ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4820/2019

Ședința publică din data de 16 octombrie 2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată la data de 08.05.2017 reclamanta UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ - COMUNA LETCA NOUĂ în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE, a solicitat instanței de contencios administrativ:

- obligarea paratului la plata sumei de 1.229.158,89 RON reprezentând lucrări la realizarea investiției modernizare drumuri de interes local din comuna Letca Noua, județul Giurgiu;

- obligarea paratului la plata sumei de 817.061,64 RON actualizata la data plații, reprezentând penalități de întârziere la plata debitului in cuantum de 1.229.158,89 RON, dispuse prin sentința civila definitiva nr. 426/28.10.2015 pronunțata de Tribunalul Giurgiu, in dosarul nr. x/2015, având ca obiect"acțiune in anulare ordonanța de plată - încheiere pronunțata la data de 30.04.2015 de Tribunalul Giurgiu, in dosarul nr. x/2014".

Prin sentința civilă nr. 2659 din data de 27 iunie 2017, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială - Comuna Letca Nouă, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, și cu intervenientul forțat Consiliul Județean Giurgiu, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 2659 din data de 27 iunie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială - Comuna Letca Nouă.

Sentința civila nr. 2659/27 iunie 2017 este nelegala pentru motivele de nelegalitate prevăzute de 488 alin. (1) pct. 5 si pct. 8 C. proc. civ.

Cu privire la motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurenta arată că la data de 15.06.2017 a depus cerere precizatoare a cererii de chemare in judecata privind actuala denumire a paratului in cauza in prezent, Ministerul Dezvoltării Regionale Administrației Publice si Fondurilor Europene (MDRAPFE) in loc de Ministerul Dezvoltării Regionale si Administrației Publice (MDRAP) denumit la momentul introducerii cererii de chemare in judecata.

La termenul de judecata din data de 20 iunie 2017, instanța de fond, contrar dispozițiilor art. 22 alin. (6) C. proc. civ., nu a pus in discuție aceasta cerere, aspect ce conduce ia imposibilitatea instanței de recurs de a exercita controlul de legalitate asupra acesteia, impunandu-se clarificarea situației in baza pricipiului disponibilității, cu consecința admiterii recursului.

Cu privire la motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., motivarea instanței de fond este cuprinsa exclusiv in patru fraze din pagina 4 a hotărârii recurate in care se retine in esența ca, in ipoteza in care recurenta nu a făcut referire la îndeplinirea condițiilor formale prevăzute de actele normative mai sus enunțate care oricum, nu erau in vigoare la momentul 2012, nu mai avea dreptul de a solicita de la paratul in cauza suma de bani ce incuba spre plata acestuia si pe cale de consecință, nici dreptul de a beneficia de drumuri comunale.

Contractul de lucrări nr. x a fost încheiat la data de 05.03.2012.

Potrivit art. 5 din contractul enunțat mai sus:"pretul convenit pentru îndeplinirea contractului platibil executantului de către achizitor conform graficului de plați este de 6.439.570,03 RON - TVA. PLATA SE VA FACE PRIN ALOCĂRI PERIODICE DE LA MDRT, PRIN PROGRAMUL INIȚIAT DE H.G. nr. 577/1997.

Potrivit art. 2 din H.G. nr. 577/1997, Ministerul Lucrărilor Publice si Amenajării Teritoriului, antecesorul MDRAP coordonează realizarea programului si fundamentează împreuna cu consiliile judetene necesarul anual de fonduri de la bugetul de sfat, in conformitate cu prioritățile prevăzute în program, care se nominalizează distinct pe județe, în anexa la legea anuala de aprobare a bugetului de stat.

Totodată, repartizarea pe comune a sumelor de la bugetul de stat se face de către consiliul județean împreuna cu direcția generala a finanțelor publice si controlul financiar de stat din subordinea Ministerului Finanțelor, după consultarea primarilor si a reprezentanților consiliilor locale si cu respectarea priorităților înscrise in program.

