis excepția netimbrării acțiunii invocată din oficiu, fiind anulată ca netimbrată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții A., B., C. și D., în contradictoriu cu pârâta S.C. F. S.A..

Decizia pronunțată de curtea de apel Prin decizia civilă nr. 741/A din 24 octombrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă a fost respins, ca inadmisibil, apelul declarat de apelanții-reclamanți A., B., C. și D. împotriva încheierii civile nr. 580/LM din 18 iulie 2018 pronunțată de Tribunalul Bihor - complet specializat de litigii de muncă. A fost admis apelul formulat de apelanții-reclamanți împotriva încheierii din 3 octombrie 2018 și a sentinței civile nr. 21/C/20 februarie 2019, ambele pronunțate de Tribunalul Bihor, secția I civilă. A fost anulată sentința civilă nr. 21/C/20 februarie 2019 pronunțată de Tribunalul Bihor, secția I civilă, fiind trimisă cauza spre competentă soluționare la Tribunalul Bihor - complet specializat în materia litigiilor de muncă. Prin decizia civilă nr. 930/A din 12 decembrie 2019, Curtea de Apel Oradea a respins cererea formulata de pârâta S.C. F. S.A. de completare a dispozitivului deciziei nr. 741/A din 24 octombrie 2019 pronunțată de aceeași instanță.

Calea de atac formulată în cauză Recursul principal Împotriva deciziei nr. 741/A din 24 octombrie 2019 și a deciziei nr. 930/A din 12 decembrie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, pârâta S.C. F. S.A. a declarat recurs. A susținut că instanța de apel a admis excepția inadmisibilității apelului declarat împotriva încheierii nr. 580/LM/2018 pronunțată de Tribunalul Bihor, secția I civilă, complet specializat de litigii de muncă și a respins, ca inadmisibil, apelul împotriva acestei încheieri, menționând în considerentele deciziei că respectiva încheiere poate fi analizată odată cu fondul apelului. Cu toate că se reține acest aspect, recurenta susține că instanța nu anulează încheierea, deși aceasta are autoritate de lucru judecat. În aceeași idee se învederează că, prin decizia recurată, nu se menționează că se anulează sau se schimbă încheierea din 3 octombrie 2018 prin care secția I civilă a Tribunalului Bihor s-a declarat competentă să soluționeze cauza, astfel încât și această încheiere are autoritate de lucru judecat. Pârâta a susținut că instanța de apel a încălcat dispozițiile art. 430 C. proc. civ., ce prevăd că au autoritate de lucru judecat inclusiv hotărârile care statuează asupra unor excepții procesuale. În ceea ce privește competența de soluționare a litigiului în fond, pârâta a susținut că un complet civil din cadrul secției I civile a Tribunalului Bihor este competent să soluționeze cauza, iar nu un complet specializat de litigii de muncă, întrucât cererea reclamanților este o acțiune în răspundere civilă delictuală, iar nu o acțiune izvorâtă dintr-un conflict individual de muncă. În finalul memoriului de recurs, recurenta-pârâtă a solicitat instanței de recurs să constate că există conflict negativ de competență între completul specializat de litigii de muncă și cel civil, ambele din cadrul secției I civile a Tribunalului Bihor, întrucât există delimitări reciproce de competență, în condițiile în care Curtea de Apel Oradea este ultima instanță care a dispus declinarea competenței. În drept, au fost invocate dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5, pct. 6, pct. 7 și pct. 8 C. proc. civ. În ceea ce privește recursul declarat împotriva deciziei nr. 930/A din 12 decembrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, prin care s-a respins cererea de completare a dispozitivului deciziei nr. 741/A din 24 octombrie 2019 pronunțată de aceeași instanță, pârâta S.C. F. S.A. a arătat că hotărârea instanței de apel este nelegală, întrucât nu a constatat existența conflictului negativ de competență între completul specializat de litigii de muncă și cel civil, ambele din cadrul secției I civile a Tribunalului Bihor. Recursul incident În cauză, reclamanții A., B., C. și D. au depus recurs incident, solicitând casarea deciziei atacate și anularea încheierii nr. 580/2018 pronunțată de Tribunalul Bihor, secția civilă, complet specializat în litigii de muncă. Recurenții reclamanți au precizat că, din considerente pur procedurale, ar trebui anulată și hotărârea de declinare a competenței, având în vedere că în cuprinsul cererii de recurs formulate de recurenta-pârâtă se invocă autoritatea de lucru judecat a acestei hotărâri. Au apreciat că hotărârea de declinare a competenței, chiar dacă nu poate fi atacată separat, poate face obiectul apelului, fiind asimilată unei încheieri premergătoare care face corp comun cu sentința atacată, conform art. 466 alin. (4) C. proc. civ. S-a susținut că încheierea de admitere a excepției de necompetență nu poate avea alt regim decât cel al încheierii de respingere a aceleiași excepții, aceasta din urmă putând fi atacată odată cu fondul cauzei. Precizează că în mod greșit instanța de apel nu a anulat și hotărârea de declinare a competenței, fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 5 C. proc. civ.

