ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5973/2019

Ședința publică din data de 27 noiembrie 2019

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Giurgiu, secția Civilă la data de 12.10.2018, sub nr. x/2018, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul de Jandarmi Județean Giurgiu, a solicitat anularea Ordinului M.A.I. nr. 275/05.06.2002, pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar si civil din Ministerul de Interne, acest ordin aproba "Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor legii cu privire la salarizarea personalului militar din instituțiile de apărare națională, ordine publica si siguranță națională precum si acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții" prevăzute în Anexa l, conform art. 64 din Legea 138/1999; obligarea Inspectoratului Județean de Jandarmi Giurgiu de a înainta valoarea coeficienților de încadrare pe funcție a reclamantului.

Prin cererea de modificare a cererii introductive, depusă la data de 29.11.2018 reclamantul a modificat capătul unu al cererii, solicitând anularea în parte a Ordinului M.A.I. nr. 275/05.06.2002 în ceea ce privește normele de aplicare a pct. 5 al Notei din Anexa 1 la Legea nr. 138/1999 precizată în Anexa 1 cap. III - dispoziții finale pct. 40 alin. (2), cu privire la sintagma "sau subinginer".

Iar, la data de 14.01.2019 reclamantul a depus cerere completatoare prin care a solicitat obligarea Inspectoratului de Jandarmi Giurgiu să comunice actualizarea situației soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază prin aplicarea coeficientului de ierarhizare pentru funcția de stat prevăzut cu gradul de locotenent-colonel și plata despăgubirilor materiale.

Prin sentința civilă nr. 155, pronunțată la data de 15.04.2019, Tribunalul Giurgiu, secția Civilă a admis excepția necompetenței materiale a instanței și a declinat competența de soluționare în favoarea Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul Giurgiu a reținut că, potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

Obiectul cererii reclamantului este anularea unui act administrativ al Ministerului Afacerilor Interne, care este o autoritate publică centrală, prin urmare, în baza art. 10 alin. (1) din Legea 554/2004 și art. 132 C. proc. civ., Tribunalul a admis excepția necompetenței materiale a instanței și a declinat competența de soluționare în favoarea Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2018.

Prin sentința civilă nr. 444 din data de 16.09.2019, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București privind capetele de cerere formulate în contradictoriu cu Inspectoratul de Jandarmi Giurgiu, având ca obiect obligarea de a înainta valoarea coeficienților de încadrare pe funcție a reclamantului, obligarea de a comunica actualizarea situației soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază prin aplicarea coeficientului de ierarhizare pentru funcția de stat prevăzut cu gradul de locotenent-colonel și plata despăgubirilor materiale.

A declinat judecarea capetelor de cerere formulate de reclamantul A., în contradictoriu INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN GIURGIU, având ca obiect obligarea de a înainta valoarea coeficienților de încadrare pe funcție a reclamantului, obligarea de a comunica actualizarea situației soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază prin aplicarea coeficientului de ierarhizare pentru funcția de stat prevăzut cu gradul de locotenent-colonel și plata despăgubirilor materiale, în favoarea Tribunalului Giurgiu.

A disjuns capătul de cerere având ca obiect anularea în parte a Ordinului MAI nr. 275/2002.

S-a format un nou dosar privind capătul de cerere disjuns, în cadrul căruia a acordat termen de judecată la data de 08.11.2019 - ora 12, pentru când s-a dispus citarea părților, pârâtul Ministerul Afacerilor Interne cu mențiunea de a depune în copie conformă cu originalul Ordinul MAI nr. 275/2002. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a suspendat judecarea cauzei.

Pentru a pronunța această sentință, cu privire la capetele de cerere formulate în contradictoriu cu Inspectoratul de Jandarmi Giurgiu, având ca obiect obligarea de a înainta valoarea coeficienților de încadrare pe funcție a reclamantului, obligarea de a comunica actualizarea situației soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază prin aplicarea coeficientului de ierarhizare pentru funcția de stat prevăzut cu gradul de locotenent-colonel și plata despăgubirilor materiale, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Curtea a reținut că, potrivit art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004: "Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. …….. (3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului."

Curtea a reținut că reclamantul a fost încadrat la pârâtul Inspectoratul Județean Giurgiu și este domiciliat în mun. Giurgiu.

