ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4234/2018

HOTĂRÂRE

10.10.2018

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2018
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4234/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)

Ședința publică din data de 10 octombrie 2018

Asupra conflictului negativ de competență de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vălenii de Munte, la data de 27 februarie 2018, sub nr. x/2018, contestatoarea A. S.R.L., în contradictoriu cu intimata B. S.A., a formulat contestație la executare cu privire la dosarul de executare nr. 1833/2017 al S.C. P..E.J. "C.", solicitând anularea încheierii din data de 06.02.2018, a somațiilor din data de 06.02.2018 și a încheierii pronunțate de Judecătoria Sector 4 la data de 10.01.2018 în dosarul nr. x/2018.

În drept, au fost invocate prevederile art. 712 - 720 C. proc. civ.

La data de 19 aprilie 2018, intimata a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepția de necompetență teritorială, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiate.

Prin sentința civilă nr. 707 din 21 mai 2018, Judecătoria Vălenii de Munte a admis excepția necompetenței sale teritoriale invocată de intimată prin întâmpinarea și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București, reținând în motivare că potrivit art. 107 C. proc. civ., domiciliul intimatei este în București.

Prin sentința civilă nr. 9849 din 26 iunie 2018, Judecătoria Sectorului 4 București a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vălenii de Munte și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a trimis cauza la Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru soluționarea conflictului.

În considerentele acestei sentințe, s-a reținut că, sub aspectul executării silite efectuate împotriva contestatoarei s-a declanșat numai executarea silită imobiliară pentru valorificarea celor 45 de terenuri cu care s-a garantat achitarea sumelor datorate în baza contractului de credit, contestatoarea având calitatea de garant ipotecar la contractul de credit.

În consecință, în cauză instanța a reținut că, în condițiile în care Judecătoria Sectorului 4 București este instanța de executare în raport de sediul debitorului, iar imobilele ce fac obiectul urmăririi silite se află în circumscripția altei curți de apel decât cea în care se află instanța de executare (a Curții de Apel Ploiești), în raport de prevederile art. 714 alin. (2) C. proc. civ. este incidentă în cauză o situație de competență teritorială alternativă: Judecătoria Sectorului 4 București (în calitate de instanță de executare)/Judecătoria Vălenii de Munte (în calitate de instanță de la locul situării imobilului).

Având în vedere prevederile art. 116 C. proc. civ. și poziția contestatoarei referitoare la sesizarea Judecătoriei Vălenii de Munte, care a fost menținută de aceasta și prin concluziile depuse la data de 25 iulie 2018, contestatoarea solicitând în esență ca Judecătoria Vălenii de Munte să soluționeze cererea de chemare în judecată și precizând că imobilele supuse executării silite se află în circumscripția acestei instanțe.

În aceste condiții, în raport de prevederile art. 116 rap. la art. 714 alin. (2) C. proc. civ., instanța a apreciat că Judecătoriei Vălenii de Munte îi aparține competența de soluționare a prezentei cauze, în raport de alegerea neechivocă făcută de reclamant, căruia îi aparține dreptul de a sesiza oricare din instanțele deopotrivă competente în ipoteza competenței teritoriale alternative.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul art. 133 pct. 2, raportat la dispozițiile art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Din analiza actelor dosarului rezultă că, în urma cererii creditoarei B. S.A., pe rolul S.C. P..E.J. "C." s-a format în anul 2017 dosarul de executare nr. 1833/2017 pentru punerea în executare a titlurilor reprezentate de contractul de credit nr. x/10.10.2007 și contractul de ipotecă autentificat sub nr. x/19.01.2009 de BNP D., împotriva contestatoarei A. S.R.L., prin executarea silită a 45 terenuri situate în județul Prahova, extravilanul comunei Izvoarele, proprietatea contestatoarei.

Sub aspectul determinării competenței teritoriale în raport de obiectul cererii, Înalta Curte reține că sunt aplicabile dispozițiile art. 714 alin. (2) Noul C. proc. civ., raportat la art. 651 Noul C. proc. civ., renumerotat, astfel cum textul a fost modificat prin art. I pct. 21 din Legea nr. 138/2014.

Potrivit acestor texte de lege, contestația la executare se introduce la instanța de executare care, în conformitate cu art. 651 alin. (1) Noul C. proc. civ., este judecătoria în a cărei circumscripție se afla, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau sediul debitorului.

Se constată că art. 714 alin. (1) C. proc. civ. statuează regula potrivit căreia contestația la executare se soluționează de instanța de executare, alin. (2) și (3) ale aceluiași text, reglementând anumite derogări, fie în raport cu forma de executare aleasă de creditor alin. (2), fie în funcție de forma contestației la executare, anume dacă se formulează o contestație la titlu alin. (3).

În cauză, sediul contestatoarei se află în municipiul București.

De asemenea, în dosarul de executare nr. 1833/2017 instrumentat de S.C. P..E.J C. a fost demarată doar executarea silită imobiliară pentru valorificarea celor 45 de terenuri cu care s-a garantat achitarea sumelor datorate în baza contractului de credit nr. x din 10 octombrie 2007, terenuri situate în comuna Izvoarele, județul Prahova, contestatoarea A. S.R.L. având calitatea de garant ipotecar la contractul de credit.

Așadar, în raport de dispozițiile legale evocate, competența, ca instanță de executare, ar reveni alternativ Judecătoriei Sector 4, respectiv Judecătoriei Vălenii de Munte.

Prin urmare, introducerea contestației la executare la una dintre cele două instanțe, deopotrivă competente, urmează principiul prevăzut de art. 116 C. proc. civ., conform căruia reclamantul are alegerea între două instanțe deopotrivă de competente.

În cauză, contestatoarea A. S.R.L. ales să solicite Judecătoriei Vălenii de Munte să soluționeze cererea de chemare în judecată, motivat de faptul că imobilele supuse executării silite se află în circumscripția acestei instanțe.

Față de considerentele reținute rezultă că Judecătoria Vălenii de Munte rămâne competentă să soluționeze contestația la executare dedusă judecății, motiv pentru care, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea acestei instanțe.