ÎCCJ, Secția penală

Asupra apelurilor de față, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 216 din 20 decembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în temeiul art. 459 alin. (5) C. proc. pen. s-a respins, ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de către revizuenții A. și B., împotriva Sentinței penale nr. 20/2015 din data de 9 ianuarie 2015, pronunțată în Dosarul nr. x/2012 a Curții de Apel Cluj.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., au fost obligați revizuenții să plătească în favoarea statului suma de câte 500 RON, reprezentând cheltuieli judiciare.

Prin Sentința penală nr. 20 din 09 ianuarie 2015 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în Dosar nr. x/2012, în temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen., a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina revizuentului B.

A fost condamnat revizuentul B.:

- la 2 ani și 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 257 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen. și art. 5 C. pen.;

- la 1 an închisoare pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen. și art. 5 C. pen.;

- la 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de spălare de bani prev. de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 actualizată cu aplic. art. 5 C. pen.

Conform art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) vechiul C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate, stabilind ca revizuentul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 rap. la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) vechiul C. pen.

Potrivit art. 86

1

și 86

2

vechiul C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei stabilind un termen de încercare de 5 ani.

În temeiul art. 86

3

vechiul C. pen. a fost obligat revizuentul ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor trimestrial, la datele stabilite de consilierul de probațiune;

- să anunțe în prealabil consilierului de probațiune despre orice schimbare a domiciliului, reședinței, locuinței sau orice deplasare care depășește 8 zile precum ți întoarcerea din deplasare;

- să comunice informații de natură a fi controlate mijloacele lui de existență.

A fost atenționat revizuentul asupra disp. art. 84

4

vechiul C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 alin. (5) vechiul C. pen.

S-a dedus din pedeapsa aplicată revizuentului B. reținerea de 24 de ore din 01 martie 2012.

În temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen., a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina revizuentei A. din infracțiunile de uz de fals prev. de art. 291 vechiul C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 și complicitate la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 26 vechiul C. pen. rap. la art. 290 vechiul C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) vechiul C. pen. și art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. în complicitate la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 26 rap. la art. 290 vechiul C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) vechiul C. pen.

A fost condamnată revizuenta A. la 10 luni închisoare pentru complicitate la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 26 rap. la art. 290 vechiul C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) vechiul C. pen. și art. 5 C. pen.

Conform art. 81, art. 82 vechiul C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilind un termen de încercare de 2 ani și 10 luni.

A fost atenționată revizuenta asupra disp. art. 83 vechiul C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 rap. la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) vechiul C. pen. și art. 71 alin. (5) vechiul C. pen.

S-a dispus confiscarea sumei de 7.000 euro de la revizuenții B. și A.

A fost menținută măsura sechestrului asigurator instituită prin Ordonanța din 2 martie 2012 a DNA - Serviciul Teritorial Oradea până la concurența sumei confiscate.

S-a dispus desființarea totală a contractului de asistență juridică nr. 1 din 10 ianuarie 2012 și a chitanței fiscale seria x nr. x din 28 februarie 2012.

Au fost obligați revizuenții să plătească câte 10.000 RON în favoarea statului cu titlu de cheltuieli judiciare.

Împotriva acestei sentințe au formulat apel D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj și revizuenții B. și A.

Prin Decizia penală nr. 434 din 25 noiembrie 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a admis apelul D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj, doar cu privire la modalitatea de executare a pedepsei aplicate revizuentului B., în sensul că, aceasta urmează să fie executată în regim de detenție.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate și respinse, ca nefondate apelurile revizuenților.

Asupra cererii de revizuire formulată în prezenta cauză, prima instanță a reținut, în esență, că nu s-au depus acte sau nu rezultă împrejurări noi care să nu fi fost cunoscute la judecata în fond și apel a cauzei privind pe revizuenți, că hotărârea de condamnare nu se bazează pe declarația mincinoasă a martorului denunțător C. și nici pe comiterea infracțiunii de fals de către comisarul șef D. din cadrul D.N.A. - Serviciul Teritorial Oradea.

Referitor la pct. 4 și 5 din cererea inițială de revizuire referitoare la dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. în sensul că, o hotărârea de condamnare s-a bazat pe o prevedere legală, care ulterior a fost declarată neconstituțională, făcând referire la Decizia CCR nr. 302 din 04 mai 2018 privind dispozițiile art. 281 lit. b) C. proc. pen. și Decizia CCR din 19 iunie 2018 referitoare la neconstituționalitatea dispozițiilor art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 în ceea ce privește subiectul activ al infracțiunii de spălare a banilor, s-a constat că nu au mai fost susținute de revizuenți ca și motive de revizuire, așa cum rezultă din cererea de revizuire, depusă după cererea inițială și precizările la cererea de revizuire depuse la dosar în data de 27 noiembrie 2018 în sensul că, cererea de revizuire se întemeiază pe dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. a), b) și d) C. proc. pen., poziție menținută și în concluziile orale formulate cu ocazia dezbaterilor asupra admisibilității în principiu și concluziile scrise depuse de revizuenți la data de 20 decembrie 2018.