Curtea a mai reținut că potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 550/2004, inspectoratul de jandarmi județean este subordonat nemijlocit Inspectoratului General și este destinat planificării, organizării, conducerii și executării misiunilor specifice și îndeplinirii atribuțiilor ce revin jandarmeriei într-o zonă de responsabilitate corespunzătoare teritoriului unui județ, având personalitate juridică în raport de art. 6 alin. (4) din Legea nr. 550/2004.

În acest sens, prin raportare la art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, Curtea a constatat că revine Tribunalului Giurgiu competența de soluționare a capetelor de cerere formulate în contradictoriu cu Inspectoratul de Jandarmi Giurgiu, având ca obiect obligarea de a înainta valoarea coeficienților de încadrare pe funcție a reclamantului, obligarea de a comunica actualizarea situației soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază prin aplicarea coeficientului de ierarhizare pentru funcția de stat prevăzut cu gradul de locotenent-colonel și plata despăgubirilor materiale.

Mai mult, potrivit deciziei nr. 10/2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, s-a stabilit că:

"În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 23 alin. (3) și art. 27 alin. (1) din Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, cu modificările și completările ulterioare, art. 20 din Legea nr. 121/1996 privind organizarea și funcționarea Corpului Pompierilor Militari, cu modificările ulterioare, art. 15 alin. (2) și (3), art. 16, art. 17 și art. 18 din Ordonanța Guvernului nr. 88/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 363/2002, cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 2 alin. (2) teza întâi, art. 5 alin. (1) lit. f) și g) și art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și art. 1, art. 4-6 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, sunt de competența instanțelor de contencios administrativ litigiile având ca obiect drepturile bănești solicitate de jandarmii din cadrul inspectoratului de jandarmi județean și pompierii din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, personal militar având statutul de cadre militare (ofițeri, maiștri militari și subofițeri) care își desfășoară activitatea în baza unor raporturi de serviciu, specifice funcționarilor publici cu statut special."

În considerentele acestei decizii s-a reținut că odată calificate raporturile juridice deduse judecății ca fiind raporturi de serviciu, prin efectul dispozițiilor art. 109 din Legea nr. 188/1999, se poate concluziona în sensul că litigiile care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public - în concret, acestea au ca obiect drepturile bănești solicitate de jandarmii din cadrul inspectoratului de jandarmi județean și pompierii din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență - sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului(pct. 99).

Cum, pretențiile reclamantului formulate în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Jandarmi Giurgiu derivă din raportul de serviciu al reclamantului, în raport de art. 109 din Legea nr. 188/1999 și art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, de asemenea Curtea a constatat că revine Tribunalului Giurgiu competența de soluționare a capetelor de cerere formulate în contradictoriu cu Inspectoratul de Jandarmi Giurgiu, având ca obiect obligarea de a înainta valoarea coeficienților de încadrare pe funcție a reclamantului, obligarea de a comunica actualizarea situației soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază prin aplicarea coeficientului de ierarhizare pentru funcția de stat prevăzut cu gradul de locotenent-colonel și plata despăgubirilor materiale.

Astfel, s-a reținut faptul că revine Curții de Apel București competența de soluționare doar în privința primului capăt de cerere, formulat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne.

Curtea a mai reținut că nu sunt incidente dispozițiile art. 99 alin. (2) C. proc. civ. întrucât nu există o strânsă legătură între primul capăt de cerere și celelalte capete de cerere.

Pentru aceste considerente, Curtea a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București privind capetele de cerere formulate în contradictoriu cu Inspectoratul de Jandarmi Giurgiu, având ca obiect obligarea de a înainta valoarea coeficienților de încadrare pe funcție a reclamantului, obligarea de a comunica actualizarea situației soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază prin aplicarea coeficientului de ierarhizare pentru funcția de stat prevăzut cu gradul de locotenent-colonel și plata despăgubirilor materiale și a declinat judecarea capetelor de cerere formulate în contradictoriu cu Inspectoratul de Jandarmi Giurgiu, având ca obiect obligarea de a înainta valoarea coeficienților de încadrare pe funcție a reclamantului, obligarea de a comunica actualizarea situației soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază prin aplicarea coeficientului de ierarhizare pentru funcția de stat prevăzut cu gradul de locotenent-colonel și plata despăgubirilor materiale, în favoarea Tribunalului Giurgiu.

