ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3361/2018
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3361/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Ședința publică din data de 18 septembrie 2018
Asupra conflictului negativ de competență, s-au constatat următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, la 7 februarie 2018, sub dosarul nr. x/2018, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Cluj - Consiliul Județean Cluj, în contradictoriu cu pârâții A., B. Marius și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, a solicitat instanței, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună următoarele:
- constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor legal și suplimentar nr. 68/2017, emis de notar public D., din cadrul Societății Profesionale Notariale E.;
- radierea înscrierii referitoare la dreptul de proprietate al numiților B. Marius și A. din cărțile funciare nr. x Ciucea (C.F. vechi x), nr. 50192 Ciucea (C.F. vechi x), nr. 50410 Ciucea (C.F. vechi x), 50346 Ciucea (C.F. vechi x), 50349 Ciucea (C.F. vechi x), 50348 Ciucea (C.F, vechi 207), 50347 Ciucea (C.F. vechi x), 50409 Ciucea (C.F. vechi x);
- să se constate, în temeiul Testamentului întocmit de doamna F., calitatea de legatar al Statului Român în privința bunurilor mobile și a celor imobile - terenuri și construcții - situate în Com. Ciucea, înscrise în cărțile funciare indicate la petitul nr. 2.;
- să se constate acceptarea tacită a legatului menționat la petitul nr. 3 de către Statul Român;
- să se dispună înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al Statului Român asupra bunurilor imobile - terenuri și construcții - identificate la petitul nr. 2;
- să se constate dobândirea dreptului de proprietate al U.A.T. Județul Cluj asupra imobilelor identificate la petitul nr. 2;
- să se dispună înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al U.A.T. Județul Cluj asupra bunurilor imobile terenuri și construcții - identificate la petitul nr. 2;
- obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.
În drept, au fost invocate prevederile art. 1134 C. civ., art. 136 din Constituția României, Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, H.G. nr. 969/2002 privind atestarea domeniului public al județului Cluj, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din Județul Cluj, cu excepția minicipiului Cluj-Napoca - Anexa nr. 1, art. 104 din Legea nr. 36/1995, H.G. nr. 442/1994, H.G. nr. 461/1994, H.G. nr. 642/1994, H.G. nr. 6/1997, Legea nr. 7/1996, Titlul VII - Cartea funciară din C. civ.
1.2. Prin cererea reconvențională, pârâții A. și B. Marius în contradictoriu cu reclamanții Consiliul Județean Cluj și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice au solicitat, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună:
- constatarea decăderii Statului Român din pretinsul legat instituit în favoarea sa, întrucât nu a acceptat succesiunea F., în termenul și condițiile legale, astfel că nu are calitatea de moștenitor testamentar al F., calitate invocată în baza ciornei testamentului din data de 10.06.1966;
- în orice caz, constatarea că înscrisul intitulat ciorna testamentului F., prezentat de către reclamantă, nu reprezintă testamentul olograf original al F. și nu poate produce efectele unui testament olograf;
- constatarea nulității absolute a Hotărârii Consiliului Județean Cluj nr. 14/31.03.2001, precum și a tuturor modificărilor și completărilor ulterioare ale acesteia, referitoare la Muzeul Octavian Goga din Ciucea, și a Anexei nr. 1, punctele 772-788, referitoare la Muzeul Octavian Goga din Ciucea, astfel cum au fost înscrise în H.G. nr. 969/2002, privind inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al județului Cluj, publicată în M.Of. nr. 684 bis/17 septembrie 2002, întrucât aceasta s-a făcut în baza donației din 17.02.1966, iar donația este nulă absolut, cu efect retroactiv;
- constatarea că testamentul F., chiar dacă ar exista în original, a fost lipsit de cauză, ca urmare a actului de donație din 17.02.1966, întrucât bunurile care au făcut obiectul legatului nu mai erau în patrimoniul său;
- cu cheltuieli de judecată.
În drept, au fost invocate prevederile art. 923 C. civ.