Ca atare, MDRT (antecesorul MDRAP) avea obligația transferării către consiliile județene lunar, prin ordin de plata, a sumelor de bani necesare pentru realizarea lucrărilor ca urmare a comunicării de către acestea a listelor cu obiectivele in derulare urmând ca acestea din urma sa vireze la randu-le consiliilor locale sumele de bani pentru obiectivele nominalizate in liste.

Astfel cum se recunoaște si prin întâmpinarea depusa de către paratul MDRAP, in anul 2012 a fost transferata către Consiliul județean Giurgiu suma de 16.669.760,09 RON din care, către comuna Letca Noua, suma de 4.427.200,09 RON.

Din suma de 4,427.290,09 RON, pentru obiectivul drumuri de interes local, conform contract lucrări nr. x/2017 a fost transferata suma de 4.200.000 RON desi situațiile de lucrări întocmite în anul 2012 cuprindeau inclusiv debitul in valoare de 1.229.158,89 RON la plata căruia a fost obligată comuna ulterior, prin titlul executoriu, sentința civila nr. 426/2015, pronunțată de Tribunalul Giurgiu.

În atare situație, este vorba de fapte realizate in întregime înainte de intrarea in vigoare a O.U.G. nr. 28/2013.

Cu atât mai mult este eronata aprecierea instanței de fond referitoare la neindeplinirea de către reclamantă a condițiilor formale prevăzute de actele normative pe care si-a întemeiat hotărârea, în condițiile in care, potrivit dispozițiilor mai sus enunțate, paratului in cauza îi incuba obligația de plata, din bugetul public, a lucrărilor obiectivului la care s-a angajat prin dispozițiile H.G. nr. 577/1997, fiind in discuție lucrări realizate in anul 2012 si achitate parțial de către paratul MDRAP in același an.

Prin întâmpinarea depusă, intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a solicitat, în principal, anularea recursului pentru lipsa motivării întrucât recurentul a reluat motivele prezentate în fața primei instanțe, iar în subsidiar solicită respingerea recursului, ca nefondat.

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal.

Față de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) și art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispozițiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. și dispozițiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin rezoluția din 31 octombrie 2018 s-a fixat termen de judecată la data de 16 octombrie 2019.

Analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate de recurenta-reclamantă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului-pârât, Înalta Curte apreciază că recursul este fondat.

Față de motivarea cererii de recurs, Înalta Curte reține că excepția nulității, invocată de către intimat prin întâmpinare, se impune a fi respinsă, criticile formulate de către parte cu privire la sentința atacată putând fi circumscrise prevederilor art. 488 C. proc. civ.

Un prim motiv de recurs invocat de către recurenta reclamantă, în temeiul căruia aceasta a solicitat casarea deciziei recurate, vizează motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 pct. 5 (când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității).

Este vorba așadar despre neregularități de ordin procedural și care sunt sancționate cu nulitatea de art. 174 C. proc. civ., dispozițiile având caracter general, constituind dreptul comun în materia nulității actelor de procedură, întrucât includ toate încălcările normelor de procedură.

Sub imperiul motivului de recurs prevăzut de art. 488 pct. 5 C. proc. civ. se pot include mai multe neregularități de ordin procedural, încadrabile în cazurile care particularizează actul de procedură cu privire la care se susține că a fost nelegal îndeplinit.

Recurenta reclamantă susține neîntemeiat, raportat la incidența art. 488 pct. 5 C. proc. civ., că instanța de fond a omis să pună în discuție cererea precizatoare depusă la termenul din 20.06.2017, prin care a indicat denumirea corectă (actuală) a pârâtului -MDRAPFE, în loc de MDRAP.

Înalta Curte apreciază că simpla schimbare a denumirii uneia dintre părți, intervenită pe parcursul procesului, nu este de natură să modifice cadrul procesual ci doar să impună anumite ajustări ale actelor de procedură, în privința modificărilor de formă semnalate.

