ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 10.10.2018

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3252/2018

HOTĂRÂRE
10.10.2018
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3252/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)

Asupra conflictului negativ de competență de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 6 aprilie 2017, sub nr. x/2017, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și Sporturilor - Organism Intermediar POSDRU, Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, a solicitat instanței:

- să constate eligibile cheltuielile în cuantum de 38.201 RON declarate neeligibile prin Scrisoarea Standard de informare a Beneficiarului nr. 1281/21.01.2015 - 10389/29.04.2015, aferentă Cererii de rambursare nr. x din cadrul proiectului finanțat prin contractul x, pentru proiectul "Măsuri active pentru susținerea inserției pe piața muncii a studenților de la profilurile științe economice și administrative"

- să constate eligibile cheltuielile în cuantum de 77.692 RON, declarate neeligibile prin Scrisoarea Standard de informare a beneficiarului nr. 1147/20.01.2015 - 10390/29.04.2015, aferentă Cererii de rambursare nr. x din cadrul proiectului finanțat prin contractul x, pentru proiectul "Măsuri active pentru susținerea inserției pe piața muncii a studenților de la profilurile științe economice și administrative"

- obligarea pârâtului la plata sumei de 115.893 RON către reclamantă, sumă solicitată prin înregistrarea cererilor de rambursare nr. x și nr. 6;

- cu cheltuieli de judecată pe cale separată.

2.1. Hotărârea Judecătoriei Sectorului 1 București, secția a II-a civilă

Prin Sentința civilă nr. 8343 din 3 noiembrie 2017, Judecătoria Sectorului 1 București, secția a II-a civilă, a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că, prin contractul de finanțare nr. x înregistrat la OIPOSDRU sub nr. x/07.12.2011, încheiat între Ministerul Educației, Cercetării și Sporturilor - Organism Intermediar Posdru, Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic (OIPOSDRU CNDIPT), în calitate de finanțator, și Universitatea din București, în calitate de beneficiar, s-a convenit acordarea de facilități nerambursabile în vederea realizării Proiectul din Anexa 1 "Măsuri active pentru susținerea inserției pe piața muncii a studenților de la profilurile științe economice și administrative" .

În data de 23.11.2011, între Universitatea din București, în calitate de Lider de parteneriat, A., în calitate de partener nr. 1, și B. SRL, în calitate de partener nr. 2, a intervenit Acordul de parteneriat înregistrat sub nr. x/01.12.2012, prin care părțile și-au exprimat acordul de asociere în vederea implementării proiectului "Măsuri active pentru susținerea inserției pe piața muncii a studenților de la profilurile științe economice și administrative" .

Acordul de parteneriat este anexă la contractul de finanțare, astfel cum rezultă din analiza art. 17 pct. 1 din Contractul de finanțare.

În data de 03.04.2014, beneficiarul Universitatea București a formulat cererea de rambursare nr. 5.

În data de 07.04.2014, beneficiarul Universitatea București a formulat cererea de rambursare nr. 6

Prin scrisoarea standard de informare a beneficiarului, referitor la cererea de rambursare nr. x, CNDIPT OIPOSDRU a invalidat suma de 38.201 RON pentru partenerul nr. 1.

Prin scrisoarea standard de informare a beneficiarului, referitor la cererea de rambursare nr. x, CNDIPT OIPOSDRU, din suma de 296.294,02 RON, a validat doar suma de 188.980,20 RON .

În raport de aceste aspecte, în opinia instanței, capătul de cerere având ca obiect plata sumei de 115.893 RON (38.201 RON + 77.692 RON) este un capăt de cerere subsecvent (cerere accesorie) cererii având ca obiect constatarea caracterului eligibil al acestor sume, declarate neeligibile prin Scrisorile standard de informare a beneficiarului nr. 10389 din 29.04.2015 și nr. 10390 din 29.04.2015.

Acordarea sumei de 115.893 RON (38.201 RON + 77.692 RON) implică verificarea legalității Scrisorilor standard de informare a beneficiarului nr. 10389 din 29.04.2015 și nr. 10390 din 29.04.2015.

