ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 05.03.2009

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 766/2009

HOTĂRÂRE
05.03.2009
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 766/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față;

Examinând actele și lucrările dosarului

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 391 din 30 iunie

2008, Tribunalul Maramureș a condamnat pe inculpatul P.V.D., la pedeapsa de 3

ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la

infracțiunea de omor, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 alin. (1)

În temeiul art. 71 C. pen., s-a aplicat

inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64

lit. a) teza a Il-a C. pen.

În temeiul art. 65 C. pen., s-a aplicat

inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.

64 lit. a) teza a Il-a C. pen. pe o durată de 2 ani.

Soluționând latura civilă a cauzei, prima

instanță, în temeiul art. 14 C. proc. pen., raportat la art. 998 C. civ., a

obligat inculpatul la plata sumei de 10.000 RON cu titlu de daune morale către

partea civilă O.V.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a

reținut ca situație de fapt următoarele:

Inculpatul și partea vătămată se cunoșteau,

ambii fiind ciobani la stâne diferite.

În noaptea de 28 mai 2007, inculpatul P.V.D.

aflat sub influența băuturilor alcoolice, a trecut pe lângă stâna unde partea vătămată

O.V. era cioban, în compania acestuia aflându-se martorul P.I.

Inculpatul și partea vătămată au purtat

inițial discuții normale, până în momentul în care partea vătămată a avertizat

inculpatul să nu mai intre cu oile în pășunea P.C. Această atenționare a

enervat inculpatul, care a aplicat o lovitură părții vătămate cu pumnul în zona

pieptului. Partea vătămată a ripostat, lovind inculpatul cu o bâtă peste

picioare.

În împrejurarea descrisă, inculpatul a scos

briceagul pe care-l purta la curea și a aplicat o lovitură părții vătămate în

zona toracelui, după care a fugit.

Alertați de strigătele părții vătămate și ale

martorului P.I., la locul faptei s-au deplasat martorii U.I. și M.I. care

dormeau într-o colibă la circa 20 m. Aceștia au pornit în urmărirea

inculpatului, martorul M.I. reușind să-l lovească pe acesta în zona spatelui

prin proiectarea unei bâte.

Partea vătămată a fost transportată și

internată în Spitalul Municipal Sighetu Marmației, constatându-se prin raportul

medico-legal că a suferit leziuni care au necesitat spre vindecare un număr de

65 - 70 zile îngrijiri medicale și i-au pus în pericol viața.

În raport de situația de fapt descrisă, în

sarcina inculpatului s-a reținut vinovăția pentru săvârșirea infracțiunii de

tentativă la infracțiunea de omor în forma prevăzută de art. 20 C. pen.,

raportat la art. 174 alin. (1) C. pen., reținându-se în favoarea acestuia

circumstanțe atenuante judiciare prevăzute de art. 74 lit. c) C. pen., cu

consecința reducerii pedepsei principale sub limita minimă prevăzută de textul

incriminator.

Împotriva sentinței, în termen legal,

Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș a declarat apel, invocând critici de

netemeinicie constând în greșita reținere în favoarea inculpatului a

circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. c) C. pen., circumstanțe ce

solicită a fi înlăturate.

Aceeași sentință a fost supusă apelului

exercitat de inculpat care a apreciat incidente în cauză dispozițiile art. 73 lit.

b) C. pen.

Curtea de apel Cluj, secția penală și de

minori, prin decizia nr. 109/ A din 5 noiembrie 2008, a respins, ca nefondate,

apelurile reținând că prima instanța a stabilit o situație de fapt corectă și a

încadrat judicios fapta săvârșită de inculpat în infracțiunea prevăzută de art.

20 C. pen., raportat la art. 174 alin. (1) C. pen.

Împotriva deciziei, inculpatul a declarat

recurs, solicitând reținerea în favoarea sa a circumstanței atenuante a scuzei

provocării și schimbarea modalității de executare în sensul suspendării

pedepsei sub supraveghere.

Trecând la soluționarea recursului, în raport

de cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., Înalta

Curte constată nefondată calea de atac.

În baza analizei coroborate a probatoriului

administrat de prima instanță, examinat și de instanța de apel prin control

judiciar, motivat, legal și temeinic s-a reținut ca temei al răspunderii

penale, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 20 C.

pen., raportat la art. 174 alin. (1) C. pen., în afara oricărei stări de

provocare din partea victimei.

Astfel, cererii părții vătămate adresată

inculpatului pe un ton normal, de a supraveghea animalele la pășunat încât să

nu intre în pășunea cunoscută de localnici P.C. corect nu i s-a dat

semnificația juridică a circumstanței atenuante a scuzei provocării, care să fi

generat în psihicul inculpatului o tulburare gravă sub imperiul căruia s-a

manifestat agresiv.

Pedeapsa principală, de 3 ani și 6 luni

închisoare redusă sub limita minimă prevăzută de textul incriminator, a fost

stabilită prin valorificarea tuturor criteriilor legale enunțate de art. 72 C.

pen., ținându-se cont de efectul circumstanțelor atenuante judiciare reținute

în favoarea inculpatului, cu respectarea regimului sancționator stabilit de

dispozițiile art. 76 alin. (2) C. pen.

Cât privește modalitatea de executare

solicitată de recurentul inculpat, incidența dispozițiilor art. 86

1

C.

pen., nu se justifică în raport de natura acesteia, confirmată de expertiza

medico-legală, constând în punerea în pericol a vieții părții vătămate.

Întrucât la examinarea din oficiu nu se

constată existenta vreunui caz care să justifice reformarea hotărârilor,

recursul inculpatului va fi respins, ca nefondat, potrivit dispozițiilor art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. pen.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,

recurentul inculpat va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat,

ocazionate de această fază procesuală.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de

inculpatul P.V.D. împotriva deciziei penale nr. 109/ A din 5 noiembrie 2008 a

Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de

400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând

onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 5 martie

2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2009-03-03
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 732/2009
Prin sentința penală nr. 91 din 11 septembrie 2008 a Tribunalului Călărași s-au dispus următoarele: A fost respinsă cererea formulată de inculpat, În baza art. 334 C. proc. pen. În baza art. 174 C. pen. a fost condamnat inculpatul M.T. la 1
ÎCCJ 2008-08-20
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2547/2008
Asupra recursului de față; În baza actelor de la dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 292/ F din 26 martie 2008 a Tribunalului Ialomița a fost condamnat inculpatul T.M.C., la pedeapsa de 18 ani închisoare și 2 ani interzice
ÎCCJ 2009-02-06
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 413/2009
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 361 din 16 februarie 2008 a Tribunalului Iași a fost condamnat inculpat inculpatul C.A., la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare, pent
ÎCCJ 2009-04-24
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1516/2009
Asupra recursului penal, de față; Prin sentința penală nr. 675 din 28 noiembrie 2008 a Tribunalului Giurgiu, secția penală a fost condamnat inculpatul B.G. la 7 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 20 r
ÎCCJ 2010-04-28
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1652/2010
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: A. Prin sentința penală nr. 138 din 11 mai 2009, în baza art. 20 raportat la art. 174, art. 175 lit. i) C. pen. a fost condamnat inculpatul S.I., fiul lui C. și
Sursă