ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6059/2019

Ședința publică din data de 28 noiembrie 2019

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal la data de 13.03.2019, sub nr. de dosar x/2019, formată ca urmare a disjungerii capătului de cerere cu privire la reclamanta A. din dosarul nr. x/2018, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală de Poliție a Municipiului București a solicitat ca prin sentința ce se va pronunța, să fie obligată pârâta la:

- Recalcularea salariului de funcție a reclamanților astfel încât să fie cel puțin egal cu salariul minim brut pe țară garantat în plată, fără adaosuri reprezentând cuantumul unor drepturi ce au fost incluse în salariul de funcție potrivit Legii nr. 330/2009 și cuantumul sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu.

- Plata diferenței dintre salariul de funcție recalculat fără adaosuri reprezentând cuantumul unor drepturi ce au fost incluse în salariul de funcție potrivit Legii nr. 330/2009 și cuantumul sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu și cel acordat efectiv;

- Plata sporurilor și a celorlalte drepturi salariale (indemnizații, compensații) la salariul de funcție cel puțin egal cu salariu minim brut pe țară garantat în plată, fără adaosuri reprezentând cuantumul unor drepturi ce au fost incluse în salariul de funcție potrivit Legii nr. 330/2009 și cuantumul sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu.

- Plata diferenței dintre sporurile și celelalte drepturi salariale (indemnizații, compensații) calculate la salariul de funcție recalculat fără adaosuri reprezentând cuantumul unor drepturi ce au fost incluse în salariul de funcție potrivit Legii nr. 330/2009 și cuantumul sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu și sporurile și celelalte drepturi salariale acordate efectiv, pe ultimii trei ani;

- Plata sumelor menționate actualizate cu indicele de inflație la data plății efective și a dobânzii legale aferente.

Prin sentința nr. 1816 din 15.03.2019 pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2019, s-a admis excepția necompetenței teritoriale privind pe reclamanta A. prin Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor "B." în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală de Poliție a Municipiului București și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj.

Pentru a dispune în acest sens, Tribunalul București a reținut în drept prevederile art. 10 alin. (3) și (4) din Legea nr. 554/2004, conform cărora "reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului.

Competența teritorială de soluționare a cauzei se va respecta și atunci când acțiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces."

Or, în prezenta cauză, astfel cum rezultă din actele de la dosar, reclamanta domiciliază pe raza Tribunalului Gorj, singurul argument pentru sesizarea prezentei instanțe fiind împrejurarea că sediul sindicatului reprezentant este în municipiului București.

Prin sentința nr. 856 din data de 11 octombrie 2019, Tribunalul Gorj, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a II - a contencios administrativ și fiscal.

Pentru a hotărâ astfel, Tribunalul Gorj a reținut că potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său, alin. (4) al aceluiași articol statuând că această competență teritorială de soluționare a cauzei se va respecta și atunci când acțiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces.

Or, așa cum rezultă din copia de pe cartea de identitate a reclamantei, la data sesizării Tribunalului București, respectiv 16.10.2018, aceasta avea domiciliul în Municipiul București sector. 2, Șoseaua x nr. 334 și nu pe raza județului Gorj, așa cum în mod eronat a reținut prima instanță investită.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra regulatorului de competență

Înalta Curte, sesizată cu pronunțarea regulatorului de competență, judecând în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ. și analizând obiectul cauzei deduse judecății precum și dispozițiile legale incidente în cauză, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a II - a civilă, de contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor "Pro Lex’’, în calitate de reprezentant al membrului de sindicat A., a învestit instanța de contencios cu o acțiune având ca obiect obligarea pârâtei Direcția Generală de Poliție a Municipiului București la recalcularea și plata unor drepturi salariale.

Verificând cererea de chemare în judecată se constată că aceasta este formulată la data de 16.10.2018, conform ștampilei de pe copia cererii de chemare în judecată aflată la dosarul Tribunalului București.

Legea nr. 212/2018 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 și a altor acte normative, prin care a fost modificat și completat art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 658 din 30 iulie 2018 și, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) al Legii nr. 24/27.03.2000, a intrat în vigoare la data de 02.08.2018.

Potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, forma aflată în vigoare la data sesizării instanței, "(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului.".

Așadar, ulterior modificărilor aduse Legii nr. 554/2004 prin dispozițiile Legii nr. 212/2018, textul de lege prevede o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței de contencios administrativ și fiscal de la domiciliul reclamantului persoană fizică.

Problema care a generat conflictul negativ de competență privește domiciliul reclamantei.

Astfel, Înalta Curte constată că, într-adevăr, reclamanta figurează la poziția 12 din tabelul aflat în dosarul Tribunalului București, cu domicilul pe raza județului Gorj, însă la dosarul Tribunalului Gorj se află copia cărții de identitate a reclamantei(emisă de S.P.C.E.P. Sector 2 la data de 31.01.2018) din care rezultă că, la data formulării acțiunii(16.10.2018), reclamanta avea domiciliul în Municipiul București.

Având în vedere că atât reclamanta, cât și pârâta au domiciliile pe raza municipiului București, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze prezenta cauză este Tribunalul București, în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.

În consecință, pentru considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în favoarea Tribunalului București, secția a II -a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. prin Sindicatul național al Polițiștilor și Vameșilor B., în contradictoriu cu pârâtul Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, în favoarea Tribunalului București, secția a II - a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 noiembrie 2019.