Prin urmare, ținând seama de obiectul și cauza cererii chemare în judecată, instanța a constatat că acțiunea reclamantei vizează o cerere care atrage competența de soluționare în primă instanță a curții de apel, potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 20.12.2017, sub același număr de dosar.

2.2. Hotărârea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal

Prin Sentința civilă nr. 1880 din 19 aprilie 2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 1 București. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut, din interpretarea coroborată a prevederilor art. 1 și art. 8 din Legea nr. 554/2004, în ceea ce privește obiectul acțiunii în contencios administrativ, că aceasta urmărește cercetarea legalității conduitei autorității publice transpusă în actul administrativ tipic sau asimilat, pretins vătămător pentru persoana reclamantă.

În sensul celor reținute, cererea principală formulată de reclamanta A. are ca obiect realizarea unei obligații de a da și anume obligarea pârâtului la plata unei sume de bani în urma constatării de către instanță a caracterului eligibil a acestor sume. Așadar, capătul principal de cerere este acela privind obligarea pârâtului la plata sumei de 115.893 RON, sumă apreciată de reclamantă ca având caracterul unei cheltuieli eligibile în cadrul Proiectului "Măsuri active pentru susținerea inserției pe piața muncii a studenților de la profilurile științe economice și administrative" pentru realizarea căruia a fost încheiat Contractul de finanțare nr. x între Ministerul Educației, Cercetării și Sporturilor - OI POSDRU - Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic în calitate de finanțator și Universitatea din București, în calitate de beneficiar. Cu alte cuvinte, constatarea caracterului eligibil a acestor sume de bani, structurată de reclamantă în cadrul primelor două capete de cerere, în opinia instanței, reprezintă cauza juridică a acțiunii dedusă judecății, iar nu în concret o pretenție litigioasă, reclamanta urmărind practic prin acțiunea de față plata acestei sume de bani de către pârâtul chemat în judecată.

Totodată, instanța a reținut că reclamanta a arătat constant, atât în fața Judecătoriei cât și a Curții, că acțiunea promovată de ea, în dosarul de față, în calitatea sa de terț față de Contractul de finanțare, este o acțiune în pretenții, diferită de cea promovată în cadrul dosarului nr. x/2016*, ce a avut ca obiect contestarea actelor administrative aferente sumelor de bani apreciate ca fiind neeligibile, respectiv cele două Scrisori Standard de Informare, acte administrative contestate de ea tot în calitate de terț pretins vătămat (copie acțiune la dosar judecătorie).

Față de aceste considerente și reținând poziția reclamantei, dar și faptul că acțiunea de față nu privește cercetarea legalității unui act administrativ (analiză cerută de reclamantă în Dosarul nr. x/2016* soluționat prin Sentința civilă nr. 3193/15.09.2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. x/2016*, dosar curte), observând art. 94 pct. 1 lit. k) C. proc. civ., Curtea de Apel București a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat în favoarea Judecătoriei Sector 1 București competența materială de soluționare a cauzei.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Așa cum reiese din actele și lucrările dosarului, reclamanta A. urmărește recuperarea unor cheltuieli apreciate de aceasta ca având caracterul unor cheltuieli eligibile, iar sumele solicitate reprezintă cheltuieli aferente Cererilor de rambursare nr. x și nr. 6, declarate neeligibile în baza Acordului de parteneriat semnat de reclamantă și Universitatea București pentru implementarea proiectului "Măsuri active pentru susținerea inserției pe piața muncii a studenților de la profilurile științe economice și administrative", finanțat prin contractul x.

Deși Acordul de parteneriat reprezintă anexa 3 la contractul de finanțare (potrivit art. 17 pct. 1 din contract), el dă naștere la drepturi și obligații numai între partenerul principal (Universitatea București) și cei doi parteneri secundari (A. și B. SRL), fără derularea vreunui raport contractual între aceștia din urmă și ordonatorul de credite, reprezentat de Ministerul Educației, Cercetării și Sporturilor - Organism Intermediar Posdru, Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic (OIPOSDRU - CNDIPT).

