ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 93/2019

Asupra contestației de față

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 21/P din 5 februarie 2019 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, pronunțată în Dosar nr. x/2019, în baza art. 107 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, modificată și completată, s-a admis cererea și s-a dispus executarea mandatului european de arestare emis la data de 19 decembrie 2018 de către Tribunalul Regional Aveiro - Portugalia, conform încheierii judecătorului de arestare din 17 decembrie 18 cu referire la dosar nr. x/18.0 T8AVR cu privire la persoana solicitată A..

S-a dispus predarea persoanei solicitate în condițiile art. 111 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, modificată și completată.

În baza art. 103 alin. (11) din Legea nr. 302/2004 republicată, modificată și completată, s-a dispus menținerea arestării persoanei solicitate în vederea predării, pe o perioadă de 30 zile cu începere de la 5 februarie 19 până la 6 martie 19.

S-au reținut, în esență, următoarele:

La data de 19 decembrie 2018, s-a emis mandatul european de arestare de către Tribunalul Regional Aveiro - Portugalia, pentru prezentarea persoanei solicitate A., în temeiul încheierii judecătorului de arestare din 17 decembrie 2018 cu referire la Dosar nr. x/18.0 T8AVR, în vederea efectuării urmăririi penale, pentru săvârșirea a șapte infracțiuni de "trafic de persoane, lipsire de libertate în formă consumată, extorcare de bani, vătămare corporală, tentativă la vătămare corporală" prevăzute de art. 160 alin. (1) lit. b), art. 158 alin. (1) (2) lit. a), art. 223 alin. (1) (3) lit. a), art. 22 alin. (1) (2), art. 23 alin. (1) (2), art. 143 alin. (1), art. 145 alin. (1) lit. a), art. 132 alin. (2) lit. (g), art. 154 alin. (1), art. 155 alin. (1) lit. a) și art. 131, din C. pen. portughez, pedeapsa maximă fiind de până la 15 ani închisoare.

Potrivit art. 101 alin. (2) cu ref. la art. 99 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 republicată, modificată și completată privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, persoana solicitată A. a fost identificată, căutată, localizată și prinsă, fiind reținută prin Ordonanța nr. 32/II/5/2019 din 21 ianuarie 2019, conform art. 100 Legea nr. 302/2004 republicată, timp de 24 ore cu începere de la 21 ianuarie 2019, ora 10 până la 22 ianuarie 2019, ora 10.

Persoana solicitată a fost audiată în prezența apărătorului ales și, prin încheierea pronunțată la data de 22 ianuarie 2019, în Dosarul penal nr. x/2019, Curtea a dispus, potrivit art. 101 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 302/2004 republicată, modificată și completată, luarea măsurii arestării provizorii față de persoana solicitată A., în vederea predării, pe o perioadă de 15 zile, de la 22 ianuarie 19, h.10 până la 5 februarie 19, h.10.

Înaintându-se la data de 25 ianuarie 2019 de către procuror mandatul de arestare european tradus în limba română, la termenul de judecată de la data de 5 februarie 2019, în ședință publică, în conformitate cu dispozițiile art. 103 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 republicată, modificată și completată, persoana solicitată A. a declarat că nu este de acord cu predarea către autoritățile judiciare portugheze, în vederea urmăririi penale, întrucât se consideră nevinovat.

Verificând înscrisurile de la dosar, Curtea de apel a constatat că autoritățile judiciare portugheze au solicitat arestarea și predarea persoanei solicitate A. pentru executarea mandatului european de arestare emis la data de 19 decembrie 2018 de către Tribunalul Regional Aveiro - Portugalia, pentru prezentarea acestuia, în temeiul încheierii judecătorului de arestare din 17 decembrie 18 cu referire la dosar nr. x/18.0 T8AVR, în vederea efectuării urmăririi penale, pentru săvârșirea a șapte infracțiuni de "trafic de persoane, lipsire de libertate în formă consumată, extorcare de bani, vătămare corporală, tentativă la vătămare corporală" prevăzute de art. 160 alin. (1) lit. b), art. 158 alin. (1), (2) lit. a), art. 223 alin. (1) (3) lit. a), art. 22 alin. (1) (2), art. 23 alin. (1) (2), art. 143 alin. (1), art. 145 alin. (1) lit. a), art. 132 alin. (2) lit. (g), art. 154 alin. (1), art. 155 alin. (1) lit. a) și art. 131, din C. pen. portughez, pedeapsa maximă fiind de până la 15 ani închisoare, prin aceea că, începând cu luna mai 2012, împreună cu două persoane, prin înșelăciune, persoana solicitată a atras mai mulți cetățeni români în Portugalia, unde după ce le luau actele de identitate, îi forțau să cerșească sau să parcheze mașini, luându-le apoi banii câștigați și forțându-i să doarmă în stații încuiate, iar la data de 9 august 2012, persoana solicitată a lovit una dintre victime cu o cheie franceză peste picioare, mâini și gură, ca, ulterior, la o altă dată să o lovească cu pumnii și picioarele peste tot corpul.

