ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2219/2016

Decizia nr. 2219/2016

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul Județul Giurgiu prin Consiliul Județean Giurgiu a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, următoarele:

- Anularea Notei de neîncadrare în prevederile O.G. nr. 14/2013 comunicată prin adresa nr. 73787 din 17 octombrie 2013, ca rămasă fără obiect;

- Anularea Deciziei nr. 295 din 02 decembrie 2013 emisă de pârât cu privire la Proiectul intitulat "Reabilitarea, modernizare și dotare Centrul de Integrare prin Terapie Ocupațională Tântava Grădinari", comunicată prin adresa nr. 99219 din 04 decembrie 2013 și înregistrată la Consiliul Județean Giurgiu sub nr. 16291 din 10 decembrie 0213.

- Anularea Notei de neconformitate nr. 84055 din 24 mai 2013;

- Obligarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice la plata sumei de 19.071,55 lei, a T.V.A. aferentă de 4.577,12 lei și a dobânzilor aferente.

Curtea de Apel București, secția a VIII- a de contencios administrativ și fiscal, prin Sentința civilă nr. 2876 din 28 octombrie 2014 a respins acțiunea formulată de reclamantul Județul Giurgiu prin Consiliul Județean Giurgiu, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, ca neîntemeiată.

Împotriva Sentinței civile nr. 2876 din 28 octombrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII - a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul Județul Giurgiu prin Consiliul Județean Giurgiu, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată.

În motivarea căii de atac, recurentul invocă dispozițiile art. 488 alin. (1) punctele 6 și 8 C. proc. civ., republicat, criticile subsumate acestui motiv de recurs vizând următoarele:

- prin hotărârea pronunțată, instanța de fond nu a analizat motivele de fapt și de drept invocate de către reclamant și nu a precizat, în concret, temeiurile legale reținute în susținerea plângerii;

- hotărârea este dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor O.U.G. nr. 66/2011, respectiv, a celor care privesc obligativitatea transmiterii notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare și reglementează principiul tratamentului egal (art. 27, art. 47 din O.U.G. nr. 66/2011).

Intimatul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat, fără a invoca excepții în legătură cu cererea de recurs.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

1.Argumente de fapt și de drept relevante

Prin cererea de recurs și răspunsul la întâmpinare recurentul-reclamant reiterează susținerile din analiza în fața instanței de fond referitoare la neîntocmirea de către pârâta-intimată a notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare, în conformitate cu dispozițiile art. 27 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011.

În realitate în conformitate cu prevederile art. 6 din O.U.G. nr. 66/2011, se dispun următoarele: "(1) Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația de a exclude integral sau parțial de la rambursarea/plata cheltuielilor efectuate și declarate de beneficiari acele cheltuieli care nu respectă condițiile de legalitate, regularitate ori conformitate stabilite prin prevederile legislației naționale și comunitare în vigoare, în situația în care în procesul de verificare a solicitărilor de plată - acestea determină existența unor astfel de cheltuieli.

(3) În aplicarea prevederilor alin. (1) autoritățile cu competente în gestionarea fondurilor europene au obligația aplicării de reduceri procentuale din sumele solicitate la plată de către beneficiari, în situația în care constată abateri de la aplicarea prevederilor privind procedurile de achiziție, fie în raport cu reglementările naționale în vigoare în domeniul achizițiilor publice, fie cu procedurile specifice de achiziții aplicabile beneficiarilor privați, în conformitate cu prevederile anexei care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență,.".

De asemenea, conform art. 9 din O.U.G. nr. 66/2011, "pentru cheltuielile incluse în solicitările/cererile de plată ale beneficiarilor care nu respectă condițiile de legalitate, regularitate sau conformitate stabilite prin prevederile legislației naționale și comunitare, identificate de autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene înainte de efectuarea plății, nu se aplică: a) procedura de constatare a neregulii prevăzută la art. 21.".

În cazul de față, ne aflăm în prezența unei acțiuni de verificare care a vizat identificarea neregulilor din cadrul unei proceduri de achiziție publică, pentru care s-au aplicat reduceri procentuale și nu corecții financiare.

În aceste condiții, nota de neconformitate nr. 84055 din 24 mai 2013 întocmită, a respectat prevederile legale menționate, acestea, de altfel, neprevăzând obligativitatea comunicării respectivei notei de către autoritatea contractantă.

De altfel, în critica sa, recurentul se prevalează de dispozițiile art. 24 și art. 47 din O.U.G. nr. 66/2011 care însă se referă la nota de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței.

Nici în ceea ce privește pretinsa neanalizare a motivelor reclamantei în raport de susținerile privind nerespectarea caracteristicilor tehnice stabilite însăși de către reclamantă prin caietul de sarcini, recursul nu se susține.

Este astfel de menționat că, prin caietul de sarcini întocmit, reclamanta a solicitat anumite caracteristici ale produselor ce urmează a fi achiziționate, respectiv frigider capacitate 470 litri și boiler electric de încălzire de 100 litri.

Aceste caracteristici de capacitate nu au fost respectate de oferta declarată câștigătoare.

În concret, apare cel puțin ca neprofesionist a susține că, în conformitate cu fișa tehnică a frigiderului acesta ar fi putut avea capacitatea însumată de 350 + 90 = 440 litri, când a fost menționat de către recurent cu doar un paragraf mai sus al fișei, capacitatea totală de 470 litri. Cerințele detaliate amintite impuneau ca în cazul acestora frigider de volum minim 470 litri, congelatorul să aibă capacitatea de minim 90 de litri și similar o capacitate frigider (răcitor) de 350 litri minim, în raport de cea a congelatorului.

Deși, pare superfluu a explica o atare cerință din fișa tehnică împiedică ofertarea unui răcitor (fără congelator) ori a unui cu volum redus al congelatorului.

Similar și în situația boilerului, nu s-au respectat cerințele din fișa tehnică cerință impusă de însăși recurentă relevantă fiind acceptarea unei puteri electrice/instalate de 1,8 kw în loc de 1,5 kw. Mai mult, înlăturând apărările referitoare la un consum mai mic de curent electric pentru încălzirea apei, în astfel de situații puterea electrică apare un element mult mai important în raport de sarcina în exploatare a rețelei electrice centralizată pentru a nu ne mai referi și la consumul mediu pentru a menține apa la temperatura de 65ș C.

Toate aceste argumente converg înspre acestea că motivele de recurs invocate nu apar ca fondate.

2.Temeiul de drept al soluției adoptate în recurs

În raport de argumentele analizate mai sus, recursul reclamantei întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. nu apare ca întemeiat, motiv pentru care, în conformitate cu dispozițiile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., acesta va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul Județul Giurgiu, prin Consiliul Județean Giurgiu împotriva Sentinței civile nr. 2876 din 28 octombrie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 21 septembrie 2016.

Procesat de GGC - GV