Se constată că intimatul nu a invocat vreo vătămare a intereselor sale legitime prin această omisiune a instanței și nici nu a contrazis în vreun fel susținerile reclamantei recurente în privința actualei sale denumiri.

De altfel, în fața instanței de recurs actele de procedură au fost întocmite cu luarea în considerare a denumirii actuale a pârâtului intimat astfel că nu se impune casarea, sub acest aspect, a hotărârii pronunțate.

Poate fi reținută în schimb incidența motivului de recurs prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ. potrivit căruia nelegalitatea unei hotărâri poate fi cerută atunci când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu aplicarea greșită a legii.

Starea de fapt dedusă judecății vizează următoarele:

În programul inițiat de H.G. nr. 577/1997 privind reabilitarea, modernizarea si/sau asfaltarea drumurilor de interes județean si local a fost inclusa si lucrarea privind drumurile de interes local din comuna Letca Noua, judetului Giurgiu.

În acest sens, in temeiul O.U.G. nr. 34/2006, intre Comuna Letca Noua (Primăria Letca Noua) si S.C. A. a fost încheiat contractul de lucrări nr. x/05.03.2012.

Potrivit dispozițiilor art. 5 din contract, prețul convenit, platibil executantului de către achizitor, este de 6.439.570,03 RON + TVA. Plata se va face prin alocări periodice de la MDRT prin programul inițiat de H.G. nr. 577/1997.

Paratul a virat in cursul anului 2012, prin intermediul Consiliului Județean Giurgiu, conform contractului de finanțare incheiat cu acesta din urma, suma de 4.200.000 RON inclusiv TVA urmând a se vira pentru finalizarea lucrării suma de 3.785.066,83 RON din care suma de 1.229.158,89 RON lucrări efectuate in anul 2012 si neachitate.

La data de 19.11.2013, executantul A. S.R.L. a emis spre plata comunei factura nr. x in valoare de 637.062,85 RON si la data de 09.12.2013 factura nr. x in valoare de 592.096,04 RON, facturi care nu au fost achitate ca urmare a nealocarii sumei totale de bani de către parat.

Pentru debitele restante, prin sentința civila nr. 426/28.10.2015, definitivă pronunțata in dosarul nr. x/2015 de Tribunalul Giurgiu, s-a admis cererea in formulata de A., ordonandu-i-se recurentei efectuarea către acesta a plații sumelor de 1.229.158,89 iei contravaloare lucrări si 817.061,64 RON, penalități de întârziere actualizate la data plații prin încheierea din data de 15 iunie 2016, pronunțata de aceeași instanta,Tribunalul Giugiu .

Sentința civila nr. 426/2015 a Tribunalului Giurgiu a fost pusa in executare de către creditor în dosarul de executare nr. 19/2016 al BEJ B., județul Giurgiu.

Demersurile întreprinse in vederea obținerii de la parat a sumei de bani la plata căreia a fost obligată comuna au rămas fără rezultat, susținându-se ca solicitarea de finanțare nu a fost întocmita conform modelului prevăzut de anexa 3 din O.U.G. nr. 28/2013.

Instanța de fond a respins acțiunea, apreciind ca pentru soluționarea cauzei prezintă relevanta textele din O.U.G. nr. 28/2013:

art. 9 (1): in termen de 30 de zile de la aprobarea bugetului de stat, beneficiarii programului transmit MDRAP necesarul de sume pentru finalizarea obiectivelor de investiții in continuare si pentru obiectivele incluse in program pentru amil in curs si estimările pentru următorii ani, in funcție de graficul de execuție precum si propunerile de obiective noi de investiții propuse a fi incluse in program, după caz".

..art. 14(1) "începând cu data intrării in vigoare a prezentei ordonanțe, se preiau in cadrul programului toate obiectivele de investiții in continuare care au fost finanțate de la bugetul de stat in baza prevederilor H.G. nr. 577/1997 pentru aprobarea programului privind reabilitarea, modernizarea si/sau asfaltarea drumurilor de interes județean si de interes local, alimentarea cu apa, canalizarea si epurarea apelor uzate la sate, precum si in unitățile administrative teritoriale cu resurse turistice, republicata cu modificările si completările ulterioare."