Împotriva Sentinței penale nr. 216 din 20 decembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, revizuenții B. și A. au declarat apel, fără a indica motivele ce stau la baza promovării căii de atac.

Prin memoriul depus la data de 19 martie 2019, apelanții revizuenți au solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și să se ia act de retragerea/renunțarea la cererea de revizuire înregistrată la Curtea de Apel Cluj, precum și înlăturarea obligației de plată a cheltuielilor judiciare stabilite de prima instanță.

Poziția procesuală exprimată prin memoriul menționat a fost reiterată de către apelantul revizuent B. la termenul din data de 21 martie 2019, acesta depunând, totodată, și declarația notarială dată de apelanta A., prin care aceasta arată că își retrage cererea de revizuire.

În argumentare, invocând Decizia nr. 34/2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în recurs în interesul legii, precum și dispozițiile art. 2 alin. (2), art. 9 și art. 406 C. proc. civ., a susținut că renunțarea la judecată poate fi făcută, verbal sau prin cerere scrisă, oricând; a considera altfel, ar însemna să se contravină principiului dreptului părții de a dispune asupra cererii formulate.

Prin urmare, în temeiul art. 406 alin. (5) C. proc. civ. renunțarea la judecată se poate face în apel sau în căile extraordinare de atac, iar instanța luând act de renunțare va dispune anularea hotărârii.

Apelanții revizuenți au apreciat că situațiile nereglementate în mod expres prin dispozițiile specifice cererii de revizuire își găsesc rezolvarea prin aplicarea dispozițiilor procesual civile, întrucât în C. proc. pen. nu sunt prevăzute dispoziții contrare celor din normele procesual civile invocate, iar conform art. 2 C. proc. pen., procesul penal se desfășoară potrivit legii.

Cu privire la obligația de plată a cheltuielilor judiciare stabilite de prima instanță, au solicitat stabilirea unei sume modice, arătând că suma respectivă este mare în raport cu cheltuielile generate de judecarea cauzei la fond, precum și în raport cu practica judiciară în sensul că pentru cererile de revizuire respinse ca inadmisibile se stabilesc cheltuieli de judecată de câte 100 - 150 RON.

Examinând apelurile în raport cu dispozițiile legale incidente, precum și prin prisma susținerilor apelanților revizuenți, Înalta Curte reține următoarele:

Prioritar, având în vedere dispozițiile art. 410 C. proc. pen., potrivit cărora termenul de declarare a căii de atac începe să curgă de la comunicarea copiei minutei, precum și răspunsul Curții de Apel Cluj în sensul că revizuenților nu le-a fost comunicată minuta Sentinței penale nr. 216 din 20 decembrie 2018, Înalta Curte constată că revizuenții B. și A. au declarat apelurile în termen.

Referitor la poziția procesuală exprimată de către apelanții revizuenți cu privire la cererea de revizuire înregistrată la Curtea de Apel Cluj, deși legiuitorul nu a prevăzut în mod expres în conținutul normelor procesual penale care reglementează calea extraordinară de atac a revizuirii și posibilitatea de a se lua act de manifestarea de voință a părții în sensul retragerii cererii de revizuire, Înalta Curte constată că, o atare posibilitate este consacrată de Decizia nr. 34/2006 pronunțată de secțiile unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție în recursul în interesul legii prin care s-a statuat că "instanța învestită cu soluționarea cererilor de amânare ori întrerupere a executării pedepsei închisorii sau detențiunii pe viață, de revizuire și contestație la executare, în cazul retragerii acestora, urmează să ia act de această manifestare de voință."

Neintervenind niciuna din situațiile care să conducă la încetarea sau modificarea efectelor deciziei menționate, așa cum prevăd dispozițiile art. 474

1

C. proc. pen., se constată că sunt aplicabile în continuare prevederile acesteia, având efect obligatoriu, potrivit legii.

Astfel, din considerentele acestei decizii reiese că, situațiile nereglementate în mod expres prin dispozițiile specifice cererii de revizuire trebuie să își găsească rezolvarea firească, adecvată conținutului și sensului solicitării pe care partea a înțeles să le-o dea prin exprimarea liberă a voinței sale, întrucât "a considera altfel ar însemna să se contravină principiului dreptului părții de a dispune asupra cererii formulate, instituit prin art. 246 C. proc. civ. care, reglementând procedura de drept comun în această privință, în măsura în care nu se dispune altfel, potrivit art. 721 din același cod, este aplicabil și în materia dreptului penal".