Din modul în care reclamanta A., terț față de raporturile contractuale directe, a înțeles să își motiveze în fapt și în drept pretențiile deduse judecății, rezultă că cererea principală formulată de aceasta are ca obiect realizarea unei obligații de a da, respectiv obligarea pârâtului OIPOSDRU - CNDIPT la plata unei sume de bani în urma constatării de către instanță a caracterului eligibil a acestor sume.

În acord cu argumentația curții de apel, Înalta Curte constată că reclamanta însăși a insistat atât în cuprinsul cererii de chemare în judecată, cât și pe parcursul judecății (în fața judecătoriei și curții de apel), că acțiunea promovată de ea în cadrul acestui dosar, în calitate de terț față de contractul de finanțare, este o acțiune în pretenții, diferită de cea promovată în cadrul dosarului nr. x/2016* ce a avut ca obiect contestarea actelor administrative aferente sumelor de bani apreciate ca fiind neeligibile, respectiv celor două Scrisori standard de informare, acte administrative contestate de aceasta tot în calitate de terț pretins vătămat (copie acțiune la dosar judecătorie).

De altfel, prin răspunsul la întâmpinare, reclamanta a arătat că și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile de drept comun și că, prin raportare la cuantumul pretențiilor, în baza art. 94 alin. (1) lit. k) din C. proc. civ., judecătoria este competentă material să soluționeze prezenta cerere.

Instanța de declinare, luând în considerare prevederile art. 22 alin. (4) din C. proc. civ., a apreciat că judecătorul dă sau restabilește calificarea juridică a actelor și faptelor deduse judecății, chiar dacă părțile le-au dat o altă denumire. Contrar acestei opinii, Înalta Curte reține că aspectul cel mai important în calificarea unui act juridic este intenția părților, aceasta fiind cea care prevalează în cauză și care nu trebuie ignorată de către judecător.

Or, în cauza de față, reclamanta A., care beneficiază de asistență juridică calificată, a arătat că și-a întemeiat acțiunea pe dreptul comun, fiind o acțiune în pretenții.

Este evident că instanța de judecată nu poate nesocoti principiul disponibilității părților, reclamantul fiind acela care stabilește cadrul procesual, obiectul cauzei și partea în contradictoriu cu care înțelege să se judece.

Pentru aceste motive, văzând cererea de chemare în judecată, temeiul de drept invocat și reținând că acțiunea dedusă judecății are ca obiect pretenții cu o valoare mai mică de 200.000 RON, Înalta Curte constată că, în cauza de față, competența de soluționare a acțiunii revine Judecătoriei Sectorului 1 București, secția a II-a civilă, instanța inițial învestită.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București, secția a II-a civilă.

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. și pe pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și Sporturilor - Organism Intermediar POSDRU, Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București, secția a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 octombrie 2018.

Procesat de GGC - GV

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2017-11-10
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3528/2017
ționare a litigiului aparține Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal. Pentru a hotărî astfel, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. Reclamanta Societatea A. S.R.L. Roman a înves
ÎCCJ 2018-06-13
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2507/2018
Deliberând asupra recursurilor de față, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele: I. Procedura în fața primei instanțe 1. Cadrul procesual Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, secți
ÎCCJ 2020-11-18
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6158/2020
2016 formulat de Ministerul Educației și Cercetării Științifice - OIPOSDRU la contestația administrativă nr. 44/21.04.2016 depusă de Universitate. După cum s-a arătat la pct. 2 din prezenta decizie, prima instanță: - a respins excepția inad
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6206/2019
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios adminis
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1848/2019
30 octombrie 2015 emis de Grupul de soluționare a contestației nr. x din 2 octombrie 2015 constituit la nivelul OI POSDRU, pe care solicităm instanței să pună în vedere pârâtelor să-l depună la dosarul cauzei. 4. Constatarea caracterului el
Sursă