ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 24.10.2018

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3504/2018

HOTĂRÂRE
24.10.2018
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3504/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, la 09 aprilie 2015, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, a contestat Raportul de evaluare nr. x/27.03.2015, solicitând anularea acestuia.

Prin Sentința civilă nr. 447 din 11 noiembrie 2015, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate și a anulat Raportul de evaluare nr. x/27.03.2015, întocmit de pârâta ANI - Inspecția de Integritate, obligând pârâta la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată în sumă de 50 de RON.

Împotriva Sentinței civile nr. 447/11.11.2015, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâta Agenția Națională de Integritate, criticând-o ca nelegală, întemeindu-și recursul pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. și solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și, în rejudecare, să se dispună respingerea cererii de chemare în judecată.

Hotărârea instanței de fond este rezultatul încălcării și aplicării greșite a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003. Astfel, interpretarea oferită de instanța de fond textului de lege conduce la ideea că hotărârile Consiliului Local pot fi interpretate pe baza unor interese de moment și, prin urmare, ar fi posibilă stabilirea unei alte realități decât cea care este expres menționată în aceste hotărâri.

Recurenta-pârâtă apreciază că nu poate constitui cauză de înlăturare a stării de incompatibilitate lipsa acordului intimatului-reclamant de a ocupa funcția de membru al Consiliului de administrație al B., astfel cum a reținut instanța de fond, care a apreciat că în cauză este vorba de o eroare a intimatului-reclamant, întrucât nu a sesizat faptul că este trecut pe lista membrilor componenți ai Consiliului de administrație.

Intimatul-reclamant a participat la deliberare și la adoptarea Hotărârii Consiliului Local Târgu Cărbunești nr. 115/28.11.2012 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare, a organigramei și statului de funcții ale B., votând "pentru", iar din analiza procedurii de adoptare rezultă că intimatul-reclamant nu a avut intenția de a refuza numirea în calitate de membru în Consiliul de administrație.

Ulterior apariției stării de incompatibilitate, intimatul-reclamant putea renunța la una dintre cele două funcții, potrivit art. 91 alin. (3) din Legea nr. 161/2003, în termen de 15 zile de la numirea în cea de-a doua funcție care a determinat apariția incompatibilității, însă nu a procedat în acest sens până la momentul la care a aflat de evaluarea desfășurată de recurenta-pârâtă.

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 6 aprilie 2016, intimatul-reclamant A. a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, arătând că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, reținând că starea de incompatibilitate nu există de vreme ce reclamantul nu și-a dat acordul pentru numirea în funcția de membru al Consiliului de administrație al B. Lipsa acestui acord a fost probată cu înscrisuri și declarații de martori. A dovedit că în ședința Consiliului local nu s-a supus aprobării componența Consiliului de administrație, iar primarul a recunoscut că nu l-a propus pe reclamant pentru funcția menționată.

De asemenea, președintele B. a declarat că reclamantul nu a participat la nicio ședință a Consiliului de Administrație, nu a fost remunerat și a aflat de numirea sa în această calitate cu ocazia unei convorbiri telefonice, în cadrul căreia și-a afirmat refuzul categoric de a participa la ședințele acestui Consiliu de administrație.

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 17 ianuarie 2018, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., republicat.

Părțile nu au înregistrat la dosarul cauzei puncte de vedere referitoare la concluziile raportului întocmit asupra admisibilității în principiu a recursului.

Prin încheierea din data de 23 mai 2018, constatând că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate, completul de filtru a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., republicat, fixând termen pentru judecata pe fond a căii de atac.

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâtă este fondat și va fi admis, pentru următoarele considerente:

Prin raportul de evaluare nr. x/27.03.2015 al Agenției Naționale de Integritate s-a constatat că intimatul-reclamant, în calitate de viceprimar al Orașului Târgu Cărbunești a încălcat regimul incompatibilităților, prin deținerea simultană a funcțiilor de viceprimar al Orașului Târgu Cărbunești și membru al Consiliului de administrație al B. Astfel, intimatul-reclamant a încălcat interdicția prevăzută de dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, potrivit cărora funcția de viceprimar este incompatibilă cu funcția de membru în consiliul de administrație al unei instituții publice.