Se observă că, dispozițiile art. 246 C. proc. civ. din 1865, care prevedeau că "reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, fie verbal în ședință, fie prin cerere scrisă", au fost înlocuite prin intrarea în vigoare la 15 februarie 2013 a noului C. proc. civ. cu dispozițiile art. 406 din acest cod, în temeiul cărora, "reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă", aplicabile și în materie penală conform art. 2 alin. (2) C. proc. civ., care prevăd că dispozițiile C. proc. civ. se aplică și în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziții contrare.

Totodată, în considerarea aspectelor enunțate se constată că, pe lângă normele procesual penale care reglementează, în mod expres, posibilitatea părții care a formulat o cerere de a o retrage până la închiderea dezbaterilor [respectiv: art. 22 alin. (1) C. proc. pen. - partea civilă poate renunța, în tot sau în parte, la pretențiile civile formulate, până la terminarea dezbaterilor în apel, art. 415 C. proc. pen. - retragerea apelului, art. 425

1

alin. (3) C. proc. pen. - retragerea contestației, art. 436 alin. (3) C. proc. pen. - retragerea recursului în casație, art. 275 alin. (2) C. proc. pen. - în cazul declarării apelului, recursului în casație ori al introducerii unei contestații sau oricărei alte cereri, cheltuielile judiciare sunt suportate de către persoana căreia i s-a respins ori care și-a retras apelul, recursul în casație, contestația sau cererea], jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, valorifică principiul disponibilității (în sensul că partea care adresează instanței o cerere poate oricând să renunțe la judecarea ei), și în alte materii în care nu există o reglementare specială pentru situațiile în care partea își manifestă voința în sensul retragerii cererii formulate (exempli gratia: încheierile nr. 926 Dosar nr. x/2016, nr. 17/2016 Dosar nr. x/2015, nr. 237 Dosar nr. x/2015 - în materia plângerii reglementate de art. 340 C. proc. pen., Sentințele nr. 793 Dosar nr. x/2016, nr. 410 Dosar nr. x/2016 - în materia strămutării judecării cauzei, Decizia nr. 211/A Dosar nr. x/2016 - în materia contestației în anulare).

Ca atare, dând eficiență principiului dreptului părții de a dispune asupra cererii formulate, în contextul celor expuse, având în vedere și dispozițiile art. 406 alin. (5) C. proc. civ., potrivit cărora "când renunțarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanța va lua act de renunțare și va dispune și anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunțate în cauză", Înalta Curte este îndreptățită să ia act de retragerea cererii de revizuire formulată de revizuenții B. și A. în condițiile existenței unei manifestări de voință a acestora în acest sens.

Față de această împrejurare, întrucât obligația de plată a cheltuielilor judiciare avansate de stat, ocazionate de judecarea cauzei în fond, revine în continuare revizuenților în baza dispozițiilor art. 275 alin. (2) C. proc. pen., procedând la o nouă evaluare prin raportare la etapa procesuală în care se află cauza, respectiv examinarea admisibilității în principiu a cererii de revizuire conform art. 459 C. proc. pen., Înalta Curte apreciază ca fiind suficient un cuantum mai mic decât cel stabilit de către prima instanță.

În consecință, Înalta Curte va admite apelurile declarate de revizuenții B. și A. împotriva Sentinței penale nr. 216 din 20 decembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori.

Va desființa sentința penală apelată și rejudecând, va lua act de retragerea cererilor de revizuire formulate de revizuenții B. și A. împotriva Sentinței penale nr. 20 din data de 9 ianuarie 2015 a Curții de Apel Cluj pronunțată în Dosarul nr. x/2012.

Va obliga apelanții revizuenți la plata sumei de câte 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat ocazionate de judecarea cauzei în fond, iar cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.

Onorariul cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu, în sumă de câte 627 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelurile declarate de revizuenții B. și A. împotriva Sentinței penale nr. 216 din 20 decembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori.

Desființează sentința penală apelată și rejudecând:

Ia act de retragerea cererilor de revizuire formulate de revizuenții B. și A. împotriva Sentinței penale nr. 20 din data de 9 ianuarie 2015 a Curții de Apel Cluj pronunțată în Dosarul nr. x/2012.

Obligă apelanții revizuenți la plata sumei de câte 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat ocazionate de judecarea cauzei în fond.

Cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.

Onorariul cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu, în sumă de câte 627 RON, se plătește din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 martie 2019.

Procesat de GGC - CT