ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3544/2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București sub nr. x/2017, reclamanta A. a solicitat anularea și suspendarea executării O.U.G. nr. 14 din 5 februarie 2017 emisă de pârâtul Guvernul României.

A formulat, totodată, cerere de sesizare a Curții Constituționale, în temeiul dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituția României, precum și ale art. 1 alin. (1) lit. e), art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, apreciind că dispozițiile actului administrativ cu caracter normativ sunt neconstituționale.

Prin Sentința nr. 1698 din 9 mai 2017 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins ca neîntemeiată excepția netimbrării/nulității, a admis excepția inadmisibilității cererilor reunite având ca obiect anulare și suspendare executare, a respins aceste cereri (anulare + suspendare) formulate de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, ca inadmisibile, a admis excepția inadmisibilității cererii completate de sesizare a Curții Constituționale a României și a respins această cerere ca inadmisibilă.

Împotriva soluției de respingere ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curții Constituționale pronunțate prin sentința sus-menționată a declarat recurs reclamanta A. criticând-o pentru nelegalitate și, reluând motive invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate, a solicitat casarea hotărârii.

Calea de atac promovată a fost înaintată Înaltei Curți de Casație și Justiție spre competentă soluționare și a fost înregistrată sub nr. x/2017*.

Prin încheierea din data de 1 februarie 2018, judecata recursului a fost suspendată pentru lipsa părților, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Pe baza referatului întocmit de grefierul de ședință la data de 27 septembrie 2018 în temeiul art. 420 C. proc. civ., instanța a fixat termen în vederea verificării incidenței dispozițiilor art. 416 din același cod.

Examinând cu prioritate, astfel cum impun dispozițiile art. 248 C. proc. civ., excepția perimării prezentei căi de atac, Înalta Curte reține incidența în cauză a dispozițiilor art. 416 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora "orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții timp de 6 luni".

De asemenea, potrivit art. 417 C. proc. civ. "perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes."

Cum în cauză nu s-au îndeplinit acte de procedură de natură a întrerupe sau de a suspenda perimarea, astfel cum sunt prevăzute de art. 417 - art. 419 C. proc. civ., Înalta Curte va aplica dispozițiile art. 420 alin. (1) din același cod, constatând, din oficiu, perimarea căii de atac promovate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul declarat de reclamanta A. împotriva soluției de respingere ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curții Constituționale pronunțate prin Sentința nr. 1698 din 9 mai 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 octombrie 2018.

Procesat de GGC - CT