ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6424/2019

Ședința publică din data de 12 decembrie 2019 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea de chemare în judecată adresată Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației Naționale a solicitat obligarea pârâtului la verificarea integrală, efectivă și punctuală, prin anchetă la fața locului, a tuturor problemelor ridicate în memoriul-petiție din data de 17 iulie 2018, fără excepție; obligarea pârâtei la formularea unui răspuns scris la problemele ridicate în memoriul-petiție din data de 17 iulie 2018; obligarea pârâtului la verificarea integrală, efectivă și punctuală, prin anchetă la fața locului, a tuturor problemelor ridicate în petiția din data de 26 iunie 2018;obligarea pârâtei la formularea unui răspuns scris la problemele ridicate în petiția din data de 26 iunie 2018; obligarea pârâtei la formularea unui răspuns scris către reclamant, prin care să motiveze refuzul transmiterii unui răspuns, în termen legal, la memoriul-petiție din 17 iulie 2018 și la petiția din data de 26 iunie 2018; obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată . 2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență 2.1.

Hotărârea Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal Prin sentința nr. 1419/2018 din 30 octombrie 2018 a Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal a fost admisă excepția necompetenței materiale și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că obiectul acțiunii judiciare este reprezentat de refuzul nejustificat de soluționare a petițiilor formulate de reclamantă adresate pârâtului. Instanța a constatat incidența în cauză a dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, și vâzând faptul că pârâtul este încadrat în categoria autorităților publice centrale a stabilit că aparține competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova.

2.2. Hotărârea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal Prin sentința nr. 357/2019 din 10 octombrie 2019 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a fost admisă excepția necompetenței materiale și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal. Instanța a constatat ivit un conflict negativ de competență și a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că obiectul acțiunii introductive este reprezentat de refuzul pârâtului de a răspunde la memoriile adresate de reclamantă și acțiunea se întemeiază pe dispozițiile Legii nr. 544/2001.

A reținut instanța că prevederile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 stabilesc competența de soluționare a cauzelor în favoarea secției contencios administrativ și fiscal a tribunalului în a cărei rază teritorială se află sediul autorității ori al instituției publice și, ca atare, a dispus declinarea cauzei la Tribunalul Gorj. II. Decizia ÎCCJ pronunțată în regulator de competență. Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce urmează: 1. Argumentele de fapt și de drept relevante Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc.

civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces. Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între cele două instanțe îl constituie problema instanței competente material să soluționeze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie. Înalta Curte reține că, pentru stabilirea instanței competente material să soluționeze cauza, întotdeauna instanța trebuie să se raporteze la obiectul cauzei dedus judecății și la dispozițiile legale incidente în materia supusă analizei. Înalta Curte constată că reclamanta a învestit instanța de contencios administrativ a tribunalului cu o acțiune ce are ca obiect refuzul nejustificat au unei autorități de a răspunde la plângerea reclamantei.

În privința competenței materiale de soluționare a cauzei, sunt aplicabile dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, litigiul plasându-se în materia contenciosului administrativ, întrucât reclamanta arată clar în cererea de chemare în judecată că pârâtul a refuzat nejustificat să-i comunice răspuns la memoriile-petiție adresate ministerului în data de 17.07.2018 și în data de 26.06.2018. Înalta Curte reține că litigiul nu este reglementat de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, întrucât reclamanta nu a formulat o petiție în sensul dat de legiuitor acestei noțiuni.

Astfel, prin petiție se înțelege cererea, reclamația, sesizarea sau propunerea formulată în scris ori prin postă electronică, pe care un cetățean sau o organizație legal constituită o poate adresa autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale, companiilor și societăților naționale, societăților comerciale de interes județean sau local, precum și regiilor autonome, denumite în continuare autorități si instituții publice. (art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor cu modificările ulterioare). Acțiunea reclamantei vizează nesoluționarea de către autoritatea publică pârâtă a cererii reclamantei în termenul legal, fiind pe deplin aplicabile dispozițiile art. 8 din Legea nr. 554/2004.

Ca atare, văzând faptul că pârâtul este o autoritate publică de nivel central Înalta Curte va soluționa conflictul de competență ivit în favoarea Curții de Apel Craiova. 2. Temeiul legal al soluției adoptate Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației Naționale în favoarea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 decembrie 2019.