ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 25.04.2018

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1351/2018

HOTĂRÂRE
25.04.2018
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1351/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)

Ședința publică din data de 25 aprilie 2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 27 octombrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2010.1 s-a dispus suspendarea judecății recursului declarat de recurentul A. împotriva încheierii de ședință din data de 18.09.2017, pronunțate de Tribunalul București, secția a III-a civilă în dosarul nr. x/2010, în conformitate cu art. 242 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ.

Prin încheierea din 24 noiembrie 2017, pronunțată de aceeași instanță în același dosar, a fost respinsă cererea de repunere pe rol a cauzei și a fost menținuta măsura suspendării dispusă prin încheierea din 27.10.2017.

Împotriva acestor încheieri recurentul A. a declarat recurs, susținând că sunt nelegale și netemeinice, urmând ca motivele de recurs să le depună ulterior comunicării acestora.

Cum problema timbrajului se analizează prioritar oricăror cereri, excepții sau motive de recurs, Înalta Curte, conform art. 137 alin. (1) din vechiul C. proc. civ., raportat la art. 20 alin. (1)-(3) din Legea nr. 146/1997 modificată și completată, a luat în examinare excepția netimbrării cererii de recurs și a reținut:

Deși recurentul A. a fost citat cu mențiunea timbrării cererii în cuantum de 4 RON taxă judiciară de timbru și 0,3 RON timbru judiciar, acesta, în mod nejustificat, nu și-a îndeplinit această obligație legală.

Prin art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice, cât și de persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul termen de judecată.

Potrivit dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru și timbru judiciar, cererea părții se anulează, după caz, ca netimbrată sau ca insuficient timbrată.

Este de reținut că accesul la justiție presupune respectarea cerințelor formale în legătură cu promovarea unei acțiuni sau căi de atac, dar și respectarea dispozițiilor imperative vizând plata taxelor judiciare de timbru fără de care nu se poate trece la analiza cererilor formulate în fața instanței, aceasta nefiind legal învestită.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut în mod constant în jurisprudența sa, cu ocazia analizării dreptului la un proces echitabil și accesul la justiție, că dreptul la justiție nu este absolut, ci el se pretează la limitări pentru că el comandă, prin chiar natura sa, o reglementare din partea statului, care are alegerea mijloacelor de a se ajunge la atingerea acestui scop (cauza Tolstoy Miloslovski vs. Regatul Unit, 13.07.1995), stabilind, totodată, că taxele judiciare de timbru sau diverse alte sume de bani pe care trebuie să le plătească reclamantul, nu sunt incompatibile cu art. 6 din CEDO.

Recurentul A. a formulat cerere de reexaminare cu privire la taxa judiciară de timbru stabilită în cauză, prin încheierea din 22 martie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2017, cererea fiind respinsă ca tardiv formulată.

Înalta Curte constată că prezenta cerere de recurs nu a fost timbrată anticipat, că recurentul A. nu s-a conformat obligației de timbrare potrivit mențiunii din citația pentru termenul de judecată din 21 februarie 2018, când procedura de citare a fost legal îndeplinită, că în cauză nu operează scutirea de obligația timbrării.

Raportat la aceste considerente, Înalta Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv celor ale art. 35 alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a legii și să dispună anularea cererii de recurs formulată de recurentul A. împotriva încheierilor din 27 octombrie 2017 și 24 noiembrie 2017, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2010.1, ca netimbrată.

Anulează recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierilor din 27 octombrie 2017 și 24 noiembrie 2017, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2010.1, ca netimbrat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 aprilie 2018.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2018-01-31
0,97
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 216/2018
S.R.L., ca nefondat. Împotriva deciziei civile nr. 388A/2017 din 22 februarie 2017 pronunțată de CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, secția A VI-A CIVILĂ a formulat recurs reclamantul A., cererea fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație ș
ÎCCJ 2018-10-03
0,97
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3922/2018
Ședința publică din data de 3 octombrie 2018 Deliberând asupra contestației în anulare, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele: Prin decizia nr. 2114 din 23 mai 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Just
ÎCCJ 2019-03-21
0,97
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 648/2019
III-a civilă. Împotriva încheierii din camera de consiliu din 5 iunie 2018 și a Deciziei nr. 673A din 6 iunie 2018, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. x/2017 a formulat recurs recurenta B. la 11 iun
ÎCCJ 2018-10-02
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3810/2018
elor Publice Ilfov și E., pentru lipsa părților. Împotriva acestei încheieri, recurentul C. prin reprezentant legal F. a formulat cerere de recurs, la data de 26 martie 2018. Prin decizia nr. 1669 din 10 mai 2018, Înalta Curte de Casație și
ÎCCJ 2017-12-07
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1828/2017
prin care a solicitat admiterea recursului. Ca o chestiune prealabilă, Înalta Curte, conform art. 137 C. proc. civ., raportat la art. 11 și 20 (1-3) din Legea nr. 146/1997, modificată, a luat în examinare chestiunea netimbrării cererii de r
Sursă