În acest sens, în temeiul art. 99 alin. (1) C. proc. civ., Curtea a disjuns capătul de cerere având ca obiect anularea în parte a Ordinului MAI nr. 275/2002 și a format un nou dosar privind capătul de cerere disjuns, în cadrul căruia s-a acordat termen la data de 08.11.2019 - ora 12, pentru când se s-a dispus citarea părților, pârâtul Ministerul Afacerilor Interne cu mențiunea de a depune în copie conformă cu originalul Ordinul MAI nr. 275/2002.

Ivindu-se conflictul negativ de competență a fost sesizată, în baza art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal pentru soluționarea acestuia.

Pentru a hotărî astfel, se au în vedere considerentele arătate în continuare.

În ceea ce privește cadrul procesual se constată că, obiectul cererii deduse judecății, în raport de care între cele două instanțe s-a ivit prezentul conflict negativ de competență, constă în obligarea pârâtului Inspectoratul de Jandarmi Giurgiu de a înainta valoarea coeficienților de încadrare pe funcție a reclamantului, obligarea pârâtului de a comunica actualizarea situației soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază prin aplicarea coeficientului de ierarhizare pentru funcția de stat prevăzut cu gradul de locotenent-colonel și plata despăgubirilor materiale.

Înalta Curte constată că, pretențiile reclamantului formulate în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Jandarmi Giurgiu derivă din raportul de serviciu al reclamantului, iar pentru soluționarea acestor tipuri de acțiuni competența de soluționare aparține completurilor specializate în judecarea cauzelor de contencios administrativ raportat la calitatea de funcționar public a reclamantului.

În privința competenței materiale de soluționare a cauzei sunt aplicabile dispozițiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care prevăd:

"Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe".

În acest sens se au în vedere dispozițiile Deciziei nr. 10/2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin care s-a stabilit că:

"În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 23 alin. (3) și art. 27 alin. (1) din Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, cu modificările și completările ulterioare, art. 20 din Legea nr. 121/1996 privind organizarea și funcționarea Corpului Pompierilor Militari, cu modificările ulterioare, art. 15 alin. (2) și (3), art. 16, art. 17 și art. 18 din Ordonanța Guvernului nr. 88/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 363/2002, cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 2 alin. (2) teza întâi, art. 5 alin. (1) lit. f) și g) și art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și art. 1, art. 4-6 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, sunt de competența instanțelor de contencios administrativ litigiile având ca obiect drepturile bănești solicitate de jandarmii din cadrul inspectoratului de jandarmi județean și pompierii din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, personal militar având statutul de cadre militare (ofițeri, maiștri militari și subofițeri) care își desfășoară activitatea în baza unor raporturi de serviciu, specifice funcționarilor publici cu statut special."

În considerentele acestei decizii s-a reținut că odată calificate raporturile juridice deduse judecății ca fiind raporturi de serviciu, prin efectul dispozițiilor art. 109 din Legea nr. 188/1999, se poate concluziona în sensul că litigiile care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public - în concret, acestea au ca obiect drepturile bănești solicitate de jandarmii din cadrul inspectoratului de jandarmi județean și pompierii din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență - sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului (pct. 99).

Având în vedere că este vorba de un litigiu de contencios administrativ, în ceea ce privește competența teritorială de soluționare a cauzei sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, așa cum a fost modificată prin Legea nr. 212/2018 (intrată in vigoare la data de 30.07.2018, anterior sesizării primei instanțe - 10.10.2018), care statuează în mod expres că:

"Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său (…)".

Competența stabilită de textul de lege mai sus menționat este una teritorială exclusivă, ceea ce înseamnă că reclamantul trebuie să se adreseze instanței de la domiciliul sau sediul său, neavând un drept de opțiune între mai multe instanțe.

Înalta Curte, având în vedere că reclamantul a solicitat obligarea pârâtului Inspectoratul de Jandarmi Giurgiu de a înainta valoarea coeficienților de încadrare pe funcție a reclamantului, obligarea pârâtului de a comunica actualizarea situației soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază prin aplicarea coeficientului de ierarhizare pentru funcția de stat prevăzut cu gradul de locotenent-colonel și plata despăgubirilor materiale, precum și faptul că acesta are domiciliul în raza teritorială a Tribunalului Giurgiu, constată că acestei instanțe îi aparține competența de soluționare a prezentei cauze.

Pentru toate considerentele arătate, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Giurgiu, secția Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul Județean de Jandarmi Giurgiu, în favoarea Tribunalului Giurgiu, secția Civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 noiembrie 2019.