ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1585/2020

Ședința publică din data de 16 septembrie 2020

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din actele dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița la data de 6 iunie 2019 sub nr. x/2019, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII DÂMBOVIȚA, a formulat contestație împotriva deciziei nr. x/30.01.2019 emisă de pârâtă.

Prin sentința nr. 1818 din 13 noiembrie 2019, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, secția I civilă, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a instanței și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

În motivarea sentinței s-a reținut că reclamantul A. a indicat în acțiunea introductivă că are domiciliul în București și că, în raport de dispozițiile art. 154 din Legea nr. 263/2010, competența, atât materială, cât și teritorială, aparține Tribunalului București, instanță în circumscripția căreia se află domiciliul reclamantului.

Pe rolul Tribunalului București cauza a fost înregistrată la data de 5 decembrie 2019.

Prin sentința civilă nr. 1735 din 11 iunie 2020, pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale; a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dâmbovița. S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a dispus înaintarea cauzei la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unui regulator de competență.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că, potrivit art. 154 din Legea nr. 263/2010 "Cererile îndreptate împotriva CNPP, a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul ori sediul reclamantul. (2) Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul".

În speță, din copia cărții de identitate care se regăsește la dosarul cauzei, reiese că domiciliul reclamantului este în Județul Dâmbovița, astfel că acestei instanțe îi revine competența soluționării cauzei, ca instanță în a cărei rază teritorială își are domiciliul reclamantul.

Tribunalul a reținut, de asemenea, că deși reclamantul a fost citat la mai multe termene consecutive cu mențiunea de a face dovada domiciliului în București, nu a depus nici un înscris din care să rezulte schimbarea domiciliului din Județul Dâmbovița.

Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Tribunalului Dâmbovița, secția I civilă competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte de Casație și Justiție reține că prin cererea dedusă judecății, reclamantul A. a învestit instanța cu o litigiu de asigurări sociale.

Conform dispozițiilor art. 154 din Legea nr. 263/2010 "Cererile îndreptate împotriva CNPP, a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul ori sediul reclamantul. (2) Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul".

Articolul 91 din C. civ. statuează:

"(1) Dovada domiciliului și a reședinței se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate. (2) În lipsa acestor mențiuni ori atunci când acestea nu corespund realității, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reședinței nu va putea fi opusă altor persoane".

Cum domiciliul reclamantului este în județul Dâmbovița, astfel cum reiese din cartea de identitate aflată în xerocopie la dosar, iar reclamantul nu a făcut dovada unui alt domiciliu, instanța competentă teritorial să soluționeze cauza este Tribunalul Dâmbovița.

Așa fiind, în raport de considerentele expuse și de principiul asigurării accesului efectiv la justiție, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) din noul C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a stabili competența de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului Dâmbovița, secția I civilă, căruia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dâmbovița, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 septembrie 2020.