ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3311/2020
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3311/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Ședința publică din data de 09 iulie 2020
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei.
Cererile de chemare în judecată conexe
Prin cererea înregistrată, la data de 19.09.2014, sub nr. x/2014, pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, anularea Ordinului nr. 78/2014 pentru aprobarea regulamentului privind modalitățile de încheiere a contractelor bilaterale de energie electrică prin licitație extinsă și negociere continuă și prin contracte de procesare emis de pârâtă.
Prin cererea înregistrată pe rolul aceleiași instanțe, sub nr. x/2014, reclamanta B. S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei anularea Ordinului ANRE nr. 78/2014 pentru aprobarea regulamentului privind modalitățile de încheiere a contractelor bilaterale de energie electrică prin licitație extinsă și negociere continuă și prin contracte de procesare, emis de către pârâtă.
Prin cererea înregistrată pe rolul aceleiași instanțe, sub nr. x/2014, reclamanta C. S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională De Reglementare În Domeniul Energiei anularea Ordinului ANRE nr. 78/2014 pentru aprobarea regulamentului privind modalitățile de încheiere a contractelor bilaterale de energie electrică prin licitație extinsă și negociere continuă și prin contracte de procesare, emis de către pârâtă.
Prin cererea înregistrată pe rolul aceleiași instanțe, sub nr. x/2014, reclamanta C. S.A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei anularea Ordinului ANRE nr. 78/2014 pentru aprobarea regulamentului privind modalitățile de încheiere a contractelor bilaterale de energie electrică prin licitație extinsă și negociere continuă și prin contracte de procesare, emis de către pârâtă.
Prin cererea înregistrată pe rolul aceleiași instanțe, sub nr. x/2014, reclamanta S.C. D. S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei anularea Ordinului ANRE nr. 78/2014 pentru aprobarea regulamentului privind modalitățile de încheiere a contractelor bilaterale de energie electrică prin licitație extinsă și negociere continuă și prin contracte de procesare, emis de către pârâtă.
Prin cererea înregistrată la aceeași instanță, sub nr. x/2014, reclamanta S.C. E. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, anularea Ordinului ANRE nr. 78/2014 pentru aprobarea regulamentului privind modalitățile de încheiere a contractelor bilaterale de energie electrică prin licitație extinsă și negociere continuă și prin contracte de procesare, emis de către pârâtă și la plata cheltuielilor de judecată.
Prin cererea înregistrată la aceeași instanță, cu nr. x/2014, reclamanta S.C. F. S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei anularea dispozițiilor art. 5 din Ordinul nr. 78, precum si a dispozițiilor ce fac parte din Anexa Ordinului 78 respectiv prevederile art. 4 (2) lit. a), b), c); art. 8, art. 11 -13, art. 17, art. 21, art. 22, art. 23, Anexa intitulata Regulamentul privind modalitatile de incheiere a contractelor bilaterale de energie electrica prin licitație extinsa si negociere continua si prin contracte de procesare și obligarea ANRE sa emită reglementari privind vânzarea-cumpărarea produselor energetice nestandardizate.
Prin cererea înregistrată pe rolul aceleiași instanțe, cu nr. x/2014, reclamanta Organizația Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România-G. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, anularea Ordinului ANRE nr. 78/2014 pentru aprobarea regulamentului privind modalitățile de încheiere a contractelor bilaterale de energie electrică prin licitație extinsă și negociere continuă și prin contracte de procesare, emis de către pârâtă și la plata cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea din data de 27.01.2015, s-a luat act că dosarele nr. x/2014, y/2014, z/2014, w/2014 și t/2014, au fost conexate la prezenta cauză, că în dosarul nr. x/2014, au fost invocate excepțiile lipsei calității procesuale active și lipsei de interes a reclamantei, iar în dosarul nr. x/2014 s-a depus un exemplar al documentației care a stat la baza emiterii ordinului contestat.
Prin încheierea din data de 24.03.2015, Curtea a respins ambele excepții, constatând calitatea procesuală activă, cât și interesul invocat în cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Organizația Patronală a Producătorilor din surse regenerabile din România, în raport cu dispozițiile art. 61 și 62 lit. g) din Legea nr. 62/2011 și art. 2 pct. 3 din Statutul Organizației.
