ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1808/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1808/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr. 3827 din
20 martie 2007, Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a respins
cererea formulată de reclamanții SC I.S.I. SRL București în contradictor cu
pârâta SC A. SA București având ca obiect solicitarea dispunerii dizolvării
societății pârâte pentru afectio societatis, abuz de majoritate și lipsa de
interes social, în raport de prevederile art. 227 alin. (1) lit. e) din Legea nr.
31/1990.
Instanța de fond a reținut
că din probele administrate nu rezultă îndeplinirea condițiilor dizolvării
prevăzute de art. 227 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 31/1990, funcționarea
societății nefiind împiedicată, aceasta nu numai că funcționează dar obține și
profit nu s-a dovedit nici lipsa voinței de conlucrare, affecțio societatis și
nici a abuzului de majoritate în condițiile în care hotărârile adoptate și care
au justificat, în esență, introducerea cererii de dizolvare nu demonstrează un
atare abuz de favorizare a acționarilor majoritari, hotărârile nefiind atacate
în condițiile art. 132 din Legea nr. 31/1990.
Curtea de Apel București, secția
a VI-a comercială, prin decizia nr. 424 din 3 octombrie 2007, a respins apelul
declarat de reclamanți, ca neîntemeiat, menținând ca legală și temeinică
sentința atacată.
Criticile apelanților cu
privire la greșita reținere a situației de fapt și aplicarea greșită a legii au
fost înlăturate de instanța de apel, aceasta apreciind că împrejurările
invocate de reclamanți, și anume, numirea unui nou administrator,
nerepartizarea unor dividende, majorarea fondului de salarii, mărirea
salariului administratorului ales nu atrag dizolvarea societății în condițiile art.
227 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 31/1990 republicată având în vedere
interesul societății și că potrivit art. 227 alin. (1) lit. e) susmenționat
dizolvarea este o măsură excepțională pentru situații care împiedică
funcționarea societății.
În contra deciziei
menționate reclamanții SC I.S.I. SRL București și F.G. au declarat recurs
pentru motivele prevăzute de art. 304, pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ.
Motivul prevăzut de art. 304
pct. 7 C. proc. civ.,
instanța de apel nu a indicat considerentele de fapt și de drept ci a
consemnat aceleași motive ca și instanța de fond încălcând dispozițiile art. 261
alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.;
Opinia intimatei
exprimată prin întâmpinare
este în sensul netemeiniciei criticii cu acest obiect deoarece hotărârea
atacată este motivată.
Opinia Înaltei Curți
Prima teză a art. 304 pct. 7
C. proc. civ., care poate atrage modificarea sau casarea hotărârii atacate
referă la faptul că aceasta nu cuprinde motivele pe care se sprijină.
Verificând decizia atacată,
se constată că aceasta este motivată atât în fapt cât și în drept, răspunzând
criticilor formulate în apel, motivare concordantă cu motivarea sentinței instanței
de apel nefiind în situația de a proceda la substituirea motivării, așa încât
prevederile art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., au fost respectate,
critica nefiind deci întemeiată.
Motivul prevăzut de art. 304
pct. 8 C. proc. civ.:
prima instanță nu a motivat pertinent în drept abuzul de drept cu
ignorarea prevederilor art. 153
18
alin. (4) din Legea nr. 31/1990
modificată.
Opinia intimatei cu privire
la această critică este în sensul respingerii ei deoarece are același conținut
ca și prima critică privind motivarea deciziei atacate.
Opinia Înaltei Curți.
Motivul prevăzut de art. 304
pct. 8 C. proc. civ., invocat de recurentă referă la greșita interpretare a
actului juridic dedus judecății de o manieră care să schimbe natura ori
înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia. Or, prin critica formulată
recurenții ca și în precedentul motiv sunt nemulțumiți de motivarea deciziei
atacate, iar această critică nu se încadrează în ipoteza art. 304 pct. 8 C.
proc. civ., motiv pentru care nu poate fi primită.
Motivul prevăzut de art. 304
pct. 9 C. proc. civ.: probatoriul trebuia completat conform art. 172 C. proc.
civ. și art. 170 cu înscrisuri care se aflau în posesia intimatei.
Opinia intimatei
este în sensul respingerii
și a motivului întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,
întrucât acesta se limitează în a critica comportamentul judecătorilor.
Opinia Înaltei Curți.
Din evocarea criticii
formulate în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., text care referă la lipsa
de temei legal a hotărârii atacate ori la încălcarea sau aplicarea greșită a
legii, rezultă că obiectul acesteia îl formează modul de încuviințare a
probelor, etapă procedurală care este de atributul judecătorului competent să
soluționeze fondul pricinii, și care nu poate forma obiectul controlului
instanței de recurs câtă vreme nu se verifică în concret încălcarea
dispozițiilor legale care o reglementează, de natură a lipsi hotărârea dată de
temei legal.
Recurenții nu precizează în
ce condiții s-a produs încălcarea prevederilor art. 172 C. proc. civ., de către
instanța, care este vătămarea produsă și nici măcar natura înscrisurilor
solicitate a fi prezentate de partea potrivnică, așa încât, prin generalitatea
ei critica nici nu poate fi verificată din perspectiva ipotezelor prevăzute de art.
304 pct. 9 C. proc. civ.
Așa fiind, față de cele ce
preced, Înalta Curte va respinge recursul declarat ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de reclamanții SC I.S.I. SRL București și F.G. împotriva deciziei comerciale nr.
424 din 3 octombrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a
comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 27 mai 2008.