Prin sentința civilă nr. 182/2018 din 4 aprilie 2018, Tribunalul Cluj, secția Civilă a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Sibiu.
În argumentarea acestei soluții, instanța a reținut că, în cauză nu este vorba de dezbaterea unor succesiuni succesive și, pe cale de consecință, nu este incident art. 118 alin. (2) C. proc. civ., ce permite alegerea de competență în materie succesorală.
Totodată, s-a mai reținut că obiectul litigiului vizează constatarea nulității certificatului de moștenitor legal și suplimentar nr. 68/2017 emis de notar public D., certificat de moștenitor ce a fost emis pentru completarea succesiunii defunctului B., precum și pentru completarea succesiunii defunctei G., iar instanța competentă se determină prin raportare la ultimul domiciliu al defunctului B., aflat în circumscripția Tribunalului Sibiu.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Sibiu, secția I civilă, sub dosarul nr. x/2018, la 23 aprilie 2018.
Prin sentința civilă nr. 326/2018 din 8 mai 2018, Tribunalul Sibiu, secția I civilă a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat soluționare a cererii formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Cluj - Consiliul Județean Cluj, în favoarea Tribunalului Cluj, secția Civilă.
S-a constatat ivit conflictul negativ de competență între Tribunalul Sibiu și Tribunalul Cluj și s-a dispus suspendarea din oficiu a judecății cauzei, fiind înaintat dosarul către Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului de competență.
În argumentarea acestei soluții, s-a reținut că certificatul de moștenitor legal și suplimentar nr. 68/2017 a cărei nulitate o solicită reclamanta a fost emis pentru completarea succesiunii rămase după defuncta F., a cărei ultim domiciliu a fost în județul Cluj și nu pentru completarea succesiunii rămase după defunctul B..
S-a mai reținut că certificatul de moștenitor suplimentar vizează mai multe succesiuni, iar din această perspectivă se circumscrie noțiunii de "dezbatere succesivă".
În consecință, în raport cu art. 118 alin. (1) pct. 3 și alin. (2) C. proc. civ., reținând că ultimul domiciliu al unuia dintre defuncți respectiv F. a fost în Localitatea Ciucea, Județul Cluj, instanța competentă să soluționeze prezenta cauză este Tribunalul Cluj.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, sub dosarul nr. x/2018, la 17 mai 2018.
Înalta Curte constatând că în cauză există un conflict negativ de competență, în sensul art. 133 alin. (2) C. proc. civ., ivit între cele două instanțe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență stabilind competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj pentru următoarele considerente:
Determinarea instanței competente în soluționarea prezentei cauze se face prin raportare la obiectul litigiului vizând acțiunea în materie succesorală, în raport cu prevederile art. 118 C. proc. civ.
Astfel, primul petit al cererii de chemare în judecată se referă la constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor legal și suplimentar nr. 68/2017 cu privire la suplimentarea masei succesorale după defuncta F., decedată la data de 15.06.1979, cu ultimul domiciliu în jud. Cluj.
Certificatul de moștenitor legal și suplimentar nr. 68/2017 a cărei nulitate o solicită reclamanta a fost emis pentru completarea succesiunii rămase după defuncta F. și nu pentru completarea succesiunii rămase după defunctul B..
Dispozițiile art. 118 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. reglementează o competență teritorială exclusivă a cererilor legatarilor sau ale creditorilor defunctului împotriva vreunuia dintre moștenitori în favoarea instanței celui din urmă domiciliu al defunctului, iar la alin. (2) se prevede că cererile formulate potrivit alin. (1) care privesc mai multe moșteniri deschise succesiv sunt de competența exclusivă a instanței ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncți.
Așadar, cum ultimul domiciliu al defunctei F. a fost în Comuna Ciucea, Județul Cluj, rezultă că instanța competentă să soluționeze prezenta cauză este Tribunalul Cluj.
Față de considerentele anterior expuse și văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 septembrie 2018.