Instanța de fond, admițând cererea reclamantului, a anulat Raportul de evaluare anterior menționat, reținând, pe baza probatoriului cu înscrisuri și declarații testimoniale, că, deși a participat, în calitatea sa de consilier local, la adoptarea HCL Târgu Cărbunești nr. 115/28.11.2012 (prin care a fost aprobat statul de funcții al B. și persoanele care vor face parte din Consiliul de administrație), reclamantul nu a cunoscut numirea sa în funcția de membru în Consiliul de administrație al Clubului sportiv anterior menționat. De asemenea, a reținut că reclamantul a refuzat să participe la ședințele Consiliului de administrație și că, prin cererea înregistrată sub nr. x/8.04.2013 la B., a menționat expres că nu acceptă această funcție, solicitând să fie radiat din componența Consiliului de administrație.

Astfel, instanța de primă jurisdicție a apreciat că deși reclamantul a cumulat în perioada 28.11.2012-10.09.2014 funcția de viceprimar al Orașului Târgu Cărbunești cu funcția de membru în Consiliul de administrație al clubului sportiv local, în realitate nu și-a manifestat niciodată în mod expres voința de a face parte din Consiliul de administrație, iar deținerea funcției în cadrul Consiliului de administrație nu poate fi concepută fără acordul expres și neechivoc al persoanei aflate în prezumata stare de incompatibilitate.

Înalta Curte constată că interpretarea dată de instanța de fond prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, în contextul factual al cauzei, este greșită.

Potrivit textului de lege menționat, funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu: (...)

d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, la regiile autonome de interes național sau local, la companiile și societățile naționale, precum și la instituțiile publice.

Relevantă în aplicarea legii este numirea intimatului-reclamant în funcția de membru în Consiliul de administrație al B., fapt netăgăduit în cauză, iar nu atitudinea subiectivă a reclamantului față de această numire, care nu a îmbrăcat forma unui act apt să producă efecte juridice în materie de incompatibilitate. Astfel, intimatul-reclamant a deținut funcția menționată cel puțin pentru perioada dintre data numirii sale conform HCL nr. 115/28.11.2012 și data de 8.04.2013, când a adresat Clubului sportiv cererea înregistrată sub nr. x/8.04.2013, prin care a solicitat "să nu fie implicat în nici un fel în activitatea clubului sportiv și să fie radiat din componența Consiliului de administrație", care poate fi considerată o cerere de demisie.

Pe de altă parte, teza afirmată de intimatul-reclamant și adoptată de instanța de fond, potrivit căreia reclamantul nu a cunoscut și nu și-a dat acordul la numirea sa în funcția de membru al Consiliului de administrație nu poate fi acceptată în condițiile în care este dovedit în mod cert în cauză că intimatul-reclamant a participat, în calitate de consilier local, la ședința Consiliului local prin care a fost adoptată Hotărârea nr. 115/28.11.2012, potrivit căreia a fost numit în funcție.

Declarațiile testimoniale administrate în cauză, care au urmărit demonstrarea susținerilor intimatului-reclamant nu pot fi reținute în contra dovezii pe care o face HCL nr. 115/28.11.2012 și procesul-verbal de ședință aferent. Declarațiile testimoniale au o valoare subiectivă și sunt neconcludente în analiza elementelor care au condus la reținerea stării de incompatibilitate.

Pentru toate aceste motive, Înalta Curte, în temeiul art. 496 C. proc. civ. raportat la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., va admite recursul declarat de pârâta Agenția Națională de Integritate, va casa sentința atacată și, rejudecând, va respinge acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, ca neîntemeiată.

Admite recursul declarat de pârâta Agenția Națională de Integritate împotriva Sentinței civile nr. 447 din 11 noiembrie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și, rejudecând:

Respinge acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24 octombrie 2018.

Procesat de GGC - GV

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2018-04-25
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1667/2018
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secț
ÎCCJ 2020-09-23
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4584/2020
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secț
ÎCCJ 2022-02-03
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 657/2022
Ședința publică din data de 03 februarie 2022 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înre
ÎCCJ 2021-06-14
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3619/2021
Ședința publică din data de 14 iunie 2021 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea adresată Curții de Apel Craiova la data de 06.06.2018 înregistrat
ÎCCJ 2017-12-06
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3868/2017
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată adresată Curții de Apel Craiova, secția de contenc
Sursă