S-a reținut că mandatul de arestare european emis de autoritățile judiciare portugheze îndeplinește condițiile impuse de Decizia-cadru nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 a Consiliului Uniunii Europene și de art. 84, art. 89 alin. (1), art. 96 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 republicată, modificată și completată, faptele constituind infracțiuni și potrivit C. pen. român de "trafic de persoane", "lipsire de libertate", "înșelăciune", "lovire sau alte violențe" în forma tentativei și consumată prev. de art. 32 raportat la art. 193 alin. (1), (2) C. pen., art. 193 alin. (1), (2) C. pen., art. 205 alin. (1) C. pen., art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 244 alin. (1) C. pen., în concurs cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., pedeapsa prevăzută de lege fiind închisoarea de până la 10 ani.

Obiecțiile formulate, prin apărători, de către persoana solicitată referitoare la neîndeplinirea dispozițiilor:

- art. 86 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004, nefiind indicat mandatul național prin care s-a dispus arestarea persoanei solicitate. Conform dispozițiilor legale invocate, mandatul european de arestare trebuie să indice existența unei hotărâri judecătorești definitive, a unui mandat de arestare preventivă sau a oricărei alte hotărâri judecătorești executorii având același efect care se încadrează în art. 88 și art. 96; ori, în conținutul mandatului, lit. b) pct. 1, este menționată încheierea judecătorului portughez de arestare din 17 decembrie 18 cu referire la dosar nr. x, în vederea efectuării urmăririi penale, fiind îndeplinite cerințele art. 86 alin. (1) lit. c) cu ref. la art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 302/2004.

- art. 86 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 302/2004, trebuind descrise circumstanțele infracțiunii, momentul, locul, gradul de implicare a persoanei solicitate; obiecția este neîntemeiată deoarece circumstanțele faptelor imputate persoanei solicitate sunt suficient descrise la lit. e) pct. 1, ținând seama și de momentul procesual al cauzei-respectiv faza de urmărire penală.

- art. 98 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, persoana solicitată refuzând să fie trimis în vederea efectuării cercetărilor; critica nu este admisibilă deoarece prevederile legale amintite vizează alte situații și anume când mandatul de arestare european a fost emis pentru executarea unei pedepse cu închisoarea sau a unei măsuri de siguranță privative de libertate, nefiind cazul în prezentul dosar.

În consecință, niciuna dintre obiecțiile formulate în apărare nu se circumscrie vreunuia dintre cazurile de refuz, fiind neîntemeiate.

Prin urmare, din examinarea dispozițiilor art. 98 alin. (1),(2) din Legea nr. 302/2004 republicată, modificată și completată, constatând că nu rezultă existența unor motive obligatorii sau opționale de refuz a executării mandatului european de arestare și că nu au fost formulate obiecții privind identitatea persoanei solicitate, în baza art. 107 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, modificată și completată, s-a admis cererea și s-a dispus executarea mandatului european de arestare emis la data de 19 decembrie 2018 de către Tribunalul Regional Aveiro - Portugalia, pentru prezentarea persoanei solicitate A., în temeiul încheierii judecătorului de arestare din 17 decembrie 18 cu referire la Dosar nr. x/18.0 T8AVR, în vederea efectuării urmăririi penale.

Împotriva sentinței penale sus-menționate a formulat contestație persoana solicitată A., solicitând să fie admisă calea de atac și să nu fie pus în executare mandatul european de arestare, întrucât nu întrunește toate cerințele impuse de decizia cadru.

Examinând actele și lucrările dosarului, se constată că prima instanță a dispus, în mod corect, admiterea sesizării Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, cu privire la executarea mandatului european de arestare împotriva persoanei solicitate A. și a dispus menținerea arestării provizorii în vederea predării acesteia, pe o durată de 30 zile, de la 5 februarie 2019 la 6 martie 2019, inclusiv.

În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate.

Înalta Curte, analizând actele dosarului, constată că față de persoana solicitată a fost emis mandatul european de arestare emis la data de 19 decembrie 2018 de către Tribunalul Regional Aveiro - Portugalia, pentru prezentarea acestuia, în temeiul încheierii judecătorului de arestare din 17 decembrie 2018 cu referire la Dosar nr. x/18.0 T8AVR, în vederea efectuării urmăririi penale, pentru săvârșirea a șapte infracțiuni de "trafic de persoane, lipsire de libertate în formă consumată, extorcare de bani, vătămare corporală, tentativă la vătămare corporală" prevăzute de art. 160 alin. (1) lit. b), art. 158 alin. (1), (2) lit. a), art. 223 alin. (1), (3) lit. a), art. 22 alin. (1), (2), art. 23 alin. (1), (2), art. 143 alin. (1), art. 145 alin. (1) lit. a), art. 132 alin. (2) lit. (g), art. 154 alin. (1), art. 155 alin. (1) lit. a) și art. 131, din C. pen. portughez, pedeapsa maximă fiind de până la 15 ani închisoare.

