ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 16.01.2020

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 214/2020

HOTĂRÂRE
16.01.2020
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 214/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Ședința publică din data de 16 ianuarie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a chemat în judecată pârâtul Ministerul de Interne - Direcția Generală de Pașapoarte, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună: obligarea la clarificarea cetățeniei, respectiv constatarea calității de cetățean român, calitate dovedită prin pașaportul romanesc eliberat de autorități; obligarea pârâtului la respectarea drepturilor care decurg din calitatea de cetățean român redobândită în baza Legii nr. 221/1991, cu consecința eliberării reînnoirii pașaportului românesc; obligarea pârâtei la plata unei penalități de 1000 RON pentru fiecare zi de întârziere în îndeplinirea obligațiilor după expirarea a 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii; obligarea la plata daunelor morale estimate la suma de 120.000 RON și la plata cheltuielilor de judecată.

Reclamantul a depus o cerere precizatoare, prin care a arătat că primul capăt de cerere are ca obiect constatarea calității de cetățean român redobândită în anul 1993 cu obligarea pârâtei la respectarea dreptului de reînnoire a pașaportului românesc/eliberarea unei adeverințe care să ateste calitatea de cetățean român.

Prin răspunsul la întâmpinare, depus la data de 22.02.2016, reclamantul și-a modificat cererea.

A arătat că aceasta are ca obiect: recunoașterea calității de cetățean român, redobândită în anul 1993 în temeiul art. 37 din Legea nr. 21/1991 și dovedită prin pașapoartele românești ce i-au fost eliberate în anii 1993 și 1998; recunoașterea dreptului la reînnoirea pașaportului românesc.

1.2. Hotărârea pronunțată de instanța de fond

Prin sentința civilă nr. 1494 din 05 mai 2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a fost respinsă excepția necompetenței generale a instanțelor judecătorești; a fost respinsă excepția inadmisibilității și excepția lipsei calității procesuale pasive. Instanța a respins acțiunea modificată, ca neîntemeiată.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs reclamantul A., fiind criticată sentința atacată pentru motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., respectiv hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

În conformitate cu prevederile art. 486 alin. (1) lit. e) din C. proc. civ. " Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: e) semnătura părții sau a mandatarului părții în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic", iar dispozițiile alin. (3) prevăd expres faptul că" Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e)… sunt prevăzute sub sancțiunea nulității."

Înalta Curte reține că recurentul a prezentat instanței cererea de recurs trimisă prin poștă, fără a conține semnătura recurentului-reclamant, așa cum prevăd normele procedurale indicate mai sus.

În conformitate cu art. 268 alin. (1) teza I din C. proc. civ., semnătura unui înscris face deplină credință, până la proba contrară, despre existența consimțământului părții care l-a semnat cu privire la conținutul acestuia.

Instanța de control judiciar sesizată cu cererea de recurs a reclamantului a dispus citarea recurentului-reclamant cu mențiunea semnării cererii de recurs, însă, la termenul acordat de Înalta Curte pentru soluționarea cauzei, se constată că nu a fost complinită lipsa semnăturii cererii de recurs.

Ca urmare, Înalta Curte va aplica sancțiunea prevăzută de lege, aceea a anulării cererii de recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va dispune anularea recursului.

Anulează recursul declarat de A. împotriva sentinței civile nr. 1494 din 05 mai 2016 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, pentru lipsa semnăturii.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 ianuarie 2020.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2014-01-09
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7/2014
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Procedura în fața instanței de fond Prin acțiunea formulată, reclamantul P.V., în contradictoriu cu pârâții Direcția Generală de Pașapoarte și Serviciu
ÎCCJ 2009-11-24
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5292/2009
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată reclamantul B.G. a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Justiției, solicitând să se constate refuzul nejustificat al acestui
ÎCCJ 2023-02-28
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1064/2023
Ședința publică din data de 28 februarie 2023 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, se
ÎCCJ 2012-02-21
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 891/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Instanța de fond 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrati
ÎCCJ 2009-12-10
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5698/2009
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamantul P.I. a chemat în judecată Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să ob
Sursă