ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 05.11.2019

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5306/2019

HOTĂRÂRE
05.11.2019
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5306/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Ședința publică din data de 5 noiembrie 2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel lași sub nr. x/2018, reclamantul S.C. "A." S.R.L. a chemat în judecată pe pârâții Agenția Națională de Administrare Fiscală, Ministerul Finanțelor Publice și Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, solicitând, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării dispozițiilor pct. 2, 5, 6, 9, 13, 16 și art. III din Ordinul nr. 1960/2018.

Soluția instanței de fond

Prin sentința nr. 160 din 19 decembrie 2018 pronunțate de Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a pârâților Ministerul Finanțelor Publice și Agenția Națională de Administrare Fiscală, invocată din oficiu și de către pârâtul Ministerul Finanțelor Publice în ceea ce îl privește.

S-a respins cererea formulată de reclamantul S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor Publice și Agenția Națională de Administrare Fiscală.

S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, invocată de pârâtul Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

A fost respinsă cererea formulată de reclamantul S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtul Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Cererea de recurs

Împotriva sentinței nr. 160 din 19 decembrie 2018 pronunțate de Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs pârâtul Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., apreciind că hotărârea primei instanțe este în parte lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept.

A criticat recurentul, invocând practica Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal reprezentată de decizia nr. 2088/2010, soluție primei instanțe privind respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive.

S-a susținut că in materia contenciosului administrativ litigiile se nasc intre persoana vătămată și autoritatea publică emitentă a actului administrativ, in speță, Agenția Națională de Administrare Fiscală.

Au fost invocate dispozițiile art. 1 alin. (1) coroborate cu dispozițiile art. 11 alin. (3) din H.G. nr. 520/2013 privind organizarea și funcționarea ANAF.

S-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și respingerea acțiunii ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Soluția și considerentele instanței de control judiciar

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanta este întemeiat, pentru motivele arătate in continuare.

Reclamanta a investit instanța de contencios administrativ cu o cerere de suspendare a Ordinului nr. 1960/06.08.2018, privind modificarea Ordinului Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscala nr. 1849/2016, pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en detail produse energetice-benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibil, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare precum și pentru modificarea Ordinului Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1850/2016, pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a activității de distribuire și comercializare angro de băuturi alcoolice și/sau tutun prelucrat, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare.

Prin soluția recurată, judecătorul fondului a constatat că emitentul actului administrativ a cărui suspendare a executării se solicită, Ordinul nr. 1960/2018, este Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, apreciind că doar această autoritate publică are calitate procesuală pasivă în cauza de față, urmând a admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Agenția Națională de Administrare Fiscală și Ministerul Finanțelor Publice și a respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

In ceea ce privește cererea de suspendare, s-a reținut lipsa uneia dintre condițiile cerute de lege, respectiv neparcurgerea procedurii prealabile prevăzute de art. 7 din Legea nr. 554/2004.

In raport de împrejurarea că recurenta nu a exercitat calea de atac a recursului, Inalta Curte constată că obiectul prezentului recurs este limitat strict la dezlegarea dată excepției lipsei calității procesuale pasive a Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

In dezacord cu soluția pronunțată de prima instanță constată instanța de control judiciar că președintele ANAF nu este "emitentul" actului administrativ, in sensul dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 554/2004.

Președintele ANAF nu este o autoritate publică, potrivit definiției cuprinse in art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, ci doar reprezentantul acesteia, in speță raportul juridic de drept administrativ fiind născut intre reclamantă, persoana vătămată, și Agenția Națională de Administrare Fiscală.

Legea nr. 554/2004 conține definițiile unor termeni specifici contenciosului administrativ, preluate din literatura juridică de specialitate, și care, conturează foarte clar specificul raporturilor juridice procesuale in materie, respectiv acela ca, părțile unui astfel de raport sunt persoana vătămată, pe de o parte și autoritatea administrativă emitentă a actului vătămător, pe de altă parte.

Autoritățile și instituțiile publice emit acte administrative prin organele de conducere, însă in numele instituției potrivit competențelor date prin lege.

Pentru a pronunța această soluție, Înalta Curte are in vedere dispozițiile art. 11 alin. (1) din H.G. nr. 520/2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală care prevăd că Agenția este condusă de un președinte cu rang de secretar de stat, numit prin decizie a prim-ministrului.

De asemenea, potrivit dispozițiilor alin. (6) al aceluiași articol: Președintele Agenției reprezintă Agenția Națională de Administrare Fiscală în relația cu terții, iar potrivit alin. (3): în exercitarea atribuțiilor sale, președintele Agenției emite ordine, în condițiile legii.

Cum în cauză nu se solicită și acordarea de despăgubiri potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, se constată că nu există nicio justificare legală pentru a recunoaște legitimitate procesuală pasivă conducătorului Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

In condițiile in care, astfel cum s-a arătat, reclamanta nu a exercitat recurs, actul administrativ a cărui suspendare se solicită fiind abrogat, implicit, prin emiterea Ordinului nr. 3236/2018 și ulterior a Ordinului nr. 508/2019, hotărârea instanței de fond urmează a fi reformată doar sub aspectul lipsei calității procesuale pasive a Președintelui ANAF, urmând a fi menținute celelalte dispoziții ale acesteia.

Temeiul legal al soluției adoptate.

Pentru toate considerentele expuse, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul și, in rejudecare, va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală și va respinge acțiunea formulată in contradictoriu cu acesta.

Admite recursul declarat de recurentul-pârât Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală împotriva sentinței nr. 160 din 19 decembrie 2018 pronunțate de Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează in parte sentința atacată;

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Respinge acțiunea formulată in contradictoriu cu Președintele ANAF ca formulată impotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 5 noiembrie 2019.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2019-11-22
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5825/2019
Ședința publică din data de 22 noiembrie 2019 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea formulată, reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu p
ÎCCJ 2019-10-22
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4945/2019
Ședința publică din data de 22 octombrie 2019 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de A
ÎCCJ 2019-09-18
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4028/2019
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, se
ÎCCJ 2019-12-10
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6294/2019
Ședința publică din data de 10 decembrie 2019 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată la data de 14.01.2019 p
ÎCCJ 2019-06-21
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3511/2019
le vătămătoare prevăzute de art. 1 din Legea nr. 554/2004, or, în cauza de față pretenția dedusă judecății nu este aceea de anulare a actului administrativ ci solicitarea acordării măsurii de protecție provizorie împotriva efectelor actului
Sursă