ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1789/2019

Ședința publică din data de 16 octombrie 2019

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată formulată și înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov, secția I civilă, la data de 18 mai 2016, sub nr. x/2016, reclamanta A. a solicitat obligarea pârâtei Casa Teritorială de Pensii Brașov prin reprezentat legal B. să-i recalculeze punctul de pensie prin valorificarea salariilor brute, conform adeverinței nr. x din 04 septembrie 2015 eliberată de S.C. C. S.A. Brașov, conform sentinței civile nr. 765/MAS din 08 mai 2015 a Tribunalului Brașov, care a devenit titlu executoriu și pentru intimată, chiar dacă nu a făcut parte din proces. Recalcularea să se facă în baza art. 179 din Legea nr. 263/2010, cu 3 ani în urmă, conform prescripției.

Prin sentința civilă nr. 1392/MAS din 04 octombrie 2017 Tribunalul Brașov, secția I civilă, a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Brașov și, în consecință, a obligat pârâta să recalculeze reclamantei pensia pentru limită de vârstă și să emită o nouă decizie de pensie, prin care să valorifice la stabilirea drepturilor cuvenite reclamantei, mențiunile din adeverința nr. x din 04 septembrie 2015 eliberată de S.C. C. S.A. Brașov, doar în ceea ce privește perioada iulie - octombrie 1975, precum și să plătească reclamantei diferența drepturilor de pensie începând cu data de 01 octombrie 2015 și a respins restul pretențiilor.

Curtea de Apel Brașov, secția civilă prin decizia civilă nr. 127/Ap din 05 februarie 2018, a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta contestatoare A., împotriva sentinței civile nr. 1387 din 04 octombrie 2017 pronunțată de Tribunalul Brașov, secția I civilă; a admis apelul declarat de apelanta intimată Casa Județeană de Pensii Brașov, împotriva aceleiași sentințe, pe care a modificat-o în parte, în sensul că a respins în tot contestația formulată de contestatoarea A. și a înlăturat din sentința apelată orice dispoziție contrară.

Prin decizia civilă nr. 1188/R din 10 septembrie 2018, Curtea de Apel Brașov, secția civilă a admis excepția nulității cererii de contestație în anulare, invocată de instanță din oficiu și în consecință a constatat nulitatea cererii de chemare în judecată având ca obiect "contestație în anulare" formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei civile nr. 127/Ap din 05 februarie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă.

Prin decizia civilă nr. 1843/AP din 03 decembrie 2018, Curtea de Apel Brașov, secția Civilă a admis excepția tardivității, invocată din oficiu și, în consecință, a constatat nulă cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 1188/R din 10 septembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă.

Împotriva deciziei civile nr. 1843/AP din 03 decembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă, A. a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și pct. 8 C. proc. civ.

Înalta Curte, a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.

Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 05 iunie 2019, potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., s-a dispus comunicarea către părți a raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.

Potrivit dovezilor de comunicare raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților la data de 11 iunie 2019.

Recurenta A. a depus punct de vedere privind raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, reiterând aspectele prezentate în cererea de recurs.

Analizând recursul formulat Înalta Curte constată că este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Recursul are ca obiect decizia civilă nr. 1843/AP din 03 decembrie 2018, prin care Curtea de Apel Brașov, secția Civilă a constatat nulă cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 1188/Ap din 10 septembrie 2018, prin care aceeași curte de apel a constatat nulitatea unei contestații în anulare formulată împotriva deciziei civile nr. 127/Ap din 05 februarie 2018, pronunțată de aceeași instanță în apelul declarat împotriva sentinței civile nr. 1392/MAS din 04 octombrie 2017, pronunțată de Tribunalul Brașov, secția I civilă într-un litigiu de muncă și asigurări sociale, având ca obiect recalcularea pensiei pentru limită de vârstă.

Potrivit art. 513 alin. (5) C. proc. civ., "hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită."

În speță, hotărârea atacată cu revizuire a fost pronunțată într-o contestație în anulare.

Conform art. 508 alin. (4) C. proc. civ., "hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată."

Astfel fiind, se constată că hotărârea împotriva căreia a fost declarată contestația în anulare este pronunțată într-o cerere privind un conflict de muncă și de asigurări sociale.

Potrivit dispozițiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ. "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflicte de muncă și asigurări sociale…".

Prin Legea nr. 76/2012 (art. 73 pct. 18) s-a modificat art. 214 din Legea nr. 62/2011 în sensul că hotărârile instanței de fond sunt supuse numai apelului.

Așa fiind, în litigiile de asigurări sociale, pentru acțiunile introduse după intrarea în vigoare a Noului C. proc. civ., calea de atac este numai a apelului.

În cauză decizia recurată a fost pronunțată într-o cerere de revizuire ce a avut ca obiect o decizie pronunțată în contestație în anulare al cărei obiect l-a reprezentat o decizie pronunțată în apel prin care a fost soluționat un litigiu de asigurări sociale și care nu mai putea fi atacată cu o altă cale de atac.

Decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunțarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speță fiind operant principiul legalității căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.

Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ. "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei."

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii.

Este știut că recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenței atribuite prin lege, constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii.

În consecință, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte va respinge recursul ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta A. împotriva deciziei civile nr. 1843/AP din 3 decembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția Civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 octombrie 2019.