ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1459/2019

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 20.04.2018 sub nr. x/2018, reclamantul Ministerul Educației Naționale a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul A., anularea Fișei de evaluare nr. 829/30.01.2018 a pârâtului, sub aspectul formei sale, precum și a Raportului de evaluare nr. x/15.02.2018, emiterea unei noi fișe de (auto)evaluare de către instituție, în conformitate cu Anexa nr. 2 la OMEN nr. 4315/2014 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea activității manageriale desfășurate de către inspectorii școlari generali, inspectorii școlari generali adjuncți din inspectoratele școlare și directorii caselor corpului didactic, fără schimbarea calificativului acordat, cu modificarea punctajului final corespunzător, precum și emiterea unui nou raport de evaluare corespunzător; îndreptarea erorilor materiale și dispunerea însumării corecte a punctajelor (existente) pe fiecare criteriu în vederea stabilirii punctajului final corespunzător.

Prin Sentința civilă nr. 3011 din 25 iunie 2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Neamț.

Învestit prin declinare, Tribunalul Neamț, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin Sentința civilă nr. 990/C din 15.11.2018, a admis excepția de necompetență materială, a declinat competența de soluționare a cererii formulate de reclamantul Ministerul Educației Naționale, în contradictoriu cu pârâtul A., în favoarea Curții de Apel București, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului.

Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanță competentă să soluționeze conflictul, conform art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Pentru a adopta această soluție, Înalta Curte a avut în vedere considerentele în continuare arătate:

Înalta Curte reține că obiectul cererii introductive îl reprezintă anularea Fișei de evaluare nr. 829/30.01.2018, a Raportului de evaluare nr. x/15.02.2018, emiterea unei noi fișe de autoevaluare, în conformitate cu Anexa 2 la OMEN nr. 4315/2014 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea activității manageriale desfășurate de către inspectorii școlari generali, inspectorii școlari generali adjuncți din inspectoratele școlare și directorii caselor corpului didactic.

În cauză, pârâtul este inspector școlar general adjunct, statut supus prevederilor art. 259 din Legea nr. 1/2011, potrivit cărora: "(1) Inspectorii școlari generali, generali adjuncți și directorii caselor corpului didactic sunt numiți de ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului, pe baza unui concurs public, reglementat prin metodologie elaborată de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

(2) Inspectorii școlari generali, generali adjuncți și directorii caselor corpului didactic încheie contract de management cu ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului. Contractul de management poate fi prelungit, cu acordul părților, în urma evaluării performanțelor manageriale.

(3) Directorii unităților destinate activităților extrașcolare sunt numiți de către inspectorul școlar general sau de către ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului, conform subordonării acestora, în urma unui concurs public, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Directorul încheie contract de management cu inspectorul școlar general sau cu ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului, conform subordonării acestora. Contractul de management poate fi prelungit, cu acordul părților, în urma evaluării performanțelor manageriale."

Potrivit Metodologiei privind evaluarea activității manageriale desfășurate de către inspectorii școlari generali, inspectorii școlari generali adjuncți din inspectoratele școlare și directorii caselor corpului didactic, aprobată prin Ordinul Ministrului Educației Naționale nr. 4315/2014, pârâtul a fost supus evaluării manageriale pentru perioada 01.09.2016 - 31.08.2017, cu parcurgerea unei proceduri care, conform art. 3 din această Metodologie, constă în 2 etape: autoevaluarea activității manageriale, pe baza fișei de autoevaluare și a raportului augmentativ pentru punctajul acordat în fișa de autoevaluare; evaluarea activității manageriale, realizată de comisia de evaluare din cadrul Ministerului.

Potrivit art. 10 alin. (1) din Metodologie:

"(1) Eventualele contestații se adresează, în scris, ministrului educației naționale, în termen de 3 zile lucrătoare de la comunicarea la inspectoratul școlar a rezultatelor evaluării. Contestația trebuie însoțită de o fișă de (auto)evaluare completată de contestatar.", iar potrivit art. 10 alin. (7) din Metodologie:

"(7) Hotărârea comisiei de contestații e definitivă și poate fi atacată numai la instanța de contencios administrativ, contestația reprezentând plângerea prealabilă reglementată de art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare."

Dispozițiile speciale expuse anterior nu fac nicio trimitere la statutul funcționarului public, ci la Legea nr. 554/2004, atunci când instituie calea legală de acces în fața instanței, exprimând intenția legiuitorului de a scoate din sfera de aplicare a legii privind statutul funcționarilor publici categoria inspectorilor școlari, inclusiv cu privire la competența materială de soluționare a litigiilor.

În cauză, nefiind vorba de un raport de serviciu al unui funcționar public, în sensul prevederilor art. 109 din Legea nr. 188/1999, devin aplicabile dispozițiile Legii nr. 554/2004, care reprezintă dreptul comun în materie.

Competența materială a instanței de contencios administrativ și fiscal este reglementată de dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora:

"Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."

Deci, art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 reglementează competența materială a instanței de contencios administrativ și fiscal, prin derogare de la prevederile C. proc. civ., făcând o dublă distincție pentru stabilirea competenței instanțelor de contencios administrativ: în raport cu organul emitent al actului și în funcție de cuantumul sumei ce formează obiectul actului administrativ contestat.

Astfel, pe de o parte, se distinge între actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene (litigii ce sunt date în competența tribunalelor administrativ-fiscale) și acte administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale (litigii ce sunt date în competența secțiilor de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel).

Pe de altă parte, legea distinge între actele administrative care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON (litigii ce sunt date în competența tribunalelor administrativ-fiscale) și acte administrative care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON (litigii ce sunt date în competența secțiilor de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel).

Potrivit art. 96 pct. 1 din C. proc. civ. "curțile de apel judecă în primă instanță, cererile în materie de contencios administrativ și fiscal, potrivit legii speciale", iar art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ stabilește în sarcina secțiilor de contencios administrativ ale curților de apel competența de soluționare a litigiilor privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale.

La redactarea acestui text s-a avut în vedere caracterul complex al litigiilor de contencios administrativ, competența de soluționare a cauzelor de acest gen aparținând secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului sau a curții de apel, în funcție de rangul emitentului actului de control contestat (autoritate publică locală sau autoritate publică centrală).

Cum în speță, emitentul actelor administrative contestate, respectiv Ministerul Educației Naționale, are rang de autoritate publică centrală, competența de soluționare a cauzei revine Curții de Apel București, prin aplicarea criteriului rangului autorității emitente avut în vedere de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

În consecință, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul Ministerul Educației Naționale și pe pârâtul A. în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 martie 2019.

GGC - NN