Se arată că reclamanta nu face nici o referire la îndeplinirea condițiilor formale prevăzute de actele normative citate ci face doar mențiuni la o nota de fundamentare întocmita in anul 2016, care nu îndeplinește condițiile legale cerute de O.U.G. nr. 28/2013 si de Normele Metodologice emise in aplicarea acesteia.

Ceea ce este important de subliniat în speță este că încheierea contractului de lucrări s-a realizat la data de 05.03.2012, parțial lucrările s-au finalizat in anul 2012, au fost întocmite situații de lucrări in anul 2012 ce cuprindeau inclusiv debitul in valoare de 1.229.158,89 RON la plata căruia a fost obligată comuna ulterior, prin titlul executoriu, sentința civila nr. 426/2015, pronunțată de Tribunalul Giurgiu.

În continuare, centralizarea acestor situații de lucrări s-a făcut de către Consiliul Județean Giurgiu în același an, 2012 iar virarea de către parat a sumei de 4.200.000 RON, plată parțială s-a realizat tot in anul 2012.

Corect sesizează recurenta că O.U.G. nr. 28/2013 nu poate sa aducă atingere nașterii, modificării sau stingerii raporturilor juridice născute anterior intrării sale în vigoare, chiar dacă legea nouă ar aduce modificări, de formă sau de substanță, modalității de derulare a unor astfel de contracte.

Scopul O.U.G. nr. 28/2013 nu a fost acela de a condiționa/restricționa recunoașterea dreptului recurentei de a beneficia de facilități pentru obiectivul inclus in programul inițiat de parat prin H.G. nr. 577/1997 si cu atât mai puțin nu s-a urmărit sistarea unor astfel de lucrări.

Potrivit art. 12 alin. (2) din O.U.G. nr. 28/2013:" În situațiile in care Ministerul Dezvoltării Regionale si Administrației Publice nu si-a onorat in anii precedenți obligațiile de plata prevăzute in contractele de finanțare, din lipsa creditelor bugetare iar plata lucrărilor a fost din bugetele locale, se pot transfera in anul curent si sumele aferente cheltuielilor efectuate si decontate de beneficiari".

Conform art. 14: "Începând cu data intrării in vigoare a prezentei ordonanțe se preiau in cadrul programului toate obiectivele aflate in execuție care au fost finanțate de la bugetul de stat in baza H.G. nr. 577/1997".

De altfel, prin adresa nr. x/29.05.2013 înregistrata la MDRAP sub nr. x/29.05.2013 -dosar fond, reclamanta a solicitat pârâtului includerea lucrării, Modernizare drumuri de interes local, în Programul național de dezvoltare locală, aprobat prin O.U.G. nr. 28/2013, contrar celor reținute de către instanța de fond.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul prevederilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., art. 20 din L.554/2004, Înalta Curte va admite recursul declarat de recurenta-reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Letca Nouă împotriva sentinței nr. 2659 din 27 iunie 2017, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2016.

Va casa sentința recurată și rejudecând:

Va admite cererea de chemare în judecare formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Letca Nouă în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene și va obliga pârâtul la plata sumei de 1.229.158,89 RON reprezentând lucrări și a sumei de 817.061,64 RON actualizată la data plății, reprezentând penalități de întârziere.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nulității recursului invocată de intimatul-pârât.

Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Letca Nouă împotriva sentinței nr. 2659 din 27 iunie 2017, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2016.

Casează sentința recurată și rejudecând:

Admite cererea de chemare în judecare formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Letca Nouă în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene.

Obligă pârâtul la plata sumei de 1.229.158,89 RON reprezentând lucrări și a sumei de 817.061,64 RON actualizată la data plății, reprezentând penalități de întârziere.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 octombrie 2019.