ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2705/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2705/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Ședința
publică din 27 iulie 2009
Deliberând asupra recursului
de față, pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei constată următoarele:
Curtea
de Apel Craiova, secția penală, prin încheierea de ședință
din camera de consiliu din 21 iulie 2007 dată în Dosarul nr. 2184/54/2009 în
baza art. 300
1
alin. (1) și (3) C. proc. pen., a contestat
legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, măsură pe care a
menținut-o în cauză față de inculpatul C.C.
Dispunând astfel, instanța a
constatat că la data de 21 iulie 2009 pe rolul Curții de Apel Craiova, secția
penală, a fost înregistrat Dosarul nr. 2184/54/2009 în care a fost stabilit prim
termen de judecată în condițiile art. 288, 291 C. proc. pen. pentru data de 3
septembrie 2009, cauză penală privind pe inculpatul C.C. comisar șef în cadrul
I.P.J. Mehedinți trimis în judecată în stare de arest preventiv, sub aspectul
săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen., combinat cu art.
6 din Legea nr. 78/2000 și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea
art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 257 C. pen. combinat cu art. 6 din Legea nr. 78/2000
și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.
pen., în final cu art. 33 lit. a) C. pen.
În esență, s-a reținut că în
perioada mai – iunie 2009 inculpatul a pretins suma de 400 euro de la
denunțătorul B.S.D., căruia i-a promis că nu va declanșa urmărirea penală față
de el, într-un dosar pe care îl instrumentează, garantându-i, totodată, că va
interveni la prim procurorul parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu
Severin pentru ca respectivul dosar să fie repartizat unui procuror care să-l soluționeze
în favoarea lui.
S-a mai reținut că, în
același scop, inculpatul a pretind se la denunțător suma de 1.700 euro,
reprezentând diferența dintre valoarea achiziției unui autoturism ce urma să
fie cumpărat din Germania de denunțător și, ulterior vândut acestuia, la prețul
de achiziție, iar nu la prețul pe care denunțătorul l-ar fi obținut pe
autoturism, potrivit valorilor din piața liberă.
Prin încheierea nr. 97 din 24
iunie 2009 a Curții de Apel Craiova s-a dispus arestarea preventivă a
inculpatului pe o perioadă de 29 zile, în considerarea dispozițiilor art. 143
C. proc. pen. cât și a existenței cazului prevăzut de art. 148 lit. f) C. proc.
pen.
Potrivit art. 300
1
C. proc. pen., înainte de expirarea duratei arestării preventive, instanța, din
oficiu a procedat la verificarea legalității și temeiniciei arestării
preventive față de inculpat.
Recursul în termen
declarat în cauză de inculpatul C.C. cu solicitarea de a se dispune revocarea
arestării sale preventive și punerea de îndată în libertate în conformitate cu
dispozițiile art. 300
1
alin. (2) C. proc. pen. cu motivarea că prin
trimiterea sa în judecată temeiurile ce au determinat aplicarea măsurii
preventive au încetat – este nefondat urmând a fi respins ca atare în baza art.
385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen. pentru considerentele arătate în
continuare.
Dispozițiile art. 300
1
C. proc. pen. (având titlul marginal „Menținerea arestării inculpatului la primirea
dosarului”) precizează că:
„(1) După înregistrarea
dosarului la instanță, în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în
stare de arest, instanța este datoare să verifice din oficiu, în camera de
consiliu, legalitatea și temeinicia arestării preventive, înainte de expirarea
duratei arestării preventive.
(2) Dacă instanța constată
că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau că nu
există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune, prin
încheiere, revocarea arestării preventive și punerea de îndată în libertate a
inculpatului.
(3) Când instanța constată
că temeiurile care au determinarea arestarea impun în continuare privarea de
libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate,
instanța menține, prin încheiere motivată, arestarea preventivă. Dispozițiile art.
159 alin. (3), (4), (5), (7) și (11) se aplică în mod corespunzător.
În speță, la momentul
procesual actul premergător primului termen de judecată fixat pentru data de 3
septembrie 2009 – astfel cum în mod corect a reținut și apreciat curtea de apel
pe baza lucrărilor dosarului – temeiurile ce au impus arestarea preventivă a
inculpatului pentru cazul prevăzut de art. 148 lit. f) C. proc. pen. inclusiv
pericolul concret pentru ordinea publică prin lăsarea sa în libertate se mențin
nemodificate și impun în continuarea privarea de libertate dată fiind, prin
trimiterea sa în judecată, întărirea bănuielii rezonabile că acesta a comis
faptele imputate prin rechizitoriu, infracțiuni grave de corupție (dare de
mită, trafic de influență) pedepsite de la 3 la 12 ani închisoare.
Conform art. 192 alin. (2)
C. proc. pen., recurentul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de inculpatul C.C. împotriva încheierii din 21 iulie 2009 a Curții de
Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată
în Dosarul nr. 2184/54/2009.
Obligă recurentul inculpat la plata
sumei de 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de
50 lei, reprezentând onorariul parțial cuvenit avocatului din oficiu până la
apariția apărătorului ales, se va avansa din fondul M.J.L.C.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi
27 iulie 2009.