ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 715/2019

Ședința publică din data de 2 aprilie 2019

Din examinarea lucrărilor din dosar, se constată următoarele:

Totodată, s-a respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei nr. 533 din 19 septembrie 2018 pronunțate de Curtea de Apel Iași, în dosarul nr. x/2017, formulată în contradictoriu cu intimatul Centrul Regional de Transfuzie Sanguină Iași.

A fost obligată contestatoarea A. să plătească intimatului Centrul Regional de Transfuzie Iași suma de 800 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

În argumentarea soluției referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., instanța a reținut că prin cererea de sesizarea Curții Constituționale nu se critică dispoziții din legile în vigoare pentru neconformitatea acestora cu prevederile constituționale, ci, dimpotrivă, se solicită completarea dispozițiilor legale în vigoare, respectiv a art. 453 alin. (1) C. proc. civ., în sensul că aceste cheltuieli de judecată trebuie să facă referire numai la activitatea juridică și nu la activități străine obiectului cauzei, ceea ce ar conduce la înlăturarea obligației stabilită în procese în sarcina contestatoarei A..

În atare condiții, cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ. prin raportare la dispozițiile art. 139 alin. (3) și ale art. 21 alin. (3) din Constituția României, invocate de contestatoarea A., a fost respinsă ca inadmisibilă pentru neîndeplinirea cerințelor prevăzute de art. 29 alin. (1) cu referire la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

Recurenta A. a arătat că a invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ. motivat de faptul că de peste 8 ani și jumătate participă în sălile de judecată la procese în care se dezbat chestiuni litigioase privind litigii de muncă, iar instanțele de judecată au obligat-o la cheltuieli străine de obiectul pricinii, la cheltuieli de care nu au nicio legătură cu activitatea juridică și cu raportul juridic litigios. Cheltuielile respective au fost acordate în baza unui articol bugetar 20.12, care are corespondent activitatea juridică.

S-a mai susținut că sunt îndeplinite condițiile privind sesizarea Curții Constituționale, aspect ce rezultă din înscrisul înregistrat la data de 23 noiembrie 2018, la Curtea de Apel Iași.

În continuare, recurenta a arătat că neconstituționalitatea unei dispoziții legale poate fi invocată în orice fază a litigiului indiferent de obiect.

Prin interpretarea eronată a prevederilor art. 453 alin. (1) din C. proc. civ. instanțele de judecată au creat neconstituționalitatea acestui text de lege, care nu poate fi înlăturată decât prin a face cunoscută situația Curții Constituționale.

De altfel, dacă instanța de judecată avea vreo nelămurire cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ. trebuia să sesizeze Curtea Constituțională a României, în raport cu prevederile Legii nr. 47/1992.

În final s-a arătat că fondurile statului sunt protejate atât de Constituție, prin art. 139 alin. (3), cât și prin art. 307 C. pen., astfel că nimeni nu are dreptul de a schimba destinația banilor cu atât mai puțin intimatul ori instanțele de judecată.

Pe fondul recursului s-a solicitat respingerea acestuia și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.

Potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, iar conform art. 487 alin. (1) din același Cod, "recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs."

Dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. reglementează sancțiunea nemotivării recursului în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.

Astfel, pentru a se putea considera că recursul este motivat, partea care a exercitat calea de atac trebuie să arate în ce constă nelegalitatea hotărârii atacate, iar dezvoltarea motivelor de nelegalitate presupune încadrarea lor într-unul dintre motivele limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

Controlul judiciar nu se poate realiza decât dacă se aduc critici de nelegalitate punctuale hotărârii atacate și se arată în ce constau greșelile de judecată săvârșite de către instanță, cu referire la motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 C. proc. civ., aceasta, întrucât recursul nu este o cale de atac devolutivă, astfel că partea trebuie să își exprime nemulțumirea în tiparele fixate de lege.

În speță, se constată că recurenta A. nu a dezvoltat critici ce ar putea face posibilă încadrarea în motivele de recurs prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., în raport cu soluția de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., aceasta limitându-se la susținerea că sunt îndeplinite condițiile art. 29 alin. (1-3) din Legea nr. 47/1992, având în vedere că obligarea sa la plata unor cheltuieli de judecată nu ar avea legătură cu raportul juridic litigios, precum și faptul că prin interpretarea eronată a prevederilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ. instanțele au creat neconstituționalitatea normei de drept evocate.

Așadar, în lipsa unor motive de nelegalitate prin care să se arate greșelile imputate instanței cu privire la soluția de respingere ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., pentru a se putea exercita controlul judiciar, Înalta Curte urmează să aplice sancțiunea nulității recursului, prevăzută de dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

În baza dispozițiilor art. 453 C. proc. civ., recurenta A. va fi obligată către intimatul Centru Regional de Transfuzie Iași să achite suma de 800 de RON cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, potrivit OP din 6 martie 2019, aflat la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurenta A. împotriva deciziei civile nr. 869/2018 din 18 decembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția litigii de muncă și asigurări sociale, cu privire la dispoziția de respingere ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curții Constituționale.

Obligă recurenta A. să achite intimatului Centru Regional de Transfuzie Iași suma de 800 de RON cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 aprilie 2019.