În fapt, s-a reținut că, începând cu luna mai 2012, împreună cu două persoane, prin înșelăciune, persoana solicitată a atras mai mulți cetățeni români în Portugalia, unde după ce le luau actele de identitate, îi forțau să cerșească sau să parcheze mașini, luându-le apoi banii câștigați și forțându-i să doarmă în stații încuiate, iar la data de 9 august 2012, persoana solicitată a lovit una dintre victime cu o cheie franceză peste picioare, mâini și gură, ca, ulterior, la o altă dată să o lovească cu pumnii și picioarele peste tot corpul.

Prin urmare, Înalta Curte constată că sunt întrunite condițiile în vederea efectuării urmăririi penale față de persoana solicitată, în contextul în care, din mențiunile cuprinse în mandatul european de arestare rezultă că acesta a fost emis pentru efectuarea urmăririi penale.

Persoana solicitată a precizat că nu este de acord cu predarea sa către autoritățile judiciare portugheze pentru executarea mandatului european de arestare.

Potrivit dispozițiilor art. 101 alin. (7) din Legea nr. 302/2004 modificată și completată, dacă persoana solicitată nu consimte la predarea sa către autoritatea judiciară emitentă, procedura de executare a mandatului european de arestare continuă cu audierea persoanei solicitate, care se limitează la consemnarea poziției acesteia față de existența unuia dintre motivele obligatorii sau opționale de neexecutare, precum și la eventuale obiecții în ceea ce privește identitatea.

În cauză, persoana solicitată a invocat în fața instanței de control judiciar ca motive de neexecutare împrejurarea că are probleme grave de sănătate (conform actelor medicale depuse la dosar) și are 6 copii.

Analizând actele dosarului, se constată că motivele invocate nu se circumscriu vreunui motiv de refuz obligatoriu sau opțional a executării mandatului, în accepțiunea art. 98 din Legea nr. 302/2004 modificată și completată, și nici de predare amânată sau condiționată, în accepțiunea art. 112 din același act normativ, în condițiile în care susținerile persoanei solicitate nu se încadrează printre cele prevăzute în mod limitativ de legiuitor la art. 98 alin. (1) și (2) din Legea nr. 302/2004.

Sub acest aspect, dispozițiile art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 prevăd faptul că predarea, în baza unui mandat european de arestare emis în vederea urmăririi penale a unui cetățean român sau a unei persoane care trăiește în România și are o rezidență continuă și legală pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puțin 5 ani se face sub condiția ca, în cazul în care se va pronunța o pedeapsă privativă de libertate, persoana predată să fie transferată în România.

În cauză, din actele dosarului rezultă că persoana solicitată este cetățean român.

În raport cu dispozițiile legale mai sus-menționate, se constată că prima instanță a făcut o corectă aplicare a acestora, constatând îndeplinite cumulativ condițiile pentru menținerea arestării persoanei solicitate A. pe o durată de 30 zile, în vederea predării.

Astfel, în condițiile existenței cererii de executare a mandatului european de arestare emis de autoritățile judiciare portugheze la data de 17 decembrie 2018, în baza încheierii judecătorului portughez de arestare în Dosar nr. x/18.0 T8AVR, în vederea efectuării urmăririi penale și în raport cu natura și gravitatea acuzațiilor aduse persoanei solicitate, pentru săvârșirea a șapte infracțiuni de trafic de persoane, lipsire de libertate în formă consumată, extorcare de bani, vătămare corporală, tentativă la vătămare corporală, fapte incriminate și de legea penală română, instanța de control judiciar constată că este oportună și necesară arestarea persoanei solicitate.

Măsura arestării provizorii în vederea predării este justificată și de celeritatea acestei proceduri de executare a mandatului european de arestare, în scopul asigurării bunei desfășurări a acesteia, prin împiedicarea sustragerii persoanei solicitate, în contextul în care s-a dispus predarea către autoritățile judiciare portugheze.

În ce privește criticile formulate de apărare, constând în faptul că mandatul de arestare nu este emis în baza unui mandat național de arestare, iar faptele pentru care a fost emis nu sunt descrise în totalitate, se constată că acestea nu sunt întemeiate. Din actele dosarului, rezultă că în conținutul mandatului european de arestare, la lit. b) pct. 1, este menționată încheierea judecătorului portughez de arestare din 17 decembrie 2018 cu referire la Dosar nr. x/18.0 T8AVR, în vederea efectuării urmăririi penale față de persoana solicitată A.. Cât privește descrierea faptelor, în raport cu faza procesuală, se constată că sunt menționate circumstanțele comiterii infracțiunii, inclusiv momentul, locul și gradul de implicare a persoanei căutate la infracțiune, astfel cum impun prevederile art. 8 alin. (1) lit. e) din Decizia-cadru nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 a Consiliului Uniunii Europene.

Pentru aceste considerente, urmează a fi respinsă, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 21/P din 5 februarie 2019 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, pronunțată în Dosar nr. x/2019.

Văzând și dispozițiile art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat contestatorul persoana solicitată la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 100 RON, rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 21/P din 5 februarie 2019 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie.

Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în sumă de 100 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 14 februarie 2019.

Procesat de GGC - LM