Soluția primei instanțe
Prin sentința civilă nr. 1527 din 27 aprilie 2017, Curtea de Apel București a respins acțiunea principală formulată de reclamanta A. S.R.L. și cererile conexe formulate de reclamantele B. S.R.L., C. S.R.L., C. S.A. prin administrator judiciar provizoriu H. SPRL, S.C. D. S.R.L., S.C. E. S.R.L., S.C. F. S.R.L. prin administrator judiciar I. și Organizația Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România, ca neîntemeiate.
Calea de atac exercitată
Împotriva acestei hotărâri, reclamanta Organizația Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate și, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, sau, în subsidiar, pe fondul cauzei, admiterea acțiunii și anularea Ordinului nr. 78 emis de Președintele ANRE publicat în Monitorul Oficial nr. 621 din 25 august 2014 pentru aprobarea Regulamentului privind modalitățile de încheiere a contractelor bilaterale de energie electrică prin licitație extinsă și negociere continuă și prin contracte de procesare și, implicit, anularea Regulamentului privind modalitățile de încheiere a contractelor bilaterale de energie electrică prin licitație extinsă și negociere continuă și prin contracte de procesare aprobat prin Ordinul nr. 78/2014 al Președintelui ANRE.
3.1. Hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină respingerea cererii de chemare în judecată introdusă de G. - caz de casaere prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.
Recurenta-reclamantă invocă faptul că sentința atacată nu cuprinde motivele pentru care s-au înlăturat cererile sale, ci conține doar o succintă trimitere la finalul considerentelor către motivele pentru care s-au respins cererile de chemare în judecată conexate, cereri ale căror motive sunt diferite de cele din cererea sa.
Și motivele pentru care au fost respinse cererile de chemare în judecată ale celorlalte părți sunt vădit contradictorii și străine de natura pricinii, aceste împrejurări subsumându-se, la rândul lor, cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.
Deși obiectul cauzei este reprezentat de solicitarea de anulare a unui act administrativ normativ emis de ANRE, pentru lipsa conformității acestuia cu dispozițiile din legislația superioară în executarea căreia s-a pretins că a fost emis, hotărârea se raportează la o situație străină de pricină, vorbind de "autoritatea contractantă" și de "achizițiile publice ale acesteia".
Considerentele contradictorii apar în secțiunile în care se arată că legalitatea actului administrativ reprezintă conformitatea acestuia cu legile în organizarea cărora a fost emis, însă ulterior se consideră că actul administrativ atacat ar fi legal pentru simplul motiv că ANRE ar avea aptitudinea funcțională de a emite reglementări pentru funcționarea sectorului energetic, omițându-se însă a se observa că aceste reglementări trebuie să respecte cadrul normativ superior.
Hotărârea cuprinde considerente contradictorii referitoare la pretinsa legalitate a restrângerii drepturilor participanților la Piața Centralizată a Contractelor Bilaterale - PCCB, prin efectul aplicării art. 22 pct. 2 rap. la art. 4 alin. (2) pct. a) din Ordinul nr-78/2014, în raport cu prevederile art. 23 din Legea nr. 123/2012 a energiei, ce impun principiile de desfășurare a tranzacțiilor cu energie electrică pe o piață concurențială, în mod transparent, public, centralizat și nediscriminatoriu, prin introducerea unui regim restrictiv de negociere și închiriere a contractelor bilaterale de vânzare a energiei electrice.
Se critică de către recurenta-reclamantă preluarea unor considerente din întâmpinarea pârâtei, luate disparat și fără coerență, ceea ce conduce la o incoerență a propriei motivări a instanței de fond, avându-se în vedere că pârâta recunoaște că s-a produs o încălcare a principiului nediscriminării și a fost afectat caracterul concurențial al pieței contractelor bilaterale.
Apariția în anul 2012 a Legii energiei nr. 123/2012 a condus la interzicerea contractelor bilaterale încheiate în afara OPCOM, față de ceea ce se petrecea anterior când multe contracte se încheiau în regim bilateral direct.
Interpretarea pârâtei asupra legii cu privire la tranzacționarea energiei în regim fix a dus la disfuncționalități masive ale pieței, lipsa de flexibilitate a avantajat mai ales producătorii clasici, prin practicarea de prețuri foarte mari, iar producătorii din surse regenerabile care au trebuit să ofere produse standard s-au văzut în situația de a cumpăra energie pe PZU atunci când nu produceau, iar PZU era sus ca preț și în situația să vândă pe PZU atunci când produceau mai mult și prețul PZU se prăbușește.