Procedura de filtru Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, iar prin încheierea de ședință din 1 octombrie 2020 au fost admise, în principiu, atât recursul declarat de pârâta S.C. F. S.A. Oradea împotriva deciziei civile nr. 741/A din 24 octombrie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, recursul incident declarat de reclamanții A., B., C. și D. împotriva aceleași decizii, cât și recursul declarat de pârâta S.C. F. S.A. Oradea împotriva deciziei civile nr. 930/A din 12 decembrie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, fixându-se termen de judecată la 19 noiembrie 2020.

Apărările formulate în cauză Reclamanții au depus întâmpinare la recursul declarat de pârâtă împotriva deciziei nr. 741/A din 24 octombrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, solicitând respingerea recursului că inadmisibil (conflict de muncă), anularea recursului ca nemotivat, iar în subsidiar, respingerea căii de atac, ca nefondată. Au solicitat, de asemenea, să se constate inadmisibilitatea solicitării subsidiare în ce privește constatarea conflictului negativ de competență. Recurenta pârâtă a depus răspuns la întâmpinare. Recurenții reclamanți au depus întâmpinare la recursul declarat de pârâtă împotriva deciziei nr. 930/A din 12 decembrie 2019 a aceleiași instanțe, solicitând respingerea lui că inadmisibil, anularea recursului ca nemotivat, iar în subsidiar respingerea acestuia ca nefondat. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate și prin raportare la dispozițiile legale invocate, art. 488. (1) pct. 5, pct. 6, pct. 7 și pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: Pârâta S.C. F. S.A. Oradea a criticat soluția instanței de apel de respingere, ca inadmisibil, a apelului declarat împotriva încheierii civile nr. 580/LM/2018 a Tribunalului Bihor, secția I civilă, complet specializat de litigii de muncă, pentru că cele reținute prin respectiva încheiere se impun prin autoritatea de lucru judecat. Înalta Curte reține că prin încheierea civilă nr. 580/LM/2018 a Tribunalului Bihor, secția I civilă, complet specializat de litigii de muncă, s-a admis excepția necompetenței funcționale a completului specializat în materia litigiilor de muncă și asigurări sociale, fiind trimisă cauza spre repartizare unui complet civil din cadrul secției I civile a Tribunalului Bihor. Potrivit art. 132 alin. (3) C. proc. civ. "Dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac". Prin urmare, hotărârile prin care instanța se declară necompetentă nu sunt supuse niciunei căi de atac, nici ordinare și nici extraordinare, motiv pentru care Înalta Curte reține că soluția instanței de apel, prin care a fost respins ca inadmisibil apelul împotriva încheierii nr. 580/LM/2018 a Tribunalului Bihor, este legală. Cu privire la recursul declarat de pârâta S.C. F. S.A. Oradea împotriva deciziei civile nr. 930/A din 12 decembrie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, Înalta Curte reține următoarele: Prin decizia civilă nr. 930/A din 12 decembrie 2019, Curtea de Apel Oradea a respins cererea formulată de pârâta S.C. F. S.A. de completare a dispozitivului deciziei nr. 741/A din 24 octombrie 2019 pronunțată de aceeași instanță. Prin cererea de completare a dispozitivului deciziei nr. 741/A din 24 octombrie 2019 formulată de pârâtă, s-a solicitat a se constata ivit conflictul de competență negativ între completul specializat de litigii de muncă și cel civil, ambele din cadrul secției I civile a Tribunalului Bihor. Potrivit art. 444 C. proc. civ.: "Dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare". În raport de prevederile mai sus citate, Înalta Curte reține că cererea de completare a dispozitivului deciziei nr. 741/A din 24 octombrie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă nu se circumscrie celor enunțate de textul de lege care reglementează completarea hotărârii, nefiind capăt de cerere principal sau accesoriu si nici cerere conexă sau incidentală pe care instanța să fi omis să o analizeze, motiv pentru care recursul declarat de pârâta S.C. F. S.A. Oradea împotriva deciziei civile nr. 930/A din 12 decembrie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă urmează a se respinge, ca nefondat. Prin cererea de recurs, pârâta S.C. F. S.A. Oradea a reiterat susținerile legate de incidența unui conflict negativ de competență și a solicitat ca instanța de recurs să constate ivit conflictul de competență între completul specializat de litigii de muncă și cel civil, ambele din cadrul secției I civile a Tribunalului Bihor, față de care Înalta Curte reține următoarele: Regulile constatării conflictului de competență sunt prevăzute de art. 133 C. proc. civ. și presupun ca două instanțe să se declare deopotrivă competente sau să își decline competența reciproc. În cauza pendinte, această condiție nu este îndeplinită, deoarece singura instanță care și-a declinat competența este