ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6497/2019
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6497/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Ședința publică din data de 17 decembrie 2019
Asupra recursurilor de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 28.06.2016, sub nr. x/2016, reclamantul Institutul de Biochimie al Academiei Române l-a chemat în judecată pe pârâtul Institutul de Biochimie al Academiei Române, solicitând anularea actului administrativ denumit Scrisoarea standard de informare a beneficiarului nr. O.I./3683/SUPF/13.04.2016 emisă cu privire la Contractul x - Titlul proiectului: Programul Postdoctoral interdisciplinar "Biotehnologii celulare și moleculare cu aplicații în medicină" de către OIPOSDRU - MENCS, ca fiind neîntemeiat și nelegal, precum și a tuturor actelor subsecvente acestuia prin care s-a dispus la partenerul 3 - Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației invalidarea următoarelor sume:
- 342.333,00 RON reprezentând cheltuieli salariale pentru perioadele octombrie, noiembrie și decembrie 2010; ianuarie, februarie și martie 2011; octombrie, noiembrie și decembrie 2012; ianuarie, februarie, martie și aprilie 2013;
- 18,90 RON fără TVA (contravaloare cazare A. 2.357,31 RON) reprezentând diferența de curs valutar;
- 764,10 RON reprezentând diurna acordată domnului B. conform decont nr. x/28.07.2013;
- 44,72 RON (contravaloare bilet avion solicitata 1.351,39 RON) reprezentând diferența de curs valutar și suma de 5,49 RON (contravaloare bilet avion solicitată 774,91 RON);
- 135.209 RON fără TVA și TVA 32.450,16 RON reprezentând achiziție sistem laser;
- 17.420,39 RON din lipsa unei fundamentări a procentului propus spre decontarea din proiect în ceea ce privesc facturile furnizorilor de utilități.
Hotărârea recurată
Prin sentința civilă nr. 1077 din 28 martie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal s-a respins cererea principală formulată de reclamantul Institutul de Biochimie al Academiei Române, în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, și cererea de intervenție formulată de intervenientul Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației, ca neîntemeiate.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentința civilă nr. 1077 din 28 martie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal au formulat cereri de recurs reclamantul Institutul de Biochimie al Academiei Române și intervenientul Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației, criticând hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurenții au solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată, invocând, în esență, aceleași argumente.
În contextul unei succinte prezentări a situație de fapt, s-a susținut, cu privire la capătul de cererea referitor la invalidarea sumei de 135.209 RON fără TVA și TVA 32.450,16 RON, reprezentând achiziție sistem laser, că s-a încălcat principiul proporționalității la aplicarea corecției financiare, în condițiile în care Institutul a îndeplinit cu strictețe toate prevederile privind derularea procedurii, făcând trimitere cu privire la acest aspect la dispozițiile art. 1 alin. (1) și (2) și art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011.
De asemenea, s-a invocat de către recurenți încălcarea aceluiași principiu și cu privire la invalidarea sumei de 342.333,00 RON reprezentând cheltuieli salariale pentru perioada octombrie, noiembrie și decembrie 2010; ianuarie, februarie și martie 2011; octombrie, noiembrie și decembrie 2012; ianuarie, februarie, martie și aprilie 2013.
Apărările formulate în recurs
Prin întâmpinarea formulată de către intimatul-pârât, s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca fiind temeinică și legală.
Procedura de soluționare a recursului
Prin Rezoluția din 22 octombrie 2018, Înalta Curte a stabilit termenul pentru judecata pe fond a recursului la data de 27 noiembrie 2019, față de Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de Hotărârea Plenului Judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, adoptată la data de 13 septembrie 2018, prin care s-a stabilit că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispozițiile art. 493 din C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal.
II. Considerentele și soluția Înaltei Curți asupra recursului
Analizând cu prioritate excepția tardivității recursurilor, Înalta Curte constată că recurenții - reclamanți nu au exercitat în termen căile de atac, pentru considerentele în continuare arătate.
Ca regulă, potrivit dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Astfel, data comunicării hotărârii prin care s-a soluționat o acțiune în contencios administrativ are efectul declanșării curgerii termenului de recurs, în raport de această dată, calculându-se ultima zi de declarare a căii de atac potrivit art. 181 alin. (2) din C. proc. civ., față de dispozițiile art. 28 din Legea nr. 554/2004.
Înalta Curte constată că recursul a fost declarat cu depășirea termenului de 15 zile prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, ulterior împlinirii termenului la data de 14 iunie 2017, sentința nr. 1077 din 28 martie 2017 împotriva căreia s-a formulat prezentul recurs fiind comunicată la data 29 mai 2017, potrivit dovezilor de comunicare a hotărârii aflate la dosarul de fond, calea de atac fiind declarată de către reclamantul Institutul de Biochimie al Academiei Române la data de 15 iunie 2017, conform stampilei de pe plicul aflat la dosarul de recurs, iar de către intervenientul Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației, la data de data de 15 iunie 2017, potrivit ștampilei de înregistrare a recursului la sediul instanței aflată pe dosarul de recurs (pe plicul aflat la fila x neregăsindu-se ștampila oficiul poștal prin intermediul căruia a fost expediată cererea).
Potrivit dispozițiilor art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., nerespectarea termenului în care trebuie exercitat un drept procesual atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
Totodată, potrivit dispozițiilor art. 489 alin. (1) din C. proc. civ. recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal.
Înalta Curte amintește că sancțiunea decăderii poate fi evitată în condițiile în care partea împotriva căreia curge termenul dovedește că a fost împiedicată să efectueze actul de procedură în termenul legal și că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate, sens în care dispune art. 186 din C. proc. civ., însă constată că recurentii nu au formulat cereri de repunere în termenul de recurs.
De asemenea, reține instanța de control judiciar că termenele pentru exercițiul drepturilor procesuale nu au ca scop îngrădirea dreptului la un proces echitabil și efectiv, ci stimularea activității procesuale a părților prin sancțiunea instituită pentru nerespectarea lor.
Totodată, termenele pentru exercitarea căilor de atac au caracter imperativ și sunt sancționate cu decăderea și cum recurenti au declarat recurs după împlinirea termenului prevăzut de lege, astfel cum s-a reținut anterior, sancțiunea decăderii nu poate fi evitată, astfel încât Înalta Curte va face aplicarea prevederilor exprese ale art. 489 alin. (1), respectiv art. 185 alin. (1) teza finală C. proc. civ. și va respinge recursurile ca tardiv formulate.
Temeiul legal al soluției adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) teza finală coroborat cu art. 489 alin. (1) și art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursurile ca tardiv formulate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursurile declarate de recurentul-reclamant Institutul de Biochimie al Academiei Române și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației împotriva sentinței civile nr. 1077 din 28 martie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulate.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 decembrie 2019.