3.2. Hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material - motiv de casare prev. de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
Recurenta-reclamantă susține aplicarea greșită a normelor de drept material prevăzute în Legea nr. 123/2012, Legea nr. 220/2008, Legea nr. 21/1996, O.G. nr. 33/2007, Directiva 2009/72/CE și Regulamentul nr. 1227/2011 privind integritatea și transparența pieței angro de energie și art. 198 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Hotărârea ignoră disp. art. 2 din Legea nr. 123/2012 a energiei, care consacră asigurarea accesului nediscriminatoriu al tuturor participanților la piața de energie electrice și la rețelele electrice de interes public, îmbunătățirea competitivității pieței interne de energie electrică, promovarea utilizării surselor noi și regenerabile de energie.
Prin efectul Ordinului nr. 78/2014, accesul este permis exclusiv producătorilor care pot îndeplini din punct de vedere tehnic rigorile impuse de Regulament.
Deși prin întâmpinare s-a susținut că se încalcă toate principiile sus-menționate, deoarece intimata-pârâtă nu a urmărit ca PCCB HC și PCCB LE să fie deschise tuturor participanților la piață, cu motivația ca cei care nu au acces pe aceste piețe le sunt accesibile alte piețe gestionate de OPCOM, respectiv PZU și PI, instanța de fond nu sancționează această încălcare a legii, ci o validează.
Hotărârea instanței de fond nu analizează încălcarea obiectivelor stabilite prin Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și nu răspunde criticilor referitoare la încălcarea dispozițiilor Legii concurenței nr. 21/1996, în special cele ale art. 8 din lege.
Sentința de fond nu răspunde criticilor de nelegalitate referitoare la afectarea îndeplinirii obiectivelor de mediu asumate de România în conformitate cu Tratatele Uniunii Europene, aducându-se atingere principiului promovării utilizării sumelor noi și regenerabile de energie.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Analiza motivelor de casare
Cu privire la motivele de nelegalitate întemeiate pe disp. art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.
Recurenta-reclamantă a susținut că sentința atacată nu cuprinde motivele pentru care s-au înlăturat cererile sale, ci doar la finalul considerentelor s-a făcut o scurtă trimitere la argumentele pentru care s-au respins cererile din acțiunile conexate, dar care sunt diferite de ceea ce a solicitat aceasta.
Din cuprinsul considerentelor instanței de fond reiese însă faptul că judecătorul s-a pronunțat și a motivat susținerile legate de încălcarea principiului nediscriminării, liberalizării pieței interne a energiei și a nerespectării principiului desfășurării tranzacțiilor cu energie pe o piață concurențială, ceea ce reprezintă înseși argumentele cererii formulate de reclamantă.
De altfel, recurenta-reclamantă nu a arătat în cuprinsul motivelor de recurs, în concret, asupra căror cereri nu s-a pronunțat instanța de fond.
A mai invocat recurenta-reclamantă existența unor motive contradictorii și străine de natura pricinii, prin referirea la "autoritatea contractantă" și "achizițiile publice ale acesteia".
Critica este nefondată deoarece referirea în cauză s-a făcut ca urmare chiar a exemplelor diferite de reclamante aspra încălcării principiului liberei concurențe în situația procedurii de achiziție publică.
Este nefondată și susținerea existenței unor motive contradictorii în ceea ce privește demonstrarea de către prima instanță a legalității actului atacat.
Abilitarea funcțională a intimatei-pârâte de a emite reglementări pentru funcționarea sectorului energetic a fost menționată de instanța de fond cu scopul de a indica obiectul actului administrativ normativ emis și nu pentru a demonstra legalitatea acestuia.
În opinia recurentei-reclamante, chintesența considerentelor contradictorii ale hotărârii o reprezintă susținerea respectării principiului nediscriminării, deși chiar intimata-pârâtă a recunoscut expres prin întâmpinare că, în speță, acest principiu a fost încălcat.
Ceea ce a arătat intimata-pârâtă prin întâmpinare se referă la faptul că regimul restrictiv nu se aplică participării, ci posibilităților de negociere a clauzelor contractuale, ceea ce nu contrazice nediscriminarea, ci dimpotrivă, o face efectiv aplicabilă.