completul specializat în materia litigiilor de muncă și asigurări sociale, care, prin încheierea civilă nr. 580/LM/2018 a Tribunalului Bihor, a trimis cauza spre repartizare unui complet civil din cadrul secției I civile a Tribunalului Bihor. Or, în condițiile în care cauza a fost înregistrată la un complet civil, care, verificându-și competența, s-a declarat competent prin încheierea din 03.10.2018 a Tribunalului Bihor, fiind respinsă excepția necompetenței funcționale a secției I civile, inclusiv cea referitoare la complete specializate, Înalta Curte constată că, în cauză, nu există conflict de competență, în sensul reglementat de art. 133 C. proc. civ. Înalta Curte reține că prin motivele de recurs atât pârâta, cât și reclamanții au invocat incidența dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., susținând că au fost încălcate reguli de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității. Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. vizează neregularități de ordin procedural și care sunt sancționate cu nulitatea de art. 174 C. proc. civ., potrivit căruia "(1) Nulitatea este sancțiunea care lipsește total sau parțial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerințelor legale, de fond sau de formă. (2) Nulitatea este absolută atunci când cerința nerespectată este instituită printr-o normă care ocrotește un interes public. (3) Nulitatea este relativă în cazul în care cerința nerespectată este instituită printr-o normă care ocrotește un interes privat". Așadar, nulitatea reprezintă principala sancțiune ce se răsfrânge asupra actelor de procedură care au fost aduse la îndeplinire cu nesocotirea dispozițiilor legale. Sub imperiul motivului de recurs prevăzut de art. 488 pct. 5 C. proc. civ., se pot include mai multe neregularități de ordin procedural, începând de la nesemnarea cererii de chemare în judecată, nelegala citare a uneia dintre părți, nesemnarea cererii reconvenționale, etc. Dispozițiile art. 174 alin. (1) C. proc. civ. constituie dreptul comun în materia actelor de procedură, iar textul vizează o singură ipoteză de nulitate: încălcarea formelor procedurale; nulitatea prevăzută în art. 174 alin. (1) C. proc. civ. este condiționată de producerea unei vătămări, ceea ce se verifică în cauză. În speță, reclamanții au învestit instanța de judecată cu o cerere, prin care au solicitat daune pentru prejudiciul moral produs ca urmare a accidentului suferit de E., în executarea atribuțiilor de serviciu. Înalta Curte reține că natura juridică a prezentului litigiu a fost stabilită ca fiind civilă, prin încheierea nr. 580/LM/2018 a Tribunalului Bihor, secția civilă, complet specializat în litigii de muncă, prin care această instanță și-a declinat competența de soluționare în favoarea unui complet civil care, la primul termen de judecată, s-a declarat competent să judece cauza și a respins excepția necompetenței funcționale a secției I civile. Procedând astfel, Înalta Curte reține că prin încheierea din 03.10.2018, Tribunal Bihor, secția I civilă a statuat definitiv asupra naturii juridice a cauzei, situație în care acest aspect nu mai poate fi repus în discuție, fiind incidente dispozițiile art. 430 alin. (2) C. proc. civ. care prevăd că "autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă" Cum prin soluția de respingere a excepției de necompetență funcțională, așa cum rezultă din încheierea din 03.10.2018, Tribunalul Bihor, secția I civilă a stabilit definitiv natura juridică a cauzei pendinte ca fiind una civilă, Înalta Curte reține că sunt fondate criticile privind neluarea în seamă a aspectelor stabilite prin încheierea nr. 580/LM/2018 a Tribunalului Bihor, legate de natura juridică a cauzei intrate în autoritate de lucru judecat. Din perspectiva celor expuse, în condițiile în care s-a stabilit definitiv caracterul civil al acțiunii, Înalta Curte constată că sunt incidente dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., sens în care se va admite atât recursul formulat de pârâta S.C. F. S.A. Oradea împotriva deciziei civile nr. 741/A din 24 octombrie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă precum și recursul incident declarat de reclamanții A., B., C. și D. împotriva aceleași decizii, se va casa, în parte, decizia, cu trimiterea cauzei spre rejudecarea apelurilor declarate împotriva sentinței nr. 21C din 20 februarie 2019 și a încheierii din 3 octombrie 2018 ale Tribunalului Bihor către aceeași curte de apel; se va menține soluția privitoare la respingerea ca inadmisibil a apelului declarat de reclamanți împotriva încheierii nr. 580 LM din 18 iulie 2018 a Tribunalului Bihor. În rejudecare, urmează a se analiza apelurile declarate împotriva sentinței nr. 21C din 20 februarie 2019 și a încheierii din 3 octombrie 2018 ale Tribunalului Bihor, în raport de caracterul civil al acțiunii, stabilit prin încheierea nr. 580/LM/2018 a Tribunalului Bihor. PENTRU ACESTE MOTIVE,