În fine, recurenta-reclamantă a mai susținut existența unor considerente contradictorii în ceea ce privește "pretinsa legalitate a restrângerii drepturilor participanților la PCCB", însă nu a dezvoltat această critică pentru ca instanța de recurs să ofere o analiză pertinentă.
Cu privire la motivele de nelegalitate întemeiate pe disp. art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Prima critică a susținut interpretarea și aplicarea greșită a disp. art. 2 din Legea nr. 123/2012 a energiei, conform cărora activitățile din domeniul energiei electrice au ca obiectiv asigurarea accesului nediscriminatoriu al tuturor participanților la piața de energie electrică și la rețelele electrice de interes public; îmbunătățirea competitivității pieței interne de energie electrică și promovarea utilizării surselor noi și regenerabile de energie.
Din cuprinsul actului administrativ atacat reiese faptul că Regulamentul se aplică tuturor titularilor de licență de producere/furnizare/transport/distribuție din sectorul energiei electrice, precum și operatorului pieței centralizate a contractelor bilaterale de energie electrică - OPCCB, cu alte cuvinte, tuturor participanților pe piața de energie electrică.
Recurenta-reclamantă nu este de acord cu regulile existente în cadrul pieței centralizate de energie electrică și confundă liberalizarea pieței, care înseamnă dreptul consumatorului de a-și alege furnizorul/renunțarea la tarife reglementate cu nediscriminarea, care reprezintă accesul tuturor participanților la piața de energie electrică.
În realitate, recurenta-reclamantă consideră că încălcarea principiului nediscriminării este materializat în existența unor restricții de ordin tehnic, care se referă la pofilele de livrare, precum barele de putere constantă, livrare la putere constantă la ore de vârf de sarcină, etc.
O altă critică vizează încălcarea obiectivelor stabilite prin TUE și TFUE, respectiv: asigurarea funcționării pieței energiei, asigurarea aprovizionării cu energie în Uniune; promovarea eficienței energetice și economice de energie, precum și dezvoltarea de noi surse de energie și energii regenerabile; promovarea interconectării rețelelor energetice.
Astfel, standardizarea excesivă ar conduce, susține recurenta-reclamantă la obținerea unui rezultat contrar obiectivelor Uniunii.
Recurenta-reclamantă nu a dezvoltat acest motiv de recurs, astfel că nu se poate realiza o analiză a modului în care reglementarea împiedică realizarea obiectivelor sus-menționate.
Cu privire la criticile conform cărora instanța de fond nu a răspuns la argumentele referitoare la încălcarea prevederilor Legii concurenței nr. 21/1996 și, în special, a disp. art. 8 din lege, se observă că judecătorul fondului a răspuns la pag. 28 din cuprinsul considerentelor.
Prin aserțiunea recurentei-reclamante, "introducerea unor condiții care doar par a fi egale pentru toți participanții la piață, dar care de fapt nu pot fi îndeplinite decât de unii dintre aceștia", aceasta revine la ideea anterioară a existenței unei piețe a energiei electrică fără reguli, dar nu este acesta sensul liberei concurențe prevăzute de disp. art. 8 din Legea nr. 21/1996.
Autoritatea, cum a arătat și prima instanță, a impus condiții referitoare la durata și puterea constantă a energiei electrice pe anumite intervale, însă nu a stabilit un preț sau o cantitate anume și nu a eliminat o categorie de operatori, regulile fiind valabile pentru toți operatori de energie electrică care vor să încheie contracte bilaterale.
În fine, în legătură cu încălcarea obiectivelor de mediu asumate de România în conformitate cu Tratatele Uniunii Europene, însăși recurenta-reclamantă recunoaște că anterior emiterii Ordinului nr. 78/2018, Comisia Europeană a sesizat CJUE pentru netranspunerea completă a Directivei nr. 2009/72/CE, însă în prezent nu a fost indicată o astfel de acțiune în privința energiei regenerabile, iar toate celelalte aserțiuni sunt pur teoretice și nu au aplicare în prezenta cauză.
Față de acestea, în temeiul art. 496 C. proc. civ., coroborate cu art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de Organizația Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România împotriva sentinței nr. 1527 din 27 aprilie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 9 iulie 2020.